Rezolvarea modelului oficial de Limba și literatura română pentru Evaluarea Națională 2027 (clasa a VIII-a, anul școlar 2026–2027). Textele-suport sunt un fragment din Caise cu ceapă de Mircea Sântimbreanu (textul 1) și unul din Privirea urangutanului de Alexandru N. Stermin (textul 2). Pentru fiecare cerință găsești răspunsul, explicația și modul în care se acordă punctele în baremul oficial. Timp de lucru: două ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: citește textele din PDF-ul de mai sus și răspunde singur, apoi compară. La cerințele deschise (6–9 și compunerea) răspunsurile de aici sunt exemple: baremul acceptă orice răspuns corect și argumentat, formulat cu cuvintele tale.
Subiectul I — Partea I (înțelegerea textului)
1. Completează spațiile punctate (2 puncte)
Bigică are cu el lanterna și haina de ploaie, dar nu și pachetul cu mâncare, uitat de el acasă, între geamuri.
Ambele informații sunt în primul paragraf al textului 1. Barem: câte 1 punct pentru fiecare cuvânt.
2. Rolul repetării secvenței „el, personal, Bigică” (2 puncte)
Răspuns: B — evidențiază, prin contrast cu greșeala comisă, importanța pe care și-o acordă personajul.
De ce: Bigică se prezintă mereu ca autoritate („personal”), dar tocmai el a uitat mâncarea acasă. Contrastul dintre cât de important se crede și ce a făcut produce umorul textului. A este greșită (nu e vorba de modestie), C este greșită (naratorul îl ironizează, nu îl admiră), D este greșită (nu a fost bine pregătit).
3. Culoarea petei de pe capul papagalului (2 puncte)
Răspuns: B — galbenă.
Atenție la capcană: papagalul este verde, pata de pe cap este galbenă, iar fruntea este albastru-deschis. Întrebarea cere culoarea petei.
4. De ce apreciază autorul curajul papagalului (2 puncte)
Răspuns: B — papagalii verzi sunt printre cei mai vânduți pe piața neagră.
Autorul explică singur motivul: aceste păsări sunt braconate și vândute pentru a fi ținute în colivii, deci ar avea motive să se teamă de oameni. A este falsă: specia este încă obișnuită în Pantanal.
5. Adevărat sau fals (6 puncte)
| Enunț | Răspuns | Explicație |
|---|---|---|
| Bigică îi spune lui Doru că mâncarea e periculoasă, ca să nu o împartă cu el. | Fals | O spune ca să ascundă faptul că a uitat pachetul acasă. |
| Bigică și Doru iau un mic-dejun copios, înainte de a pleca spre Musariu. | Fals | Bigică a refuzat să mănânce la plecare, plănuind să frigă slănină în pădure. |
| Doru luase cu el pachetul cu mâncare. | Adevărat | La final, Doru spune că avea pachetul la el. |
| Ghidul lui Alexandru N. Stermin este un biolog pe nume Mato Grosso. | Fals | Ghidul se numește Doug; Mato Grosso este regiunea. |
| Asemenea papagalului, chachalaca i s-a așezat autorului pe umăr. | Fals | Chachalaca s-a așezat pe pălărie. |
| Mlaștinile din mijlocul savanei sunt în apropierea munților. | Adevărat | Textul spune că lumea mlaștinilor este păzită de munți. |
Barem: câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect; două variante bifate la același enunț — 0 puncte.
6. O trăsătură a tiparului textual dialogat, în textul 1 (6 puncte)
Exemplu de răspuns: O trăsătură a tiparului textual dialogat este succesiunea de replici schimbate între personaje, marcate grafic prin linie de dialog. În textul 1, această trăsătură apare în schimbul rapid de replici de la final, în care Doru mărturisește că a mâncat pachetul, iar Bigică îi cere ceapa și caisele rămase.
Alte trăsături pe care le poți numi: prezența verbelor la persoana I și a II-a, a enunțurilor interogative și exclamative, a formulelor de adresare, a punctelor de suspensie care redau ezitarea.
Barem: 2p trăsătura, 2p ilustrarea cu o secvență, 1p ortografie și punctuație, 1p pentru minimum două enunțuri. Nu pierde punctul ușor: scrie două enunțuri, nu unul.
7. Compară atitudinea față de împărțirea hranei (6 puncte, minimum 30 de cuvinte)
Exemplu de răspuns: În cele două texte, atitudinea față de împărțirea hranei este diferită. În textul 1, Bigică își propusese să își ospăteze musafirul, dar, după ce uită pachetul, îi ascunde adevărul și îl ceartă pe Doru când află că acesta a mâncat tot. În textul 2, autorul împarte cu bucurie bucata de papaya cu papagalul care i se așază pe umăr, fără nicio ezitare.
