Subiect și barem BAC 2018 Matematică M2 (științe ale naturii)
2018
August–Septembrie
Varianta 9
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2018 Matematică M2 (științe ale naturii) — August–Septembrie, varianta 9

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2018 la Matematică M_șt-nat, sesiunea august–septembrie, varianta 9. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. 3(3−1)(3+1)−12=0\sqrt3(\sqrt3 - 1)(\sqrt3 + 1) - \sqrt{12} = 0

(3−1)(3+1)=3−1=2(\sqrt3 - 1)(\sqrt3 + 1) = 3 - 1 = 2 și 12=23\sqrt{12} = 2\sqrt3:

3⋅2−23=0.\sqrt3\cdot 2 - 2\sqrt3 = 0.

Barem: 3p calculul produsului și al radicalului, 2p finalizarea.

2. f(x)=x2+2x+3f(x) = x^2 + 2x + 3, g(x)=x+ag(x) = x + a se intersectează în punctul de abscisă x=1x = 1

f(1)=g(1)  ⟺  1+2+3=1+a  ⟺  a=5.f(1) = g(1) \iff 1 + 2 + 3 = 1 + a \iff a = 5.

Răspuns: a=5a = 5. Barem: 3p condiția, 2p valoarea.

3. x+1=1−x\sqrt{x+1} = 1 - \sqrt x

Condiții: x≥0x \ge 0 și 1−x≥01 - \sqrt x \ge 0, adică x∈[0,1]x \in [0, 1]. Ridicăm la pătrat:

x+1=1−2x+x  ⟺  2x=0  ⟺  x=0.x + 1 = 1 - 2\sqrt x + x \iff 2\sqrt x = 0 \iff x = 0.

Verificare: 1=1−0\sqrt1 = 1 - 0 ✔.

Răspuns: x=0x = 0. Barem: 3p 2x=02\sqrt x = 0, 2p soluția care convine.

4. Numere de trei cifre distincte cu cifre din {0,1,2,3,4}\{0, 1, 2, 3, 4\}

  • cifra sutelor nu poate fi 00: 4 moduri;
  • cifra zecilor, diferită de prima (poate fi 0): 4 moduri;
  • cifra unităților, diferită de primele două: 3 moduri.

4⋅4⋅3=48.4\cdot 4\cdot 3 = 48.

Răspuns: 48 de numere. Barem: 1p + 1p + 3p.

5. d1:y=ax+2d_1: y = ax + 2 și d2:y=x4+1d_2: y = \dfrac x4 + 1 paralele

md1=am_{d_1} = a, md2=14m_{d_2} = \dfrac14. Paralele (ordonatele la origine 2≠12 \ne 1, deci nu coincid)   ⟺  md1=md2\iff m_{d_1} = m_{d_2}:

Răspuns: a=14a = \dfrac14. Barem: 2p pantele, 3p condiția și valoarea.

6. sin⁡(π−x)cos⁡(2π+x)−sin⁡(2π+x)cos⁡(π−x)=sin⁡2x\sin(\pi - x)\cos(2\pi + x) - \sin(2\pi + x)\cos(\pi - x) = \sin 2x

Reducem la primul cadran: sin⁡(π−x)=sin⁡x\sin(\pi - x) = \sin x, cos⁡(2π+x)=cos⁡x\cos(2\pi + x) = \cos x, sin⁡(2π+x)=sin⁡x\sin(2\pi + x) = \sin x, cos⁡(π−x)=−cos⁡x\cos(\pi - x) = -\cos x:

sin⁡xcos⁡x−sin⁡x(−cos⁡x)=2sin⁡xcos⁡x=sin⁡2x.\sin x\cos x - \sin x(-\cos x) = 2\sin x\cos x = \sin 2x.

Barem: 3p reducerile, 2p finalizarea.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(−3−232)A = \begin{pmatrix} -3 & -2\\ 3 & 2\end{pmatrix}, M(x)=I2+xAM(x) = I_2 + xA

a) det⁡(M(1))=0\det(M(1)) = 0

M(1)=(−2−233)⇒det⁡(M(1))=(−2)⋅3−3⋅(−2)=−6+6=0.M(1) = \begin{pmatrix} -2 & -2\\ 3 & 3\end{pmatrix} \Rightarrow \det(M(1)) = (-2)\cdot 3 - 3\cdot(-2) = -6 + 6 = 0.

Barem: 3p matricea și formula, 2p calculul.

b) M(x)−M(2018)=M(−2018)−M(−x)M(x) - M(2018) = M(-2018) - M(-x)

M(x)−M(2018)=I2+xA−I2−2018A=(x−2018)A,M(x) - M(2018) = I_2 + xA - I_2 - 2018A = (x - 2018)A,

M(−2018)−M(−x)=I2−2018A−I2+xA=(x−2018)A.M(-2018) - M(-x) = I_2 - 2018A - I_2 + xA = (x - 2018)A.

Cele două expresii sunt egale. Barem: 2p primul membru, 3p finalizarea.

c) Perechile (m,n)(m, n) de naturale nenule cu M(m)M(n)=M(mn)M(m)M(n) = M(mn)

Calculăm A2=(9−66−4−9+6−6+4)=(32−3−2)=−AA^2 = \begin{pmatrix} 9 - 6 & 6 - 4\\ -9 + 6 & -6 + 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 2\\ -3 & -2\end{pmatrix} = -A. Atunci

M(m)M(n)=I2+(m+n)A+mnA2=I2+(m+n−mn)A.M(m)M(n) = I_2 + (m+n)A + mnA^2 = I_2 + (m + n - mn)A.

Egalitatea cu M(mn)=I2+mnAM(mn) = I_2 + mnA (și A≠O2A \ne O_2) dă m+n−mn=mnm + n - mn = mn, adică m+n=2mnm + n = 2mn.

Pentru m,n≥1m, n \ge 1: 2mn−m−n=m(n−1)+n(m−1)≥02mn - m - n = m(n-1) + n(m-1) \ge 0, cu egalitate doar pentru m=n=1m = n = 1.

Răspuns: (m,n)=(1,1)(m, n) = (1, 1). Barem: 3p relația m+n=2mnm + n = 2mn, 2p perechea.

2. Legea x∘y=8xy+x+yx \circ y = 8xy + x + y (asociativă)

a) x∘y=8(x+18)(y+18)−18x \circ y = 8\left(x + \dfrac18\right)\left(y + \dfrac18\right) - \dfrac18

8(x+18)(y+18)−18=8xy+x+y+18−18=x∘y.8\left(x + \tfrac18\right)\left(y + \tfrac18\right) - \tfrac18 = 8xy + x + y + \tfrac18 - \tfrac18 = x\circ y.

Barem: 3p dezvoltarea, 2p finalizarea.

b) x∘x=1x \circ x = 1

8(x+18)2−18=1  ⟺  (x+18)2=964  ⟺  x+18=±38.8\left(x + \tfrac18\right)^2 - \tfrac18 = 1 \iff \left(x + \tfrac18\right)^2 = \tfrac{9}{64} \iff x + \tfrac18 = \pm\tfrac38.

Răspuns: x∈{−12,14}x \in \left\{-\dfrac12, \dfrac14\right\}. Barem: 3p ecuația, 2p soluțiile.

c) f(x)=8x+1f(x) = 8x + 1; f(x∘y∘z)=f(x)f(y)f(z)f(x\circ y\circ z) = f(x)f(y)f(z)

f(x∘y)=8(8xy+x+y)+1=64xy+8x+8y+1=(8x+1)(8y+1)=f(x)f(y).f(x\circ y) = 8(8xy + x + y) + 1 = 64xy + 8x + 8y + 1 = (8x+1)(8y+1) = f(x)f(y).

Folosind asociativitatea: f(x∘y∘z)=f((x∘y)∘z)=f(x∘y)f(z)=f(x)f(y)f(z)f(x\circ y\circ z) = f\big((x\circ y)\circ z\big) = f(x\circ y)f(z) = f(x)f(y)f(z). ■\blacksquare Barem: 3p f(x∘y)=f(x)f(y)f(x\circ y) = f(x)f(y), 2p finalizarea.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x+1x2+3f(x) = \dfrac{x + 1}{x^2 + 3}

a) f′(x)=(1−x)(x+3)(x2+3)2f'(x) = \dfrac{(1-x)(x+3)}{(x^2+3)^2}

f′(x)=(x2+3)−(x+1)⋅2x(x2+3)2=−x2−2x+3(x2+3)2=(1−x)(x+3)(x2+3)2.f'(x) = \frac{(x^2 + 3) - (x+1)\cdot 2x}{(x^2+3)^2} = \frac{-x^2 - 2x + 3}{(x^2+3)^2} = \frac{(1-x)(x+3)}{(x^2+3)^2}.

