Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2026 la Limba și literatura română, profil real, sesiunea iunie–iulie, varianta 6. Textul-suport de la Subiectul I este o scrisoare a lui Dinu Pillat către sora sa, Pia (6 martie 1965), din volumul Sufletul nu cunoaște distanțele. La Subiectul al II-lea apare un fragment din romanul Jar de Liviu Rebreanu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text poetic de George Bacovia.
Cum să folosești modelele: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — evaluatorii recunosc textele memorate. Folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al cuvântului „bineînțeles” și al secvenței „îmi dau seama” (6p)
Model: În textul dat, cuvântul „bineînțeles” are sensul de „desigur”, iar secvența „îmi dau seama” are sensul de „constat”.
Punctaj: 2p + 2p pentru sensuri, 1p pentru răspuns formulat în enunț, 1p pentru corectitudinea exprimării. Acceptate și: firește, evident / înțeleg, observ, realizez.
2. Domeniul studiului la care lucrează Dinu Pillat (6p)
Model: Studiul la care lucrează Dinu Pillat, despre tendințele generale ale romanului francez de la Proust încoace, se încadrează în domeniul criticii literare.
De ce: titlul studiului și mențiunea „numeroase lecturi” indică cercetarea literară. Se acceptă domeniul literar / istoria literaturii. (4p conținut + 1p enunț + 1p exprimare)
3. O reacție a familiei la primirea pachetului + justificare (6p)
Model: Familia reacționează cu bucurie la primirea pachetului trimis de Pia, lucru dovedit de comparația din finalul scrisorii: „A fost ca la pomul de Crăciun.”
Punctaj: 2p reacția (bucurie, entuziasm, surpriză plăcută), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare.
4. Un motiv pentru care familia părăsește duminica Bucureștiul (6p)
Model: Dinu Pillat și familia sa preferă să iasă duminica din București pentru a scăpa de atmosfera apăsătoare a orașului. Mărturisind că vor „să scape dintre ziduri”, ei caută aerul proaspăt al primăverii și contactul cu natura, care le oferă liniște și o stare de bucurie greu de găsit în spațiul închis al cotidianului.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată (nu doar repetarea motivului), 1p + 1p formulare și exprimare. Alte motive acceptate: dorința de a se bucura de natură, sensibilitatea Monicăi la „miracolul vegetal”.
5. O trăsătură morală a lui Dinu, din paragraful al treilea, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Din al treilea paragraf reiese sinceritatea lui Dinu. El recunoaște deschis că nu are scuza unei agende încărcate pentru întârzierea răspunsurilor și se compară autoironic cu un melc, „închis și lent”, dar afectuos. Această mărturisire arată onestitate și modestie în relația cu sora sa.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentare nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare. Alte trăsături acceptate: sensibilitate, modestie, autoironie, afecțiune.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă pregătirea pentru un examen impune sau nu renunțarea la activitățile preferate, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → argument 1 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → argument 2 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → valorificarea textului (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + normele limbii, ortografie, așezare, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 230 de cuvinte):
Consider că pregătirea pentru un examen nu impune renunțarea completă la activitățile preferate, ci doar o organizare mai atentă a timpului.
În primul rând, activitățile care ne fac plăcere ne ajută să ne refacem energia, iar fără odihnă învățarea devine ineficientă. În fragmentul din volumul Sufletul nu cunoaște distanțele, Dinu Pillat povestește că Monica, aflată înaintea bacalaureatului, învață „până la extenuare” și aproape că nu mai are timp pentru poezie. Expresia sugerează că renunțarea totală la pasiune duce la epuizare, nu la rezultate mai bune. De altfel, aceeași familie își propune ca în fiecare duminică să evadeze din oraș, ceea ce arată nevoia de echilibru.
În al doilea rând, o pasiune păstrată în perioada examenelor dezvoltă disciplina și motivația. Din experiența personală, în anul pregătirii pentru Evaluarea Națională am continuat antrenamentele de baschet de două ori pe săptămână. Știind că am un program fix, îmi planificam mai bine orele de studiu, iar sportul mă ajuta să mă concentrez după aceea.
Prin urmare, examenul cere sacrificii și prioritizare, dar nu abandonarea a ceea ce ne definește. Echilibrul dintre studiu și pasiuni este cheia unei pregătiri sănătoase și eficiente.
Observă conectorii: „În primul rând”, „De altfel”, „În al doilea rând”, „Prin urmare” — baremul îi punctează separat (2p).
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul din Jar de Liviu Rebreanu.
Ce cere baremul: numirea tipului — perspectivă de tip obiectiv (2p) — și prezentarea ei cu exemple din text (4p), plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 110 cuvinte):
În fragmentul dat din romanul Jar de Liviu Rebreanu, perspectiva narativă este obiectivă. Naratorul este omniscient și nu participă la întâmplări, relatând la persoana a III-a: „Liana trecu în odaia cealaltă”. El cunoaște însă și trăirile interioare ale personajelor: știe că amintirile o tulbură pe Liana, dar că „reușea să nu se înduioșeze”, și observă tresărirea lui Dandu la vederea ei în doliu. Omnisciența se vede și în accesul la gândurile eroinei, redate în stil direct: „Cum am putut să-l iubesc atâta?”. Naratorul obiectiv rămâne neutru, nu judecă personajele, ci lasă gesturile și replicile să sugereze răceala dintre ei.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text poetic de George Bacovia.
Cele trei repere (câte 6p) + redactarea (12p):
- Încadrarea într-un curent: simbolismul (2p) + două trăsături numite (2p) + ilustrate pe text (2p).
- Tema (2p) + două imagini/idei poetice comentate (2 × 2p).
- Două elemente de compoziție/limbaj analizate, cu relevanța lor (2 × 3p): titlu, incipit, motive, simetrie, figuri de stil, prozodie.
Textul ales: Plumb, poezia care deschide volumul cu același nume (1916). Pentru examen alege poezia pe care o stăpânești cel mai bine (Plumb, Lacustră, Decor).
Eseu-model (≈ 480 de cuvinte)
George Bacovia este cel mai important poet simbolist român, iar poezia Plumb, care deschide volumul cu același titlu, publicat în 1916, rezumă universul său liric: un spațiu închis, apăsător, în care eul trăiește sentimentul morții și al singurătății.
Textul se încadrează în simbolism prin mai multe trăsături. Prima este folosirea simbolului ca mijloc de sugestie: plumbul, metal greu, cenușiu și rece, nu este numit pentru valoarea lui concretă, ci pentru a sugera apăsarea, lipsa de orizont și moartea. A doua trăsătură este muzicalitatea obținută prin repetiție: termenul-cheie revine obsesiv în ambele strofe, iar rima îmbrățișată dă poeziei un ritm monoton, ca un dangăt funebru. Sugestia, nu descrierea, transmite starea poetului — trăsătură definitorie a simbolismului.
Tema poeziei este condiția poetului într-o lume ostilă, sufocantă, dominată de moarte. Prima imagine semnificativă este cea a cavoului, în prima strofă: eul liric este singur lângă sicriele de plumb, într-un spațiu închis care devine metaforă a lumii exterioare. Florile de plumb și „coroanele” funerare sugerează că nici frumusețea, nici sacrul nu mai pot salva. A doua imagine este cea a iubirii moarte, din strofa a doua: eul își strigă iubirea, care doarme întoarsă, cu aripi de plumb. Sentimentul care, în romantism, salva ființa este aici încremenit, incapabil să zboare, iar strigătul rămâne fără răspuns.
Un prim element de compoziție relevant este titlul. Format dintr-un singur substantiv, Plumb anunță simbolul central și tonalitatea întregului text. Repetat de mai multe ori în poezie, cuvântul devine un laitmotiv care închide eul într-un cerc fără ieșire, la fel cum cavoul îi închide pe morți.
Al doilea element este structura simetrică, în două catrene construite în paralel. Prima strofă prezintă spațiul exterior, cavoul și decorul funerar, iar a doua spațiul interior, sufletesc: iubirea și strigătul. Simetria este întărită de repetarea verbului „dormeau”/„dormea” și de motivul plumbului din ambele strofe, ceea ce arată că exteriorul și interiorul sunt la fel de apăsătoare. Lexicul este redus și monoton, cu adjective cromatice reci și cu verbe la imperfect, care sugerează o stare continuă, fără schimbare.
În concluzie, Plumb este o artă poetică a simbolismului bacovian: prin simbol, repetiție și muzicalitate funebră, George Bacovia transformă un metal banal într-o imagine a condiției umane apăsate de moarte și de singurătate.
Greșeli frecvente la eseul despre Bacovia
- Doar repovestești poezia, fără să numești trăsăturile curentului — pierzi punctele de la reperul 1.
- Numești „figuri de stil” fără să explici ce sugerează — primești doar 1–2p din 3 la elementele de limbaj.
- Lipsesc introducerea sau încheierea — se pierde 1p la redactare.
- Sub 400 de cuvinte — nu se acordă punctajul de redactare (12p).
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | „perspectivă obiectivă” + exemple din text |
| III | 30p | încadrare, temă + 2 imagini, 2 elemente de compoziție, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |