Subiect și barem BAC 2018 Matematică M2 (științe ale naturii)
2018
Sesiune specială
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2018 Matematică M2 (științe ale naturii) — Sesiune specială, varianta 3

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2018 la Matematică M_șt-nat, sesiunea specială, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresia aritmetică cu a1=7a_1 = 7, a3=15a_3 = 15; aflați a2a_2

Într-o progresie aritmetică, fiecare termen este media aritmetică a vecinilor:

a2=a1+a32=7+152=11.a_2 = \frac{a_1 + a_3}{2} = \frac{7 + 15}{2} = 11.

Barem: 3p formula, 2p rezultatul.

2. f(x)=3x+2f(x) = 3x + 2; numerele naturale nn cu f(n)<8f(n) < 8

3n+2<8  ⟺  3n<6  ⟺  n<2.3n + 2 < 8 \iff 3n < 6 \iff n < 2.

Răspuns: n∈{0,1}n \in \{0, 1\}. Barem: 2p inecuația, 3p numerele naturale.

3. Ecuația x2−1=x+1\sqrt{x^2 - 1} = x + 1

Ridicăm la pătrat: x2−1=(x+1)2=x2+2x+1  ⟺  2x+2=0  ⟺  x=−1x^2 - 1 = (x+1)^2 = x^2 + 2x + 1 \iff 2x + 2 = 0 \iff x = -1.

Verificare: 1−1=0=−1+1\sqrt{1 - 1} = 0 = -1 + 1 ✔.

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 3p ecuația obținută, 2p soluția care convine.

4. Submulțimi cu trei elemente ale lui {0,1,2,3,4}\{0,1,2,3,4\}

C53=5!3!⋅2!=1206⋅2=10.C_5^3 = \frac{5!}{3!\cdot2!} = \frac{120}{6\cdot2} = 10.

Răspuns: 10. Barem: 3p formula, 2p rezultatul.

5. d1:y=x2+2d_1: y = \frac x2 + 2, d2:y=(m−3)x+1d_2: y = (m-3)x + 1 perpendiculare

Pantele: md1=12m_{d_1} = \frac12, md2=m−3m_{d_2} = m - 3. Perpendiculare   ⟺  md1⋅md2=−1\iff m_{d_1}\cdot m_{d_2} = -1:

12(m−3)=−1  ⟺  m−3=−2  ⟺  m=1.\frac12(m - 3) = -1 \iff m - 3 = -2 \iff m = 1.

Răspuns: m=1m = 1. Barem: 2p pantele, 3p valoarea lui mm.

6. Dacă sin⁡2x=12\sin 2x = \frac12, atunci (sin⁡x+cos⁡x)2=32(\sin x + \cos x)^2 = \frac32

(sin⁡x+cos⁡x)2=sin⁡2x+cos⁡2x+2sin⁡xcos⁡x=1+sin⁡2x=1+12=32.(\sin x + \cos x)^2 = \sin^2 x + \cos^2 x + 2\sin x\cos x = 1 + \sin 2x = 1 + \frac12 = \frac32.

Barem: 3p dezvoltarea, 2p finalizarea.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. X(a,b)=(ab9ba)X(a,b) = \begin{pmatrix} a & b\\ 9b & a\end{pmatrix}

a) det⁡(X(3,1))=0\det(X(3,1)) = 0

det⁡(3193)=3⋅3−9⋅1=0.\det\begin{pmatrix} 3 & 1\\ 9 & 3\end{pmatrix} = 3\cdot3 - 9\cdot1 = 0.

Barem: 3p scrierea, 2p calculul.

b) X(a,b)X(c,d)=X(ac+9bd,ad+bc)X(a,b)X(c,d) = X(ac + 9bd, ad + bc)

(ab9ba)(cd9dc)=(ac+9bdad+bc9bc+9ad9bd+ac)=(ac+9bdad+bc9(ad+bc)ac+9bd),\begin{pmatrix} a & b\\ 9b & a\end{pmatrix}\begin{pmatrix} c & d\\ 9d & c\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} ac + 9bd & ad + bc\\ 9bc + 9ad & 9bd + ac\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} ac + 9bd & ad + bc\\ 9(ad + bc) & ac + 9bd\end{pmatrix},

care are exact forma X(ac+9bd,ad+bc)X(ac + 9bd, ad + bc). Barem: 3p produsul, 2p finalizarea.

c) Perechile de întregi (m,n)(m,n) cu det⁡(X(m,n))=1\det(X(m,n)) = 1

det⁡(X(m,n))=m2−9n2=(m−3n)(m+3n)=1\det(X(m,n)) = m^2 - 9n^2 = (m - 3n)(m + 3n) = 1. Produsul a doi întregi este 11 doar dacă ambii sunt 11 sau ambii sunt −1-1:

  • m−3n=m+3n=1⇒n=0m - 3n = m + 3n = 1 \Rightarrow n = 0, m=1m = 1;
  • m−3n=m+3n=−1⇒n=0m - 3n = m + 3n = -1 \Rightarrow n = 0, m=−1m = -1.

Răspuns: (m,n)∈{(−1,0),(1,0)}(m,n) \in \{(-1,0), (1,0)\}. Barem: 2p determinantul, 3p perechile.

2. f=2X3−4X2−7X+mf = 2X^3 - 4X^2 - 7X + m

a) Pentru m=9m = 9, f(1)=0f(1) = 0

f(1)=2−4−7+9=0.f(1) = 2 - 4 - 7 + 9 = 0.

Barem: 2p înlocuirea, 3p calculul.

b) ff divizibil cu X+2X + \sqrt2

Bézout: f(−2)=0f(-\sqrt2) = 0. Cu (−2)2=2(-\sqrt2)^2 = 2 și (−2)3=−22(-\sqrt2)^3 = -2\sqrt2:

2(−22)−4⋅2−7(−2)+m=−42−8+72+m=32−8+m=0.2(-2\sqrt2) - 4\cdot2 - 7(-\sqrt2) + m = -4\sqrt2 - 8 + 7\sqrt2 + m = 3\sqrt2 - 8 + m = 0.

Răspuns: m=8−32m = 8 - 3\sqrt2. Barem: 3p condiția, 2p valoarea lui mm.

c) Suma a două rădăcini este 11

Viète: x1+x2+x3=42=2x_1 + x_2 + x_3 = \dfrac{4}{2} = 2. Dacă x1+x2=1x_1 + x_2 = 1, atunci x3=1x_3 = 1 este rădăcină: f(1)=2−4−7+m=m−9=0f(1) = 2 - 4 - 7 + m = m - 9 = 0.

Răspuns: m=9m = 9. Barem: 3p x3=1x_3 = 1, 2p valoarea lui mm.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=(x−1)ex+1f(x) = (x-1)e^x + 1

a) f′(x)=xexf'(x) = xe^x

f′(x)=1⋅ex+(x−1)ex=xex.f'(x) = 1\cdot e^x + (x-1)e^x = xe^x.

Barem: 2p regula produsului, 3p finalizarea.

b) Asimptota orizontală spre −∞-\infty

lim⁡x→−∞(x−1)ex=lim⁡x→−∞x−1e−x=L′Hlim⁡x→−∞1−e−x=0\displaystyle\lim_{x\to-\infty}(x-1)e^x = \lim_{x\to-\infty}\frac{x-1}{e^{-x}} \overset{L'H}{=} \lim_{x\to-\infty}\frac{1}{-e^{-x}} = 0, deci lim⁡x→−∞f(x)=1\displaystyle\lim_{x\to-\infty} f(x) = 1.