Barem: 3p derivata câtului, 2p forma finală.

b) Tangenta în x=0x = 0

f(0)=13f(0) = \dfrac13, f′(0)=39=13f'(0) = \dfrac{3}{9} = \dfrac13:

y−13=13(x−0)  ⟺  y=13x+13.y - \tfrac13 = \tfrac13(x - 0) \iff y = \tfrac13 x + \tfrac13.

Răspuns: y=x3+13y = \dfrac{x}{3} + \dfrac13. Barem: 2p valorile, 3p ecuația.

c) f(2)>f(33)f(\sqrt2) > f(\sqrt[3]3)

Pentru x>1x > 1: 1−x<01 - x < 0, x+3>0x + 3 > 0, deci f′(x)<0f'(x) < 0 — ff strict descrescătoare pe (1,+∞)(1, +\infty).

Comparăm: (2)6=8<9=(33)6(\sqrt2)^6 = 8 < 9 = (\sqrt[3]3)^6, deci 1<2<331 < \sqrt2 < \sqrt[3]3. Funcția descrescătoare inversează ordinea: f(2)>f(33)f(\sqrt2) > f(\sqrt[3]3). ■\blacksquare Barem: 3p monotonia, 2p concluzia.

2. f(x)=xexf(x) = xe^x

a) ∫03xf(x)ex dx=9\displaystyle\int_0^3 \frac{x f(x)}{e^x}\,dx = 9

∫03x2exex dx=∫03x2 dx=x33∣03=9.\int_0^3 \frac{x^2 e^x}{e^x}\,dx = \int_0^3 x^2\,dx = \frac{x^3}{3}\Big|_0^3 = 9.

Barem: 3p simplificarea și primitiva, 2p calculul.

b) Orice primitivă FF a lui ff are un singur punct de inflexiune

F′=fF' = f, deci F′′(x)=f′(x)=ex+xex=(x+1)exF''(x) = f'(x) = e^x + xe^x = (x+1)e^x.

F′′(x)<0F''(x) < 0 pe (−∞,−1)(-\infty, -1), F′′(−1)=0F''(-1) = 0, F′′(x)>0F''(x) > 0 pe (−1,+∞)(-1, +\infty): F′′F'' își schimbă semnul doar în x=−1x = -1, deci FF are un singur punct de inflexiune, de abscisă −1-1. ■\blacksquare Barem: 2p F′′F'', 3p studiul semnului.

c) n≥1n \ge 1 cu aria dintre GfG_f, OxOx, x=0x = 0, x=nx = n egală cu 11

Pe [0,n][0, n], f(x)≥0f(x) \ge 0, deci aria este ∫0nxex dx\displaystyle\int_0^n xe^x\,dx. Prin părți (∫xex=(x−1)ex\int xe^x = (x-1)e^x):

A=(x−1)ex∣0n=(n−1)en+1.A = (x - 1)e^x\Big|_0^n = (n-1)e^n + 1.

(n−1)en+1=1  ⟺  (n−1)en=0  ⟺  n=1(n-1)e^n + 1 = 1 \iff (n-1)e^n = 0 \iff n = 1.

Răspuns: n=1n = 1. Barem: 3p aria, 2p valoarea lui nn.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=5a = 5
I.3x=0x = 0
I.448 de numere
I.5a=14a = \tfrac14
II.1.c(m,n)=(1,1)(m,n) = (1,1)
II.2.bx∈{−12,14}x \in \{-\tfrac12, \tfrac14\}
III.1.by=x3+13y = \tfrac x3 + \tfrac13
III.2.a99
III.2.cn=1n = 1

Ce merită reținut din varianta 9

  • Cifra 0 nu poate fi prima cifră — numără întâi poziția restricționată.
  • A2=−AA^2 = -A face ca M(m)M(n)=M(m+n−mn)M(m)M(n) = M(m + n - mn); compară coeficienții lui AA.
  • Compară radicali de ordine diferite ridicând la o putere comună (2\sqrt2 vs 33\sqrt[3]3 la puterea 6).
  • Punct de inflexiune al primitivei = punct unde f′f' își schimbă semnul.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă