Subiect rezolvat · Istorie

Grile admitere Academia de Poliție Istorie rezolvate — 10 grile

Variantă de antrenament (nu subiect oficial) cu 10 grile de Istoria românilor pentru admiterea la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. La Facultatea de Poliție, proba scrisă este un test grilă la Istorie, Limba română și o limbă străină, cu câte 30 de întrebări pe disciplină și 3 ore de lucru, iar la fiecare disciplină trebuie obținută cel puțin nota 5. Grilele de mai jos acoperă Dacia romană, statele medievale, Unirea Principatelor, independența, Marea Unire și România contemporană; verifică tematica oficială din regulamentul de admitere al anului tău.

Întrebarea 1

În urma războaielor daco-romane purtate de împăratul Traian, Dacia a fost transformată în provincie romană în anul:

  1. A)

    101

  2. B)

    106

  3. C)

    117

  4. D)

    271

Răspuns corect: B

Rezolvare pas cu pas

  1. Traian a purtat două războaie cu dacii lui Decebal: 101–102 și 105–106.
  2. Primul război s-a încheiat cu o pace defavorabilă dacilor, dar regatul dac a continuat să existe.
  3. După cucerirea Sarmizegetusei și moartea lui Decebal, în 106 Dacia a devenit provincie romană.

De ce este corect B și de ce celelalte variante sunt greșite

B este corect: 106 marchează sfârșitul celui de-al doilea război și crearea provinciei. A (101) este anul începerii primului război, nu al cuceririi. C (117) este anul morții lui Traian și al urcării pe tron a lui Hadrian. D (271) este legat de retragerea aureliană, adică de sfârșitul stăpânirii romane.

Întrebarea 2

Retragerea administrației și a armatei romane din Dacia (retragerea aureliană) a fost hotărâtă de împăratul:

  1. A)

    Traian

  2. B)

    Hadrian

  3. C)

    Aurelian

  4. D)

    Constantin cel Mare

Răspuns corect: C

Rezolvare pas cu pas

  1. Presiunea popoarelor migratoare și criza Imperiului din secolul al III-lea au făcut greu de apărat provincia de la nord de Dunăre.
  2. Împăratul Aurelian a retras armata și administrația la sud de Dunăre (în jurul anilor 271–275).
  3. De la numele lui vine denumirea de „retragere aureliană”; populația daco-romană a rămas în mare parte pe loc.

De ce este corect C și de ce celelalte variante sunt greșite

C este corect: retragerea poartă chiar numele lui Aurelian. A Traian este cuceritorul Daciei, nu cel care a abandonat-o. B Hadrian a reorganizat provincia, dar a păstrat-o. D Constantin cel Mare a domnit mai târziu și a reluat temporar controlul unor zone de la nord de Dunăre, nu a decis retragerea.

Întrebarea 3

Victoria de la Posada (1330), prin care Țara Românească și-a consolidat independența față de Regatul Ungariei, a fost obținută de:

  1. A)

    Basarab I

  2. B)

    Mircea cel Bătrân

  3. C)

    Vlad Țepeș

  4. D)

    Bogdan I

Răspuns corect: A

Rezolvare pas cu pas

  1. Basarab I unificase formațiunile politice dintre Carpați și Dunăre.
  2. Regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, a pornit o expediție împotriva lui în 1330.
  3. La retragere, oastea maghiară a fost înfrântă într-un defileu, la Posada; astfel Țara Românească și-a afirmat independența.

De ce este corect A și de ce celelalte variante sunt greșite

A este corect: Basarab I este învingătorul de la Posada și întemeietorul statului. B Mircea cel Bătrân este legat de Rovine (1395), împotriva otomanilor. C Vlad Țepeș a luptat cu Mahomed al II-lea în 1462. D Bogdan I este asociat cu întemeierea Moldovei, nu cu Țara Românească.

Întrebarea 4

În ianuarie 1475, Ștefan cel Mare a învins o mare oaste otomană condusă de Soliman Pașa în bătălia de la:

  1. A)

    Rovine

  2. B)

    Călugăreni

  3. C)

    Posada

  4. D)

    Vaslui (Podul Înalt)

Răspuns corect: D

Rezolvare pas cu pas

  1. Refuzul lui Ștefan cel Mare de a plăti tributul a dus la o expediție otomană în Moldova.
  2. Oastea condusă de Soliman Pașa a fost atrasă într-o zonă mlăștinoasă, pe ceață, lângă Vaslui.
  3. Bătălia de la Vaslui (Podul Înalt), din 10 ianuarie 1475, s-a încheiat cu victoria moldovenilor.

De ce este corect D și de ce celelalte variante sunt greșite

D este corect: Vaslui (Podul Înalt) este marea victorie antiotomană a lui Ștefan din 1475. A Rovine (1395) este victoria lui Mircea cel Bătrân. B Călugăreni (1595) este victoria lui Mihai Viteazul. C Posada (1330) este lupta lui Basarab I împotriva Ungariei.

Întrebarea 5

Prima unire politică a Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei sub conducerea aceluiași domnitor s-a realizat în anul 1600 de către:

  1. A)

    Ștefan cel Mare

  2. B)

    Mihai Viteazul

  3. C)

    Alexandru Ioan Cuza

  4. D)

    Constantin Brâncoveanu

Răspuns corect: B

Rezolvare pas cu pas

  1. După victoria de la Șelimbăr (1599), Mihai Viteazul a preluat conducerea Transilvaniei.
  2. În primăvara anului 1600 a intrat în Moldova și a preluat controlul și aici.
  3. Astfel, în 1600, cele trei țări române s-au aflat sub stăpânirea aceluiași domnitor, chiar dacă unirea a fost de scurtă durată.

