Subiect și barem BAC 2023 Matematică M1 (mate-info)
2023
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2023 Matematică M1 (mate-info) — Model oficial

Rezolvarea completă a subiectului din modelul oficial pentru Bacalaureat 2023 la Matematică M_mate-info. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Numerele reale aa, bb cu (a+bi)(1+i)=4(a + bi)(1 + i) = 4

Desfacem produsul, folosind i2=−1i^2 = -1:

(a+bi)(1+i)=a+ai+bi+bi2=(a−b)+(a+b)i.(a + bi)(1 + i) = a + ai + bi + bi^2 = (a - b) + (a + b)i.

Două numere complexe sunt egale dacă au părțile reale și imaginare egale. 4=4+0i4 = 4 + 0i, deci

{a−b=4a+b=0⇒2a=4⇒a=2, b=−2.\begin{cases}a - b = 4\\ a + b = 0\end{cases} \Rightarrow 2a = 4 \Rightarrow a = 2,\ b = -2.

Verificare: (2−2i)(1+i)=2+2i−2i−2i2=4(2 - 2i)(1 + i) = 2 + 2i - 2i - 2i^2 = 4 ✔.

Răspuns: a=2a = 2, b=−2b = -2. Barem: 3p sistemul a−b=4a - b = 4, a+b=0a + b = 0, 2p soluția.

2. f(x)=mx2−2x+mf(x) = mx^2 - 2x + m, m≠0m \ne 0: f(m−x)=f(m+x)f(m - x) = f(m + x) pentru orice xx

f(m−x)−f(m+x)=m[(m−x)2−(m+x)2]−2[(m−x)−(m+x)]=m⋅(−4mx)−2⋅(−2x)=−4x(m2−1).f(m - x) - f(m + x) = m\left[(m-x)^2 - (m+x)^2\right] - 2\left[(m - x) - (m + x)\right] = m\cdot(-4mx) - 2\cdot(-2x) = -4x(m^2 - 1).

Condiția cere ca −4x(m2−1)=0-4x(m^2 - 1) = 0 pentru orice xx real. Luând de exemplu x=1x = 1, rezultă m2−1=0m^2 - 1 = 0, deci m∈{−1,1}m \in \{-1, 1\}; reciproc, pentru aceste valori diferența este identic nulă. Ambele valori sunt nenule, deci convin.

Interpretare: condiția spune că dreapta x=mx = m este axă de simetrie a parabolei, iar axa este x=−b2a=1mx = -\frac{b}{2a} = \frac1m; deci 1m=m\frac1m = m.

Răspuns: m∈{−1,1}m \in \{-1, 1\}. Barem: 3p obținerea condiției m2−1=0m^2 - 1 = 0, 2p valorile care convin.

3. Ecuația 2log⁡2(2x)−1=log⁡2(x2+x+2)2\log_2(2x) - 1 = \log_2(x^2 + x + 2)

Condiții de existență: 2x>0⇒x>02x > 0 \Rightarrow x > 0; x2+x+2>0x^2 + x + 2 > 0 mereu (Δ=1−8<0\Delta = 1 - 8 < 0).

Membrul stâng: 2log⁡2(2x)−1=log⁡2(2x)2−log⁡22=log⁡24x22=log⁡2(2x2)2\log_2(2x) - 1 = \log_2(2x)^2 - \log_2 2 = \log_2\dfrac{4x^2}{2} = \log_2(2x^2).

Ecuația devine log⁡2(2x2)=log⁡2(x2+x+2)\log_2(2x^2) = \log_2(x^2 + x + 2), iar logaritmul este injectiv:

2x2=x2+x+2  ⟺  x2−x−2=0  ⟺  (x−2)(x+1)=0.2x^2 = x^2 + x + 2 \iff x^2 - x - 2 = 0 \iff (x - 2)(x + 1) = 0.

x=−1x = -1 nu respectă x>0x > 0 — nu convine; x=2x = 2 convine. Verificare: 2log⁡24−1=3=log⁡282\log_2 4 - 1 = 3 = \log_2 8 ✔.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p ecuația de gradul II, 2p selectarea soluției. Atenție: dacă scrii 2log⁡2(2x)=log⁡2(2x)22\log_2(2x) = \log_2(2x)^2 fără condiția x>0x > 0, introduci soluția falsă −1-1.

4. Probabilitatea ca o funcție f:A→Af:A \to A să verifice f(n)≤nf(n) \le n, A={1,2,3,4}A = \{1,2,3,4\}

Cazuri posibile: fiecare dintre cele 44 elemente are 44 imagini posibile: 44=2564^4 = 256 funcții.

Cazuri favorabile: f(1)≤1f(1) \le 1 — o variantă (11); f(2)≤2f(2) \le 2 — două variante; f(3)≤3f(3) \le 3 — trei; f(4)≤4f(4) \le 4 — patru. Alegerile sunt independente (regula produsului):

1⋅2⋅3⋅4=24.1\cdot 2\cdot 3\cdot 4 = 24.

p=24256=332.p = \frac{24}{256} = \frac{3}{32}.

Răspuns: p=332p = \dfrac{3}{32}. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.

5. A(5,3)A(5,3), B(−1,5)B(-1,5); punctul CC cu CA→+CB→=2OC→\overrightarrow{CA} + \overrightarrow{CB} = 2\overrightarrow{OC}

Fie MM mijlocul lui ABAB: M(5−12,3+52)=M(2,4)M\left(\frac{5 - 1}{2}, \frac{3 + 5}{2}\right) = M(2, 4). Regula medianei: CA→+CB→=2CM→\overrightarrow{CA} + \overrightarrow{CB} = 2\overrightarrow{CM}.

Relația devine 2CM→=2OC→2\overrightarrow{CM} = 2\overrightarrow{OC}, adică OC→=CM→\overrightarrow{OC} = \overrightarrow{CM}: CC este mijlocul segmentului OMOM.

C(0+22,0+42)=C(1,2).C\left(\frac{0 + 2}{2}, \frac{0 + 4}{2}\right) = C(1, 2).

(Verificare pe coordonate: (5−1)+(−1−1)=2=2⋅1(5 - 1) + (-1 - 1) = 2 = 2\cdot 1 și (3−2)+(5−2)=4=2⋅2(3 - 2) + (5 - 2) = 4 = 2\cdot 2 ✔.)

Răspuns: C(1,2)C(1, 2). Barem: 3p CC mijlocul lui OMOM, 2p coordonatele.

6. AB=8AB = 8, C=30∘C = 30^\circ, OO centrul cercului circumscris: distanța de la OO la ABAB

Teorema sinusurilor: ABsin⁡C=2R\dfrac{AB}{\sin C} = 2R, deci

R=AB2sin⁡C=82⋅12=8.R = \frac{AB}{2\sin C} = \frac{8}{2\cdot\frac12} = 8.

Atunci OA=OB=R=8=ABOA = OB = R = 8 = AB, deci triunghiul OABOAB este echilateral cu latura 88. Distanța de la OO la ABAB este înălțimea lui, OMOM, cu MM mijlocul lui ABAB:

OM=832=43.OM = \frac{8\sqrt3}{2} = 4\sqrt3.

(Sau: unghiul la centru ∠AOB=2∠C=60∘\angle AOB = 2\angle C = 60^\circ.)

Răspuns: d(O,AB)=43d(O, AB) = 4\sqrt3. Barem: 2p R=8R = 8, 3p triunghiul echilateral și distanța.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(a)=(3a−22a+11−a−1a+2−21)A(a) = \begin{pmatrix}3 & a & -2\\ 2a+1 & 1-a & -1\\ a+2 & -2 & 1\end{pmatrix} și sistemul {3x+ay−2z=b(2a+1)x+(1−a)y−z=c(a+2)x−2y+z=−1\begin{cases}3x + ay - 2z = b\\ (2a+1)x + (1-a)y - z = c\\ (a+2)x - 2y + z = -1\end{cases}

a) det⁡(A(0))=5\det(A(0)) = 5

det⁡(A(0))=∣30−211−12−21∣=3+4+0−(−4)−6−0=3+4+4−6=5.\det(A(0)) = \begin{vmatrix}3 & 0 & -2\\ 1 & 1 & -1\\ 2 & -2 & 1\end{vmatrix} = 3 + 4 + 0 - (-4) - 6 - 0 = 3 + 4 + 4 - 6 = 5.

(Termeni Sarrus cu ++: 3⋅1⋅1=33\cdot1\cdot1 = 3, 0⋅(−1)⋅2=00\cdot(-1)\cdot 2 = 0, (−2)⋅1⋅(−2)=4(-2)\cdot 1\cdot(-2) = 4; cu −-: (−2)⋅1⋅2=−4(-2)\cdot1\cdot 2 = -4, 3⋅(−1)⋅(−2)=63\cdot(-1)\cdot(-2) = 6, 0⋅1⋅1=00\cdot 1\cdot 1 = 0.) Barem: 2p scrierea, 3p calculul.

b) Valorile lui aa pentru care A(a)A(a) este inversabilă

Cu Sarrus:

  • termeni cu ++: 3(1−a)⋅1+a⋅(−1)(a+2)+(−2)(2a+1)(−2)=3−3a−a2−2a+8a+4=−a2+3a+73(1-a)\cdot 1 + a\cdot(-1)(a+2) + (-2)(2a+1)(-2) = 3 - 3a - a^2 - 2a + 8a + 4 = -a^2 + 3a + 7;
  • termeni cu −-: (−2)(1−a)(a+2)+3⋅(−1)(−2)+a(2a+1)⋅1=−2(−a2−a+2)+6+2a2+a=4a2+3a+2(-2)(1-a)(a+2) + 3\cdot(-1)(-2) + a(2a+1)\cdot 1 = -2(-a^2 - a + 2) + 6 + 2a^2 + a = 4a^2 + 3a + 2.

det⁡(A(a))=−a2+3a+7−4a2−3a−2=5−5a2=5(1−a)(1+a).\det(A(a)) = -a^2 + 3a + 7 - 4a^2 - 3a - 2 = 5 - 5a^2 = 5(1 - a)(1 + a).

(Pentru a=0a = 0 regăsim 55 ✔.) A(a)A(a) este inversabilă   ⟺  det⁡(A(a))≠0  ⟺  a≠±1\iff \det(A(a)) \ne 0 \iff a \ne \pm1.

Răspuns: a∈R∖{−1,1}a \in \mathbb R \setminus \{-1, 1\}. Barem: 2p determinantul, 3p mulțimea valorilor.

c) bb, cc pentru care sistemul este compatibil oricare ar fi aa

Pentru a∉{−1,1}a \notin \{-1, 1\} determinantul este nenul, sistemul este de tip Cramer, deci compatibil (determinat) pentru orice bb, cc.

Pentru a∈{−1,1}a \in \{-1, 1\} determinantul este 00. Alegem minorul principal format din primele două linii și coloanele lui yy și zz:

Δp=∣a−21−a−1∣=−a+2(1−a)=2−3a,\Delta_p = \begin{vmatrix}a & -2\\ 1-a & -1\end{vmatrix} = -a + 2(1 - a) = 2 - 3a,

nenul pentru a=1a = 1 (−1-1) și pentru a=−1a = -1 (55). Deci rangul este 22, iar după teorema lui Rouché sistemul este compatibil dacă și numai dacă determinantul caracteristic (minorul principal bordat cu linia a treia și coloana termenilor liberi) este nul.

Pentru a=−1a = -1:

Δc=∣−1−2b2−1c−21−1∣=−(1−c)+2(−2+2c)+b⋅0=5c−5=0⇒c=1.\Delta_c = \begin{vmatrix}-1 & -2 & b\\ 2 & -1 & c\\ -2 & 1 & -1\end{vmatrix} = -(1 - c) + 2(-2 + 2c) + b\cdot 0 = 5c - 5 = 0 \Rightarrow c = 1.

Pentru a=1a = 1:

Δc=∣1−2b0−1c−21−1∣=(1−c)+2⋅2c+b(0−2)=1+3c−2b=0.\Delta_c = \begin{vmatrix}1 & -2 & b\\ 0 & -1 & c\\ -2 & 1 & -1\end{vmatrix} = (1 - c) + 2\cdot 2c + b(0 - 2) = 1 + 3c - 2b = 0.

Cu c=1c = 1: 2b=4⇒b=22b = 4 \Rightarrow b = 2.

Pentru ca sistemul să fie compatibil oricare ar fi aa, ambele condiții trebuie îndeplinite simultan.

Răspuns: b=2b = 2, c=1c = 1. Barem: 3p analiza cazurilor și determinanții caracteristici, 2p valorile lui bb și cc.

2. Polinomul f=X4+aX3+aX2+8X−8f = X^4 + aX^3 + aX^2 + 8X - 8

a) f(−1)=−15f(-1) = -15 pentru orice aa

f(−1)=(−1)4+a(−1)3+a(−1)2+8(−1)−8=1−a+a−8−8=−15.f(-1) = (-1)^4 + a(-1)^3 + a(-1)^2 + 8(-1) - 8 = 1 - a + a - 8 - 8 = -15.

Termenii cu aa se anulează, deci rezultatul nu depinde de aa. Barem: 3p înlocuirea, 2p finalizarea.

b) aa pentru care restul împărțirii lui ff la X2−1X^2 - 1 este 15X15X

Restul are grad cel mult 11: r=pX+qr = pX + q. Din f=(X2−1)⋅c+pX+qf = (X^2 - 1)\cdot c + pX + q, punând X=1X = 1 și X=−1X = -1:

f(1)=p+q,f(−1)=−p+q.f(1) = p + q,\qquad f(-1) = -p + q.

f(1)=1+a+a+8−8=2a+1f(1) = 1 + a + a + 8 - 8 = 2a + 1 și f(−1)=−15f(-1) = -15. Rezultă q=f(1)+f(−1)2=a−7q = \dfrac{f(1) + f(-1)}{2} = a - 7 și p=f(1)−f(−1)2=a+8p = \dfrac{f(1) - f(-1)}{2} = a + 8, deci restul este (a+8)X+a−7(a + 8)X + a - 7.

Egalitatea cu 15X15X: a+8=15a + 8 = 15 și a−7=0a - 7 = 0, ambele date de a=7a = 7.

Răspuns: a=7a = 7. Barem: 3p restul (a+8)X+a−7(a+8)X + a - 7, 2p a=7a = 7.

c) Pentru orice aa, ff nu are toate rădăcinile întregi

Presupunem, prin reducere la absurd, că rădăcinile x1,x2,x3,x4x_1, x_2, x_3, x_4 sunt toate numere întregi.

Din Viète: x1+x2+x3+x4=−ax_1 + x_2 + x_3 + x_4 = -a, deci a∈Za \in \mathbb Z. Produsul rădăcinilor (grad par, coeficient dominant 11) este termenul liber: x1x2x3x4=−8x_1x_2x_3x_4 = -8, deci

∣x1∣⋅∣x2∣⋅∣x3∣⋅∣x4∣=8.|x_1|\cdot|x_2|\cdot|x_3|\cdot|x_4| = 8.

Toate rădăcinile sunt nenule (produsul e nenul), deci ∣xk∣≥1|x_k| \ge 1. Dacă toate ar avea modulul ≥2\ge 2, produsul ar fi ≥16>8\ge 16 > 8. Deci cel puțin o rădăcină are modulul 11, adică este 11 sau −1-1.

Dar f(−1)=−15≠0f(-1) = -15 \ne 0 (punctul a)), deci −1-1 nu e rădăcină; rămâne f(1)=0f(1) = 0, adică 2a+1=02a + 1 = 0, a=−12∉Za = -\dfrac12 \notin \mathbb Z — contradicție cu a∈Za \in \mathbb Z.

Deci, pentru orice aa real, ff nu are toate rădăcinile numere întregi. Barem: 2p a∈Za \in \mathbb Z, 3p argumentul cu produsul și contradicția.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=1−x−(x4−1)arctg⁡xf(x) = 1 - x - (x^4 - 1)\operatorname{arctg} x

a) f′(x)=−x2(4xarctg⁡x+1)f'(x) = -x^2(4x\operatorname{arctg} x + 1)

Cu regula produsului pentru (x4−1)arctg⁡x(x^4 - 1)\operatorname{arctg} x și (arctg⁡x)′=1x2+1(\operatorname{arctg} x)' = \dfrac{1}{x^2+1}:

f′(x)=−1−4x3arctg⁡x−(x4−1)⋅1x2+1.f'(x) = -1 - 4x^3\operatorname{arctg} x - (x^4 - 1)\cdot\frac{1}{x^2 + 1}.

Cum x4−1=(x2−1)(x2+1)x^4 - 1 = (x^2 - 1)(x^2 + 1), fracția se simplifică la x2−1x^2 - 1:

f′(x)=−1−4x3arctg⁡x−x2+1=−4x3arctg⁡x−x2=−x2(4xarctg⁡x+1).f'(x) = -1 - 4x^3\operatorname{arctg} x - x^2 + 1 = -4x^3\operatorname{arctg} x - x^2 = -x^2(4x\operatorname{arctg} x + 1).

Barem: 3p derivarea, 2p forma finală.

b) Tangenta la grafic paralelă cu OxOx

Tangenta în (x0,f(x0))(x_0, f(x_0)) este paralelă cu OxOx dacă și numai dacă panta ei este 00: f′(x0)=0f'(x_0) = 0.

−x02(4x0arctg⁡x0+1)=0.-x_0^2(4x_0\operatorname{arctg} x_0 + 1) = 0.

xarctg⁡x≥0x\operatorname{arctg} x \ge 0 pentru orice xx (xx și arctg⁡x\operatorname{arctg} x au același semn), deci 4x0arctg⁡x0+1≥1>04x_0\operatorname{arctg}x_0 + 1 \ge 1 > 0. Rămâne x02=0x_0^2 = 0, adică x0=0x_0 = 0.

f(0)=1−0−(−1)⋅0=1f(0) = 1 - 0 - (-1)\cdot 0 = 1, iar tangenta: y−f(0)=f′(0)(x−0)y - f(0) = f'(0)(x - 0), adică y=1y = 1.

Răspuns: y=1y = 1. Barem: 2p condiția f′(x0)=0f'(x_0) = 0, 3p x0=0x_0 = 0 și ecuația tangentei.

c) tg⁡(f(x))≥f(x)≥f(tg⁡x)\operatorname{tg}(f(x)) \ge f(x) \ge f(\operatorname{tg} x) pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1]

Pas 1 — monotonia și valorile lui ff. Din a) și b): −x2≤0-x^2 \le 0 și 4xarctg⁡x+1>04x\operatorname{arctg} x + 1 > 0, deci f′(x)≤0f'(x) \le 0 pe R\mathbb R (ff descrescătoare pe R\mathbb R). Cum f(0)=1f(0) = 1 și f(1)=1−1−0=0f(1) = 1 - 1 - 0 = 0, pentru x∈[0,1]x \in [0, 1]:

0=f(1)≤f(x)≤f(0)=1.0 = f(1) \le f(x) \le f(0) = 1.

Pas 2 — inegalitatea tg⁡u≥u\operatorname{tg} u \ge u pe [0,1][0, 1]. Fie g:[0,1]→Rg:[0, 1] \to \mathbb R, g(u)=tg⁡u−ug(u) = \operatorname{tg} u - u (bine definită, 1<π21 < \frac{\pi}{2}). g′(u)=1cos⁡2u−1≥0g'(u) = \dfrac{1}{\cos^2 u} - 1 \ge 0, deci gg crescătoare, g(u)≥g(0)=0g(u) \ge g(0) = 0, adică tg⁡u≥u\operatorname{tg} u \ge u pentru orice u∈[0,1]u \in [0, 1].

Prima inegalitate: cum f(x)∈[0,1]f(x) \in [0, 1], aplicăm Pas 2 cu u=f(x)u = f(x): tg⁡(f(x))≥f(x)\operatorname{tg}(f(x)) \ge f(x).

A doua inegalitate: din Pas 2 cu u=xu = x: tg⁡x≥x\operatorname{tg} x \ge x. Cum ff este descrescătoare pe R\mathbb R, f(tg⁡x)≤f(x)f(\operatorname{tg} x) \le f(x).

Deci tg⁡(f(x))≥f(x)≥f(tg⁡x)\operatorname{tg}(f(x)) \ge f(x) \ge f(\operatorname{tg} x) pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1]. Barem: 2p monotonia și 0≤f(x)≤10 \le f(x) \le 1, 3p inegalitatea tg⁡x≥x\operatorname{tg} x \ge x și concluzia.

2. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=x2+ex1+e−xf(x) = \dfrac{x^2 + e^x}{1 + e^{-x}}

a) ∫03(1+e−x)f(x) dx=8+e3\displaystyle\int_0^3 (1 + e^{-x})f(x)\,dx = 8 + e^3

(1+e−x)f(x)=x2+ex(1 + e^{-x})f(x) = x^2 + e^x, deci

∫03(x2+ex) dx=(x33+ex)∣03=9+e3−0−1=8+e3.\int_0^3 (x^2 + e^x)\,dx = \left(\frac{x^3}{3} + e^x\right)\Big|_0^3 = 9 + e^3 - 0 - 1 = 8 + e^3.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫−mmf(x)x2+ex dx=m\displaystyle\int_{-m}^{m}\frac{f(x)}{x^2 + e^x}\,dx = m, pentru orice m>0m > 0

f(x)x2+ex=11+e−x=exex+1=(ex+1)′ex+1\dfrac{f(x)}{x^2 + e^x} = \dfrac{1}{1 + e^{-x}} = \dfrac{e^x}{e^x + 1} = \dfrac{(e^x + 1)'}{e^x + 1}, cu primitiva ln⁡(ex+1)\ln(e^x + 1):

∫−mmexex+1 dx=ln⁡(1+em)−ln⁡(1+e−m)=ln⁡(1+em)−ln⁡em+1em=ln⁡em=m.\int_{-m}^{m}\frac{e^x}{e^x + 1}\,dx = \ln(1 + e^m) - \ln(1 + e^{-m}) = \ln(1 + e^m) - \ln\frac{e^m + 1}{e^m} = \ln e^m = m.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul. (Am amplificat cu exe^x ca să recunoaștem forma u′u\frac{u'}{u}.)

c) a≠0a \ne 0 pentru care lim⁡x→0(1eax−1∫0xf(t) dt)=1\displaystyle\lim_{x\to0}\left(\frac{1}{e^{ax} - 1}\int_0^x f(t)\,dt\right) = 1

Pentru x→0x \to 0: ∫0xf(t) dt→0\int_0^x f(t)\,dt \to 0 și eax−1→0e^{ax} - 1 \to 0 — nedeterminare 00\frac00. ff este continuă, deci (∫0xf(t) dt)′=f(x)\left(\int_0^x f(t)\,dt\right)' = f(x); aplicăm l'Hôpital:

lim⁡x→0f(x)aeax=f(0)a⋅1=0+11+1a=12a.\lim_{x\to0}\frac{f(x)}{ae^{ax}} = \frac{f(0)}{a\cdot 1} = \frac{\frac{0 + 1}{1 + 1}}{a} = \frac{1}{2a}.

Condiția: 12a=1⇒a=12\dfrac{1}{2a} = 1 \Rightarrow a = \dfrac12 (nenul, convine).

Răspuns: a=12a = \dfrac12. Barem: 2p aplicarea l'Hôpital, 3p limita 12a\frac{1}{2a} și a=12a = \frac12.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a=2a = 2, b=−2b = -2
I.2m∈{−1,1}m \in \{-1, 1\}
I.3x=2x = 2
I.4p=332p = \frac{3}{32}
I.5C(1,2)C(1, 2)
I.6434\sqrt3
II.1.ba∈R∖{−1,1}a \in \mathbb R \setminus \{-1, 1\}
II.1.cb=2b = 2, c=1c = 1
II.2.ba=7a = 7
III.1.by=1y = 1
III.2.ca=12a = \frac12

Ce merită reținut din model

  • Ecuații logaritmice: scrie condițiile de existență înainte de a transforma 2log⁡2u2\log_2 u în log⁡2u2\log_2 u^2.
  • Restul împărțirii la X2−1X^2 - 1: se află din f(1)f(1) și f(−1)f(-1), fără împărțire efectivă.
  • Rădăcini întregi: produsul rădăcinilor (Viète) + divizibilitate + o contradicție.
  • Compatibilitate „oricare ar fi aa”: pentru valorile critice ale lui aa anulează determinanții caracteristici și intersectează condițiile.
  • tg⁡x≥x\operatorname{tg} x \ge x pe [0,π2)[0, \frac{\pi}{2}) combinată cu monotonia funcției dă lanțuri de inegalități.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă