Subiect și barem BAC 2018 Matematică M2 (științe ale naturii)
2018
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2018 Matematică M2 (științe ale naturii) — Simulare națională

Rezolvarea completă a subiectului de Simulare Bacalaureat 2018 la Matematică M_șt-nat (clasa a XII-a). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Conjugatul lui z=(1−i)(2+i)+5iz = (1 - i)(2 + i) + 5i

(1−i)(2+i)=2+i−2i−i2=3−i⇒z=3−i+5i=3+4i.(1 - i)(2 + i) = 2 + i - 2i - i^2 = 3 - i \Rightarrow z = 3 - i + 5i = 3 + 4i.

Răspuns: z‾=3−4i\overline z = 3 - 4i. Barem: 3p z=3+4iz = 3 + 4i, 2p conjugatul.

2. Numerele naturale nn cu n2+n−12<0n^2 + n - 12 < 0

n2+n−12=(n+4)(n−3)n^2 + n - 12 = (n + 4)(n - 3). Pentru nn natural, n+4>0n + 4 > 0, deci inecuația devine n−3<0n - 3 < 0, adică n<3n < 3.

Răspuns: n∈{0,1,2}n \in \{0, 1, 2\}. Barem: 2p n<3n < 3, 3p soluțiile.

3. lg⁡(x+1)=2lg⁡(x−5)\lg(x + 1) = 2\lg(x - 5)

Condiții: x>5x > 5. Cum 2lg⁡(x−5)=lg⁡(x−5)22\lg(x-5) = \lg(x-5)^2:

x+1=(x−5)2  ⟺  x2−11x+24=0  ⟺  (x−3)(x−8)=0.x + 1 = (x - 5)^2 \iff x^2 - 11x + 24 = 0 \iff (x - 3)(x - 8) = 0.

x=3x = 3 nu convine (3<53 < 5), x=8x = 8 convine: lg⁡9=2lg⁡3\lg 9 = 2\lg 3 ✔.

Răspuns: x=8x = 8. Barem: 2p ecuația, 3p soluția.

4. Mulțimea cu 4545 de submulțimi de două elemente

O mulțime cu nn elemente are Cn2=n(n−1)2C_n^2 = \dfrac{n(n-1)}{2} submulțimi cu două elemente:

n(n−1)2=45  ⟺  n2−n−90=0  ⟺  (n−10)(n+9)=0⇒n=10.\frac{n(n-1)}{2} = 45 \iff n^2 - n - 90 = 0 \iff (n - 10)(n + 9) = 0 \Rightarrow n = 10.

Răspuns: 10 elemente. Barem: 2p Cn2C_n^2, 3p n=10n = 10.

5. Dreptunghiul ABCDABCD, v⃗=AB⃗+AC⃗+AD⃗\vec v = \vec{AB} + \vec{AC} + \vec{AD}, ∣v⃗∣=20|\vec v| = 20; lungimea lui BD⃗\vec{BD}

Regula paralelogramului: AB⃗+AD⃗=AC⃗\vec{AB} + \vec{AD} = \vec{AC}, deci v⃗=2AC⃗\vec v = 2\vec{AC} și AC=10AC = 10. Diagonalele dreptunghiului sunt egale: BD=AC=10BD = AC = 10.

Răspuns: ∣BD⃗∣=10|\vec{BD}| = 10. Barem: 3p AC=10AC = 10, 2p BDBD.

6. Dacă sin⁡x+cos⁡x=2\sin x + \cos x = \sqrt2, atunci tg⁡x+ctg⁡x=2\operatorname{tg} x + \operatorname{ctg} x = 2

Ridicăm la pătrat: 1+2sin⁡xcos⁡x=21 + 2\sin x\cos x = 2, deci sin⁡xcos⁡x=12\sin x\cos x = \dfrac12 (în particular sin⁡x,cos⁡x≠0\sin x, \cos x \ne 0).

tg⁡x+ctg⁡x=sin⁡2x+cos⁡2xsin⁡xcos⁡x=11/2=2.\operatorname{tg} x + \operatorname{ctg} x = \frac{\sin^2 x + \cos^2 x}{\sin x\cos x} = \frac{1}{1/2} = 2.

Barem: 2p sin⁡xcos⁡x=12\sin x\cos x = \frac12, 3p finalizarea.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(102x−2x1−2x2001)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2x\\ -2x & 1 & -2x^2\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix}

a) det⁡(A(2))\det(A(2))

det⁡(A(2))=∣104−41−8001∣=1+0+0−0−0−0=1.\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 4\\ -4 & 1 & -8\\ 0 & 0 & 1\end{vmatrix} = 1 + 0 + 0 - 0 - 0 - 0 = 1.

(Dezvoltând după linia a treia, det⁡(A(x))=1\det(A(x)) = 1 pentru orice xx.) Răspuns: 11. Barem: 2p scrierea, 3p calculul.

b) aa cu det⁡(A(a)+aA(0))=8\det(A(a) + aA(0)) = 8

A(0)=I3A(0) = I_3, deci

det⁡(A(a)+aI3)=∣a+102a−2aa+1−2a200a+1∣=(a+1)∣a+10−2aa+1∣=(a+1)3.\det(A(a) + aI_3) = \begin{vmatrix} a+1 & 0 & 2a\\ -2a & a+1 & -2a^2\\ 0 & 0 & a+1\end{vmatrix} = (a+1)\begin{vmatrix} a+1 & 0\\ -2a & a+1\end{vmatrix} = (a+1)^3.

(a+1)3=8=23  ⟺  a=1(a + 1)^3 = 8 = 2^3 \iff a = 1.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 3p determinantul, 2p valoarea.

c) m<nm < n naturale cu det⁡((m+n)A(x))=det⁡(mA(x))+det⁡(nA(x))+18\det((m+n)A(x)) = \det(mA(x)) + \det(nA(x)) + 18

Pentru matrice de ordin 3, det⁡(kA(x))=k3det⁡(A(x))=k3\det(kA(x)) = k^3\det(A(x)) = k^3. Relația devine:

(m+n)3=m3+n3+18  ⟺  3mn(m+n)=18  ⟺  mn(m+n)=6.(m + n)^3 = m^3 + n^3 + 18 \iff 3mn(m+n) = 18 \iff mn(m+n) = 6.

Cu m<nm < n naturale: m=0m = 0 dă 00; m=1m = 1 dă n(n+1)=6n(n+1) = 6, deci n=2n = 2; pentru m≥2m \ge 2, n≥3n \ge 3 produsul depășește 6.

Răspuns: m=1m = 1, n=2n = 2. Barem: 2p relația, 3p soluția.

2. Pe Z7\mathbb Z_7: x∗y=xy+6^x+6^y+2^x * y = xy + \hat6x + \hat6y + \hat2

a) x∗y=(x+6^)(y+6^)+1^x * y = (x + \hat6)(y + \hat6) + \hat1

(x+6^)(y+6^)+1^=xy+6^x+6^y+36^+1^=xy+6^x+6^y+2^,(x + \hat6)(y + \hat6) + \hat1 = xy + \hat6x + \hat6y + \widehat{36} + \hat1 = xy + \hat6x + \hat6y + \hat2,

deoarece 36+1=37=5⋅7+236 + 1 = 37 = 5\cdot 7 + 2. Barem: 3p, 2p.

b) x∗1^=1^∗x=1^x * \hat1 = \hat1 * x = \hat1

1^+6^=7^=0^\hat1 + \hat6 = \hat7 = \hat0, deci x∗1^=(x+6^)⋅0^+1^=1^x * \hat1 = (x + \hat6)\cdot\hat0 + \hat1 = \hat1 și analog 1^∗x=0^⋅(x+6^)+1^=1^\hat1 * x = \hat0\cdot(x + \hat6) + \hat1 = \hat1. Barem: 2p, 3p.

c) 0^∗1^∗2^∗3^∗4^∗5^∗6^\hat0 * \hat1 * \hat2 * \hat3 * \hat4 * \hat5 * \hat6

Folosind asociativitatea și b): 0^∗1^=1^\hat0 * \hat1 = \hat1, apoi 1^∗2^=1^\hat1 * \hat2 = \hat1, …, 1^∗6^=1^\hat1 * \hat6 = \hat1 (1^\hat1 este element „absorbant”).

Răspuns: 1^\hat1. Barem: 3p gruparea, 2p rezultatul.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=ex(x2−6x+9)f(x) = e^x(x^2 - 6x + 9)

a) f′(x)=ex(x2−4x+3)f'(x) = e^x(x^2 - 4x + 3)

f′(x)=ex(x2−6x+9)+ex(2x−6)=ex(x2−4x+3).f'(x) = e^x(x^2 - 6x + 9) + e^x(2x - 6) = e^x(x^2 - 4x + 3).

Barem: 2p regula produsului, 3p finalizarea.

b) Punctele de extrem

f′(x)=ex(x−1)(x−3)=0  ⟺  x∈{1,3}f'(x) = e^x(x - 1)(x - 3) = 0 \iff x \in \{1, 3\}.

xx−∞-\infty … 11 … 33 … +∞+\infty
f′f'+0−0++ \quad 0 \quad - \quad 0 \quad +
ff↗\nearrow max ↘\searrow min ↗\nearrow

Răspuns: x=1x = 1 (punct de maxim) și x=3x = 3 (punct de minim). Barem: 2p rădăcinile, 3p semnul și concluzia.

c) (x−3)2≤4e1−x(x - 3)^2 \le 4e^{1-x} pentru x∈(−∞,3]x \in (-\infty, 3]

Din b), ff crește pe (−∞,1](-\infty, 1] și descrește pe [1,3][1, 3], deci f(x)≤f(1)=4ef(x) \le f(1) = 4e pe (−∞,3](-\infty, 3]:

ex(x−3)2≤4e  ⟺  (x−3)2≤4e1−x. ■e^x(x-3)^2 \le 4e \iff (x - 3)^2 \le 4e^{1-x}. \ \blacksquare

Barem: 3p maximul, 2p finalizarea.

2. f(x)={3x2−4x+1,x<1ln⁡xx,x≥1f(x) = \begin{cases} 3x^2 - 4x + 1, & x < 1\\ \dfrac{\ln x}{\sqrt x}, & x \ge 1\end{cases}

a) ff admite primitive

lim⁡x↗1(3x2−4x+1)=0\lim\limits_{x\nearrow 1}(3x^2 - 4x + 1) = 0, lim⁡x↘1ln⁡xx=0=f(1)\lim\limits_{x\searrow 1}\dfrac{\ln x}{\sqrt x} = 0 = f(1), deci ff e continuă în 11; pe celelalte intervale este continuă (operații cu funcții elementare). Fiind continuă pe R\mathbb R, ff admite primitive. Barem: 3p continuitatea în 1, 2p concluzia.

b) ∫−1ef(x) dx=2(4−e)\displaystyle\int_{-1}^e f(x)\,dx = 2(4 - \sqrt e)

∫−11(3x2−4x+1) dx=(x3−2x2+x)∣−11=0−(−4)=4.\int_{-1}^1(3x^2 - 4x + 1)\,dx = (x^3 - 2x^2 + x)\Big|_{-1}^1 = 0 - (-4) = 4.

Pentru a doua parte, ∫ln⁡xxdx\displaystyle\int \frac{\ln x}{\sqrt x}dx prin părți (u=ln⁡xu = \ln x, v=2xv = 2\sqrt x): 2xln⁡x−∫2xdx=2xln⁡x−4x2\sqrt x\ln x - \displaystyle\int\frac{2}{\sqrt x}dx = 2\sqrt x\ln x - 4\sqrt x.

∫1eln⁡xxdx=(2e−4e)−(0−4)=4−2e.\int_1^e \frac{\ln x}{\sqrt x}dx = (2\sqrt e - 4\sqrt e) - (0 - 4) = 4 - 2\sqrt e.

Total: 4+4−2e=2(4−e)4 + 4 - 2\sqrt e = 2(4 - \sqrt e). Barem: 2p împărțirea integralei, 3p calculul.

c) nn natural cu ∫enen+1f2(x) dx=73\displaystyle\int_{e^n}^{e^{n+1}} f^2(x)\,dx = \frac73

Pe [en,en+1]⊂[1,∞)[e^n, e^{n+1}] \subset [1, \infty): f2(x)=ln⁡2xx=(ln⁡x)′ln⁡2xf^2(x) = \dfrac{\ln^2 x}{x} = (\ln x)'\ln^2 x.

∫enen+1ln⁡2xxdx=ln⁡3x3∣enen+1=(n+1)3−n33=3n2+3n+13.\int_{e^n}^{e^{n+1}}\frac{\ln^2 x}{x}dx = \frac{\ln^3 x}{3}\Big|_{e^n}^{e^{n+1}} = \frac{(n+1)^3 - n^3}{3} = \frac{3n^2 + 3n + 1}{3}.

3n2+3n+1=7  ⟺  n2+n−2=0  ⟺  (n−1)(n+2)=03n^2 + 3n + 1 = 7 \iff n^2 + n - 2 = 0 \iff (n - 1)(n + 2) = 0, iar nn natural.

Răspuns: n=1n = 1. Barem: 3p integrala, 2p valoarea.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1z‾=3−4i\overline z = 3 - 4i
I.2n∈{0,1,2}n \in \{0, 1, 2\}
I.3x=8x = 8
I.410 elemente
I.5BD=10BD = 10
II.1.a11
II.1.ba=1a = 1
II.1.cm=1m = 1, n=2n = 2
II.2.c1^\hat1
III.1.bx=1x = 1 (max), x=3x = 3 (min)
III.2.cn=1n = 1

Ce merită reținut din simulare

  • det⁡(kA)=kndet⁡A\det(kA) = k^n\det A pentru matrice de ordin nn — esențial la II.1.c.
  • Element absorbant: dacă 1^∗x=1^\hat1 * x = \hat1, orice compunere care îl conține dă 1^\hat1.
  • Inegalități din extreme: maximul global al lui ff pe un interval dă direct inegalitatea cerută.
  • Funcții pe ramuri: continuitatea în punctul de racord garantează existența primitivelor.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă