Rezolvarea completă a simulării pentru Bacalaureat 2021 la Informatică, limbajul C/C++, profil mate-info. Pentru fiecare item ai răspunsul, raționamentul pas cu pas, codul C++ complet și punctajul din baremul oficial.
Sfat: încearcă întâi singur fiecare cerință, apoi verifică aici. La programe, baremul punctează orice soluție corectă — nu trebuie să scrii exact codul de mai jos.
Subiectul I (20 de puncte)
Răspunsuri: 1 – c, 2 – a, 3 – c, 4 – d, 5 – b (câte 4 puncte).
1. Intervalul pentru care expresia are valoarea 1 → c. [2002, 2020]
Traducem fiecare parte: !(x<2001) ⇔ x ≥ 2001; !(x<2002 || x>2020) ⇔ 2002 ≤ x ≤ 2020; !(x>2021) ⇔ x ≤ 2021. Intersecția celor trei condiții este [2002, 2020].
2. Al câtelea număr este 8 → a. al 10-lea
Se generează numerele formate cu cifrele 2, 8, 9 (cel mult 3 cifre), mai mici decât 289, în ordine lexicografică: 2, 22, 222, 228, 229, 28, 282, 288 (289 nu e mai mic), 29 (cele de 3 cifre care încep cu 29 depășesc 289), apoi 8 — al 10-lea.
3. Atribuire corectă → c. s.vizite.nrAccesari=2*s.vizite.nrAprecieri;
vizite este un câmp de tip structură al lui s, deci câmpurile lui se accesează cu doi „.”: s.vizite.nrAccesari. Variantele a, b folosesc o sintaxă inexistentă, iar d folosește numele tipului (site) ca și cum ar fi un câmp.
4. Completarea pentru cmmdc → d. x-y>0
Funcția este algoritmul lui Euclid prin scăderi: cât timp x ≠ y, se scade numărul mai mic din cel mai mare. Ramura f(x-y,y) trebuie aleasă când x > y, adică x-y>0.
5. Numărul de muchii al unei păduri → b. 35
Fiecare componentă conexă este un arbore, cu (noduri − 1) muchii. Însumând: de muchii.
Subiectul al II-lea (40 de puncte)
1. Algoritmul în pseudocod
Cifrele lui x se iau de la dreapta la stânga, ignorându-le pe cele nule. Fiecare cifră nenulă c se compară cu cifra din stânga ei: dacă aceasta este mai mică, c se adaugă la dreapta lui y (y*10+c); altfel c se adaugă la stânga lui y (c*p+y, p fiind puterea lui 10 corespunzătoare lungimii lui y).
a) Pentru 35210579 → 2197553
| c | cifra din stânga | unde se pune | y |
|---|---|---|---|
| 9 | 7 < 9 | dreapta | 9 |
| 7 | 5 < 7 | dreapta | 97 |
| 5 | 0 < 5 | dreapta | 975 |
| 0 | — | ignorată | 975 |
| 1 | 2 ≥ 1 | stânga | 1975 |
| 2 | 5 ≥ 2 | stânga | 21975 |
| 5 | 3 < 5 | dreapta | 219755 |
| 3 | 0 < 3 | dreapta | 2197553 |
(6p)
b) Două numere din [1000, 10000) pentru care se afișează 212
Numerele cerute sunt oricare două dintre 2012, 2201, 2210. De exemplu, pentru 2201: 1 (cifra din stânga 0 < 1) → y = 1; 0 ignorat; 2 (cifra din stânga 2 ≥ 2) → stânga: y = 21; 2 (în stânga 0 < 2) → dreapta: y = 212 ✔. (6p)
c) Programul C/C++ (10p)
#include <iostream>
using namespace std;
int main()
{
int x, p = 1, y = 0, c;
cin >> x;
do
{
c = x % 10; x = x / 10;
if (c != 0)
{
if (x % 10 < c) y = y * 10 + c;
else y = c * p + y;
p = p * 10;
}
} while (x != 0);
cout << y;
return 0;
}d) Structura „repetă” înlocuită cu una cu test inițial (6p)
Singura diferență apare pentru x = 0: bucla „repetă” face un pas în care c = 0, deci nu modifică y. Așadar putem testa direct x ≠ 0.
citește x (număr natural)
p ← 1; y ← 0
┌cât timp x ≠ 0 execută
│ c ← x%10; x ← [x/10]
│ ┌dacă c ≠ 0 atunci
│ │ ┌dacă x%10 < c atunci y ← y*10 + c
│ │ │altfel y ← c*p + y
│ │ └■
│ │ p ← p*10
│ └■
└■
scrie y2. Un lanț neelementar și un ciclu elementar (6p)
- Lanț neelementar (repetă un nod): 1, 2, 6, 5, 3, 6 — nodul 6 apare de două ori; muchiile [1,2], [2,6], [6,5], [5,3], [3,6] există.
- Ciclu elementar: 1, 2, 6, 1 — muchiile [1,2], [2,6], [6,1] există și nu se repetă niciun nod.
3. Șirul obținut → ELEMENT (6p)
s = „ELITIST”, s[0] = 'E', s[1] = 'L'.
| i | regulă | s[i] | s |
|---|---|---|---|
| 2 | par → s[0] | E | ELETIST |
| 3 | impar → s[1] + 1 | M | ELEMIST |
| 4 | par → s[0] | E | ELEMEST |
| 5 | impar → s[1] + 2 | N | ELEMENT |
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. Subprogramul putere (10p)
Descompunem n în factori primi, iar pentru fiecare factor calculăm exponentul. Reținem factorul cu exponentul strict mai mic decât minimul de până atunci — cum factorii apar crescător, la egalitate rămâne cel mai mic. Factorul rămas la final (dacă n > 1) are exponentul 1.
int putere(int n)
{
int pmin = 100, rez = 0;
for (int d = 2; d * d <= n; d++)
if (n % d == 0)
{
int e = 0;
while (n % d == 0) { e++; n = n / d; }
if (e < pmin) { pmin = e; rez = d; }
}
if (n > 1 && 1 < pmin) rez = n; // factor prim rămas, la puterea 1
return rez;
}Exemplu: 880 = → exponenți 4, 1, 1 → cel mai mic factor cu exponentul 1 este 5 ✔.
2. Deplasarea circulară a liniei k (10p)
Cu indici de la 1, elementele de pe linia k aflate în stânga diagonalei principale sunt a[k][1..k-1]. Pentru o deplasare circulară spre dreapta salvăm ultimul element, mutăm restul cu o poziție la dreapta și punem elementul salvat pe prima poziție.
#include <iostream>
using namespace std;
int a[21][21];
int main()
{
int n, k;
cin >> n;
for (int i = 1; i <= n; i++)
for (int j = 1; j <= n; j++)
cin >> a[i][j];
cin >> k;
int aux = a[k][k - 1];
for (int j = k - 1; j > 1; j--)
a[k][j] = a[k][j - 1];
a[k][1] = aux;
for (int i = 1; i <= n; i++)
{
for (int j = 1; j <= n; j++) cout << a[i][j] << ' ';
cout << '\n';
}
return 0;
}Pe exemplu (k = 5): 3 0 6 4 devine 4 3 0 6, iar restul tabloului rămâne neschimbat ✔.
3. Suma plătită pentru elementele grafice
a) Descrierea algoritmului (2p)
Laturile sunt numere din [1, 10], deci folosim un vector de frecvență a, unde a[x] = câte elemente au latura x. Îl completăm citind fișierul o singură dată. La final, pentru fiecare x cu a[x] ≠ 0, adunăm taxa de proiectare 10 și .
Eficiență: o singură parcurgere a fișierului → timp liniar, plus 10 pași la final; memoria este constantă (un vector de 11 elemente).
b) Programul C/C++ (8p)
#include <fstream>
#include <iostream>
using namespace std;
int main()
{
ifstream f("bac.in");
long long a[11] = {0}, s = 0;
int x;
while (f >> x) a[x]++;
for (x = 1; x <= 10; x++)
if (a[x] != 0) s += 10 + x * x * a[x];
cout << s;
f.close();
return 0;
}Verificare pe exemplu: latura 1 de 4 ori → 10 + 4; latura 2 de 3 ori → 10 + 12; latura 7 de 2 ori → 10 + 98. Total 144 ✔.
Ce merită reținut din simulare
- Negații de intervale:
!(x<a || x>b)⇔ a ≤ x ≤ b. - Câmp de tip structură:
s.vizite.nrAccesari. - Euclid prin scăderi: scade numărul mic din cel mare până devin egale.
- Pădure: n noduri, p arbori → n − p muchii.
- Deplasare circulară spre dreapta: salvează ultimul element, mută restul, pune-l pe primul loc.