Barem: 2p pentru asemănare sau deosebire, câte 1p pentru prezentarea atitudinii din fiecare text, 1p exprimare și ortografie, 1p numărul de cuvinte. Citarea nu este obligatorie; important este să te referi la o secvență precisă din fiecare text.
8. Crezi că oamenii pot câștiga încrederea animalelor? (6 puncte, 50–100 de cuvinte)
Exemplu de răspuns: Cred că oamenii pot câștiga încrederea animalelor dacă le protejează și nu le fac rău. În textul 2, autorul ajunge într-o rezervație unde regulile sunt stricte, iar animalele nu sunt vânate. Acolo, un papagal i se așază pe umăr ca să mănânce din fructul lui, iar altă pasăre i se urcă pe pălărie. Păsările se apropie fără teamă tocmai pentru că, în acel loc, oamenii nu le-au dat motive să fugă. Așadar, încrederea animalelor nu se cere, ci se construiește în timp, prin grijă și respect față de ele.
Barem: 1p răspunsul, 1p motivarea, 2p valorificarea textului 2, 1p exprimare și ortografie, 1p încadrarea în 50–100 de cuvinte. Poți răspunde și „nu”, dacă motivezi și folosești textul.
9. Asociază fragmentul cu un text literar, pe baza unei valori comune (6 puncte, 50–100 de cuvinte)
Exemplu de răspuns: Fragmentul din Privirea urangutanului poate fi asociat cu romanul Fram, ursul polar de Cezar Petrescu, valoarea comună fiind respectul față de animale. În textul lui Alexandru N. Stermin, autorul împarte fructul cu un papagal și se bucură că păsările au încredere în el. În romanul lui Cezar Petrescu, ursul Fram, crescut la circ, este trimis înapoi în ținuturile polare atunci când oamenii înțeleg că îi este dor de locul în care s-a născut. În ambele texte, oamenii țin cont de nevoile animalelor și le tratează cu grijă.
Barem: 1p numirea valorii, 1p titlul și autorul textului ales, 2p prezentarea valorii prin câte o secvență din fiecare text, 1p exprimare, 1p numărul de cuvinte. Alege un text pe care îl cunoști bine; trebuie să fie literar și să aibă titlu și autor.
Subiectul I — Partea a II-a (elemente de limbă)
1. Conțin diftong ambele cuvinte (2 puncte)
Răspuns: C — „băiețașul”, „noastră”.
- bă-ie-ța-șul: diftongul ie; noas-tră: diftongul oa.
- A: a-mân-do-uă are diftong, dar ca-i-să are hiat (a-i), nu diftong.
- B: a-u-to-ri-ta-te are hiat (a-u), iar în lighean litera e din grupul ghe este doar literă ajutătoare.
- D: mân-ca-rea are diftongul ea, dar în ceapă litera e din grupul ce este literă ajutătoare: se aude consoana urmată de vocala a.
Reține: în grupurile ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi urmate de vocală (ceapă, geam, lighean), literele e și i nu notează sunete separate, deci nu formează diftong.
2. Cum s-au format „întruna” (1) și „băiețaș” (2) (2 puncte)
Răspuns: B — compunere (1), derivare (2).
Întruna este format prin compunere (alipire) din într- + una. Băiețaș este derivat cu sufixul diminutival -aș de la băiat.
3. Sensul secvenței „îi tot turuise gura” (2 puncte)
Răspuns: D — a vorbi mult.
A turui înseamnă a vorbi repede și fără oprire; contextul confirmă: Bigică îi arătase musafirului, timp de două ceasuri, fiecare izvor și fiecare copac.
4. Sunt omonime cuvintele subliniate (2 puncte)
Răspuns: B — mușchi (planta care crește pe stâncă) și mușchiul (țesutul din corp).
Omonimele au aceeași formă și sensuri complet diferite. În seria D, masa de la micul-dejun și masa de nuc sunt sensuri înrudite ale aceluiași cuvânt (polisemie), nu omonime. În A sunt antonime (strâmbă – dreaptă), iar în C este același verb, a (se) afla, cu sensuri diferite.
5. Valoarea morfologică a verbului „a fi” (6 puncte)
| Cuvântul | Valoarea morfologică | Cum îți dai seama |
|---|---|---|
| „e” (1) — știa unde e cheia | verb predicativ | are sensul „se află, se găsește” |
| „era” (2) — era vinovat | verb copulativ | leagă subiectul de numele predicativ vinovat |
| „fi” (3) — ar fi putut | verb auxiliar | ajută la formarea condiționalului perfect |
Barem: câte 2 puncte. Răspunsul simplu „verb” nu se punctează.
6. Două enunțuri cu cerințe gramaticale (6 puncte)
(1) Propoziție negativă cu pronume personal de persoana a III-a, singular, în genitiv: Nu am găsit caietul lui.
Lui este pronume personal în genitiv (al cui caiet? — al lui), cu funcția de atribut. Nu confunda cu dativul: în Nu i-am dat lui caietul, lui este în dativ.
(2) Enunț exclamativ în care adverbul „acolo” este atribut: Ce frumoase sunt casele de acolo!
De acolo determină substantivul casele (care case?), deci este atribut adverbial. Dacă ar determina un verb (Stau acolo!), ar fi complement circumstanțial de loc.
Barem: 2p tipurile de enunț, 1p genitivul, 1p funcția de atribut, 2p corectitudinea fiecărui enunț.
7. Două propoziții subordonate de feluri diferite (6 puncte)
Fraza conține mai multe subordonate; transcrie oricare două de feluri diferite:
- „în care animalele încă mai cred în oameni” — subordonată atributivă (determină substantivul lume: ce fel de lume?);
- „după ce plecasem pentru o vreme din lumea” — subordonată circumstanțială de timp (când?);
- „în care oamenii nu mai cred în animale” — tot subordonată atributivă (determină substantivul lumea), deci nu o poți alege împreună cu prima.
Barem: câte 1 punct pentru transcriere și câte 2 puncte pentru felul fiecărei subordonate. Transcrie propoziția întreagă, de la elementul de relație până la predicat inclusiv.
8. Formele corecte (6 puncte)
Nu mai zice nimic, bunico, despre cei cărora nu le place gustul ciocolatei albe, făcute de tine!
- zice — imperativul negativ se formează cu infinitivul: nu zice (dar afirmativ: zi!);
- bunico — vocativul se scrie într-un cuvânt, fără cratimă;
- cei — pronume demonstrativ (ce-i = ce îi / ce este);
- cărora — dativ plural, cerut de le place (cui nu le place?);
- ciocolatei — forma corectă de genitiv-dativ a substantivului ciocolată;
- făcute — adjectivul se acordă cu substantivul în genitiv ciocolatei (a ciocolatei făcute).
Barem: câte 1 punct pentru fiecare formă.
Subiectul al II-lea — compunerea (20 de puncte)
Cerința: un text de minimum 150 de cuvinte despre o semnificație (un mesaj) a textului Caise cu ceapă, cu patru repere: mesajul prin referire la temă, două elemente specifice textului narativ, două secvențe interpretate și o emoție a unui personaj.
Plan în patru paragrafe:
- tema și mesajul;
- două elemente ale textului narativ (narator, personaje, acțiune, timp și spațiu);
- două secvențe interpretate;
- emoția unui personaj și încheierea.
Exemplu de compunere:
Textul „Caise cu ceapă” de Mircea Sântimbreanu are ca temă copilăria, surprinsă într-o întâmplare plină de umor. Mesajul textului este că adevărul spus la timp te scutește de necazuri, pe când lăudăroșenia și minciuna se întorc împotriva ta.
Mesajul se construiește prin elemente specifice textului narativ. Întâmplarea este relatată de un narator obiectiv, la persoana a III-a, care urmărește mai ales gândurile lui Bigică. Acțiunea este simplă: doi copii pornesc într-o drumeție peste deal, iar cel mare descoperă că a uitat mâncarea acasă și încearcă să ascundă acest lucru.
O primă secvență relevantă este aceea în care Bigică îi explică lui Doru că la drum mâncarea este periculoasă. Explicațiile lui, pline de cuvinte savante folosite greșit, arată cât de departe merge ca să nu își recunoască greșeala. A doua secvență este finalul, când băiatul află că Doru avusese tot timpul pachetul la el. Dacă ar fi spus adevărul de la început, ar fi mâncat amândoi.
Emoția lui Bigică este rușinea: se simte vinovat față de musafirul său și, de teamă să nu pară nepriceput, preferă să rabde de foame. Astfel, textul îi arată cititorului, cu zâmbetul pe buze, că sinceritatea este mai simplă decât orice scuză.
(Compunerea de mai sus are aproximativ 200 de cuvinte.)
Cum se punctează: conținutul — 12 puncte (1p mesajul, 1p tema, 2 × 2p elementele textului narativ, 2 × 2p secvențele interpretate, 2p emoția și justificarea ei); redactarea — 8 puncte (paragrafe, coerență, vocabular, gramatică, claritate, ortografie, punctuație, lizibilitate — câte 1 punct). Punctele pentru redactare se acordă doar dacă textul are cel puțin 150 de cuvinte. Nu pune titlu și nu pune motto.