De ce este corect B și de ce celelalte variante sunt greșite

B este corect: unirea din 1600 este opera lui Mihai Viteazul. A Ștefan cel Mare a domnit doar în Moldova (1457–1504). C Cuza a unit în 1859 doar Moldova și Țara Românească, fără Transilvania. D Brâncoveanu a domnit în Țara Românească între 1688 și 1714 și nu a stăpânit celelalte țări.

Întrebarea 6

După alegerea sa ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859), Alexandru Ioan Cuza a fost ales și domn al Țării Românești la data de:

  1. A)

    24 ianuarie 1859

  2. B)

    9 mai 1877

  3. C)

    1 decembrie 1918

  4. D)

    27 martie 1918

Răspuns corect: A

Rezolvare pas cu pas

  1. Convenția de la Paris (1858) nu interzicea alegerea aceleiași persoane în ambele Principate.
  2. Adunarea Electivă a Moldovei l-a ales pe Cuza la 5 ianuarie 1859.
  3. Adunarea Electivă a Țării Românești, la București, l-a ales și ea pe Cuza la 24 ianuarie 1859, realizând unirea prin dubla alegere.

De ce este corect A și de ce celelalte variante sunt greșite

A este corect: 24 ianuarie 1859 este data dublei alegeri. B 9 mai 1877 este data proclamării independenței. C 1 decembrie 1918 este data unirii Transilvaniei cu România. D 27 martie 1918 este data unirii Basarabiei cu România.

Întrebarea 7

Constituția adoptată în 1866, la începutul domniei lui Carol I, a stabilit ca formă de guvernământ:

  1. A)

    republica parlamentară

  2. B)

    monarhia absolută

  3. C)

    monarhia constituțională

  4. D)

    republica prezidențială

Răspuns corect: C

Rezolvare pas cu pas

  1. Constituția din 1866 a fost elaborată și adoptată de reprezentanții țării, fără aprobarea Puterilor garante.
  2. Ea stabilea o monarhie ereditară, în care domnitorul exercita puterea în limitele legii fundamentale.
  3. Consacra separarea puterilor în stat și drepturi și libertăți cetățenești, deci o monarhie constituțională.

De ce este corect C și de ce celelalte variante sunt greșite

C este corect: domnitorul era limitat de Constituție și de separarea puterilor. A și D sunt greșite pentru că România a rămas monarhie până în 1947. B este greșită pentru că monarhia absolută ar fi presupus un suveran neîngrădit de o constituție, ceea ce contrazice chiar existența documentului.

Întrebarea 8

Independența României, proclamată în 1877, a fost recunoscută pe plan internațional prin:

  1. A)

    Convenția de la Paris (1858)

  2. B)

    Congresul de la Berlin (1878)

  3. C)

    Tratatul de la Trianon (1920)

  4. D)

    Pacea de la București (1918)

Răspuns corect: B

Rezolvare pas cu pas

  1. La 9 mai 1877, Parlamentul României a proclamat independența, iar armata română a participat la războiul ruso-turc.
  2. După încheierea războiului, Marile Puteri s-au reunit la Berlin în 1878.
  3. Tratatul semnat la Congresul de la Berlin a recunoscut independența României, care a primit Dobrogea.

De ce este corect B și de ce celelalte variante sunt greșite

B este corect: Congresul de la Berlin (1878) a consfințit independența. A Convenția de la Paris a stabilit organizarea Principatelor înainte de Unire. C Tratatul de la Trianon a recunoscut unirea Transilvaniei cu România. D Pacea de la București (1918) a fost o pace impusă României de Puterile Centrale, fără legătură cu independența.

Întrebarea 9

Prima provincie istorică unită cu România în 1918, prin votul Sfatului Țării din 27 martie 1918, a fost:

  1. A)

    Bucovina

  2. B)

    Transilvania

  3. C)

    Basarabia

  4. D)

    Dobrogea

Răspuns corect: C

Rezolvare pas cu pas

  1. După destrămarea Imperiului Rus, la Chișinău s-a constituit Sfatul Țării.
  2. Republica Democratică Moldovenească proclamată de acesta a votat la 27 martie 1918 unirea cu România.
  3. Au urmat Bucovina (28 noiembrie 1918) și Transilvania (1 decembrie 1918).

De ce este corect C și de ce celelalte variante sunt greșite

C este corect: Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea Basarabiei. A Bucovina s-a unit la 28 noiembrie 1918, prin Congresul General de la Cernăuți. B Transilvania s-a unit la 1 decembrie 1918, prin Adunarea de la Alba Iulia. D Dobrogea făcea parte din România încă din 1878.

Întrebarea 10

România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie:

  1. A)

    1995

  2. B)

    2000

  3. C)

    2004

  4. D)

    2007

Răspuns corect: D

Rezolvare pas cu pas

  1. România a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 1995.
  2. Negocierile de aderare au început în anul 2000, iar tratatul de aderare a fost semnat în 2005.
  3. Aderarea efectivă a avut loc la 1 ianuarie 2007, împreună cu Bulgaria.

De ce este corect D și de ce celelalte variante sunt greșite

D este corect: aderarea la UE a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. A 1995 este anul depunerii cererii de aderare. B 2000 este anul începerii negocierilor. C 2004 este anul aderării României la NATO, nu la Uniunea Europeană.

Exersează Istorie