Răspuns: y=1y = 1. Barem: 3p limita, 2p concluzia.

c) en≤nn−1\sqrt[n]{e} \le \dfrac{n}{n-1} pentru n≥2n \ge 2

Pe [0,+∞)[0,+\infty), f′(x)=xex≥0f'(x) = xe^x \ge 0, deci ff este crescătoare, iar f(0)=−1+1=0f(0) = -1 + 1 = 0. Rezultă f(x)≥0f(x) \ge 0 pentru x≥0x \ge 0. Pentru x=1nx = \frac1n:

(1n−1)e1n+1≥0  ⟺  n−1ne1n≤1  ⟺  en≤nn−1. ■\left(\frac1n - 1\right)e^{\frac1n} + 1 \ge 0 \iff \frac{n-1}{n}e^{\frac1n} \le 1 \iff \sqrt[n]e \le \frac{n}{n-1}. \ \blacksquare

Barem: 3p f≥0f \ge 0 pe [0,+∞)[0,+\infty), 2p finalizarea.

2. f:[2,+∞)→Rf:[2,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=xx−2f(x) = x\sqrt{x-2}

a) ∫23f(x)x−2 dx=43\displaystyle\int_2^3 f(x)\sqrt{x-2}\,dx = \frac43

f(x)x−2=x(x−2)=x2−2xf(x)\sqrt{x-2} = x(x-2) = x^2 - 2x:

∫23(x2−2x) dx=(x33−x2)∣23=(9−9)−(83−4)=43.\int_2^3 (x^2 - 2x)\,dx = \left(\frac{x^3}{3} - x^2\right)\Big|_2^3 = (9 - 9) - \left(\frac83 - 4\right) = \frac43.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) Volumul pentru g(x)=f(x+2)x+2⋅exg(x) = \dfrac{f(x+2)}{x+2}\cdot\sqrt{e^x}, x∈[0,1]x \in [0,1]

f(x+2)=(x+2)xf(x+2) = (x+2)\sqrt x, deci g(x)=x⋅exg(x) = \sqrt x\cdot\sqrt{e^x} și g2(x)=xexg^2(x) = xe^x.

V=π∫01xex dx=π(x−1)ex∣01=π(0−(−1))=π.V = \pi\int_0^1 xe^x\,dx = \pi(x-1)e^x\Big|_0^1 = \pi\big(0 - (-1)\big) = \pi.

(Primitiva lui xexxe^x este (x−1)ex(x-1)e^x — se vede din a) a punctului 1.) Barem: 3p formula volumului și primitiva, 2p calculul.

c) lim⁡x→+∞∫3xf(t)1t−2 dtx2\displaystyle\lim_{x\to+\infty}\frac{\int_3^x f(t)\frac{1}{\sqrt{t-2}}\,dt}{x^2}

Integrandul se simplifică: f(t)⋅1t−2=tf(t)\cdot\dfrac{1}{\sqrt{t-2}} = t. Deci

∫3xt dt=t22∣3x=x2−92,lim⁡x→+∞x2−92x2=12.\int_3^x t\,dt = \frac{t^2}{2}\Big|_3^x = \frac{x^2 - 9}{2}, \qquad \lim_{x\to+\infty}\frac{x^2 - 9}{2x^2} = \frac12.

Răspuns: 12\dfrac12. Barem: 3p integrala, 2p limita.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a2=11a_2 = 11
I.2n∈{0,1}n \in \{0, 1\}
I.3x=−1x = -1
I.410
I.5m=1m = 1
II.1.c(±1,0)(\pm1, 0)
II.2.bm=8−32m = 8 - 3\sqrt2
II.2.cm=9m = 9
III.1.by=1y = 1
III.2.bV=πV = \pi
III.2.c12\frac12

Ce merită reținut din varianta 3

  • Ecuații iraționale: după ridicarea la pătrat, verifică întotdeauna soluția în ecuația inițială.
  • (sin⁡x+cos⁡x)2=1+sin⁡2x(\sin x + \cos x)^2 = 1 + \sin 2x — identitate des folosită.
  • Ecuații diofantice m2−9n2=1m^2 - 9n^2 = 1: factorizează diferența de pătrate.
  • Inegalități cu en\sqrt[n]e: alege x=1nx = \frac1n într-o inegalitate f(x)≥0f(x) \ge 0 demonstrată prin monotonie.
  • Volumul corpului de rotație: V=π∫abg2(x) dxV = \pi\int_a^b g^2(x)\,dx — ridicarea la pătrat elimină radicalii.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă