Subiect și barem BAC 2018 Matematică M2 (științe ale naturii)
2018
Iunie–Iulie
Varianta 2
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2018 Matematică M2 (științe ale naturii) — Iunie–Iulie, varianta 2

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2018 la Matematică M_șt-nat, sesiunea iunie–iulie, varianta 2. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Produsul primilor trei termeni ai progresiei geometrice (bn)(b_n), știind b2=4b_2 = 4

Într-o progresie geometrică, b1b3=b22b_1 b_3 = b_2^2. Deci

b1b2b3=b22⋅b2=b23=43=64.b_1 b_2 b_3 = b_2^2\cdot b_2 = b_2^3 = 4^3 = 64.

Răspuns: 6464. Barem: 2p b1b3=b22b_1b_3 = b_2^2, 3p rezultatul.

2. f(x)=(x−1)2f(x) = (x-1)^2, g(x)=2018−xg(x) = 2018 - x; calculați g(f(1))g(f(1))

f(1)=0f(1) = 0, deci g(f(1))=g(0)=2018g(f(1)) = g(0) = 2018.

Răspuns: 20182018. Barem: 2p f(1)f(1), 3p g(0)g(0).

3. Ecuația 25x=5x225^x = 5^{x^2}

25x=52x25^x = 5^{2x}, deci

52x=5x2  ⟺  x2−2x=0  ⟺  x(x−2)=0.5^{2x} = 5^{x^2} \iff x^2 - 2x = 0 \iff x(x-2) = 0.

Răspuns: x∈{0,2}x \in \{0, 2\}. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluțiile.

4. Probabilitatea ca un număr de două cifre să aibă cifra zecilor 99

  • Cazuri posibile: 10,…,9910, \dots, 99 — 90.
  • Cazuri favorabile: 90,91,…,9990, 91, \dots, 99 — 10.

p=1090=19.p = \frac{10}{90} = \frac19.

Răspuns: p=19p = \dfrac19. Barem: 1p posibile, 2p favorabile, 2p probabilitatea.

5. d:(a−1)x−a2y−a2=0d: (a-1)x - a^2 y - a^2 = 0, a≠0a \ne 0, paralelă cu OxOx

Scriem y=a−1a2x−1y = \dfrac{a-1}{a^2}x - 1, deci panta este md=a−1a2m_d = \dfrac{a-1}{a^2}.

d∥Ox  ⟺  md=0  ⟺  a−1=0  ⟺  a=1d \parallel Ox \iff m_d = 0 \iff a - 1 = 0 \iff a = 1 (atunci d:y=−1d: y = -1, distinctă de OxOx).

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 2p panta, 3p valoarea lui aa.

6. tg⁡x+ctg⁡x=52\operatorname{tg} x + \operatorname{ctg} x = \dfrac52, știind sin⁡x=15\sin x = \dfrac{1}{\sqrt5}, x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac\pi2\right)

cos⁡2x=1−15=45\cos^2 x = 1 - \dfrac15 = \dfrac45, iar în cadranul I cos⁡x>0\cos x > 0: cos⁡x=25\cos x = \dfrac{2}{\sqrt5}.

tg⁡x+ctg⁡x=sin⁡2x+cos⁡2xsin⁡xcos⁡x=115⋅25=125=52.\operatorname{tg} x + \operatorname{ctg} x = \frac{\sin^2 x + \cos^2 x}{\sin x\cos x} = \frac{1}{\frac{1}{\sqrt5}\cdot\frac{2}{\sqrt5}} = \frac{1}{\frac25} = \frac52.

Barem: 2p cos⁡x\cos x, 3p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(x+2x1−2)A(x) = \begin{pmatrix}x+2 & x\\1 & -2\end{pmatrix}

a) det⁡(A(1))=−7\det(A(1)) = -7

det⁡(311−2)=3⋅(−2)−1⋅1=−7.\det\begin{pmatrix}3 & 1\\1 & -2\end{pmatrix} = 3\cdot(-2) - 1\cdot 1 = -7.

Barem: 3p formula, 2p calculul.

b) xA(y)−yA(x)=(x−y)A(0)xA(y) - yA(x) = (x-y)A(0)

xA(y)−yA(x)=(xy+2x−xy−2yxy−xyx−y−2x+2y)=(2(x−y)0x−y−2(x−y))=(x−y)(201−2)=(x−y)A(0).xA(y) - yA(x) = \begin{pmatrix}xy + 2x - xy - 2y & xy - xy\\ x - y & -2x + 2y\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2(x-y) & 0\\x-y & -2(x-y)\end{pmatrix} = (x-y)\begin{pmatrix}2 & 0\\1 & -2\end{pmatrix} = (x-y)A(0).

Barem: 2p calculul, 3p factorizarea.

c) aa cu (aA(−1)+A(a))A(0)=(a2+7)I2\big(aA(-1) + A(a)\big)A(0) = (a^2 + 7)I_2

Din b) cu x=ax = a, y=−1y = -1: aA(−1)+A(a)=(a+1)A(0)aA(-1) + A(a) = (a+1)A(0). Apoi

A(0)⋅A(0)=(201−2)(201−2)=(4004)=4I2.A(0)\cdot A(0) = \begin{pmatrix}2&0\\1&-2\end{pmatrix}\begin{pmatrix}2&0\\1&-2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}4 & 0\\0 & 4\end{pmatrix} = 4I_2.

Egalitatea devine 4(a+1)I2=(a2+7)I2  ⟺  a2−4a+3=0  ⟺  a∈{1,3}4(a+1)I_2 = (a^2+7)I_2 \iff a^2 - 4a + 3 = 0 \iff a \in \{1, 3\}.

Răspuns: a∈{1,3}a \in \{1, 3\}. Barem: 3p reducerea la 4(a+1)I24(a+1)I_2, 2p soluțiile.

2. f=4X3−6X+mf = 4X^3 - 6X + m

a) Pentru m=2m = 2, f(1)=0f(1) = 0

f(1)=4−6+2=0.f(1) = 4 - 6 + 2 = 0.

Barem: 3p înlocuirea, 2p finalizarea.

b) ff nu se divide cu X2+X+1X^2 + X + 1

Împărțim: 4X3−6X+m=(X2+X+1)(4X−4)+(−6X+m+4)4X^3 - 6X + m = (X^2 + X + 1)(4X - 4) + (-6X + m + 4).

(Verificare: (X2+X+1)(4X−4)=4X3−4(X^2+X+1)(4X-4) = 4X^3 - 4, iar 4X3−4−6X+m+4=4X3−6X+m4X^3 - 4 - 6X + m + 4 = 4X^3 - 6X + m ✔.)

Restul −6X+m+4-6X + m + 4 are coeficientul lui XX egal cu −6≠0-6 \ne 0, deci nu este polinomul nul pentru niciun mm. Barem: 3p restul, 2p concluzia.

c) m≠0m \ne 0 cu (1x1+1x2+1x3)2=1x1x2x3\left(\frac1{x_1} + \frac1{x_2} + \frac1{x_3}\right)^2 = \frac{1}{x_1x_2x_3}

Relațiile lui Viète: x1x2+x1x3+x2x3=−64=−32x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = -\dfrac64 = -\dfrac32, x1x2x3=−m4x_1x_2x_3 = -\dfrac m4.

1x1+1x2+1x3=x1x2+x1x3+x2x3x1x2x3=−32−m4=6m,1x1x2x3=−4m.\frac1{x_1} + \frac1{x_2} + \frac1{x_3} = \frac{x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3}{x_1x_2x_3} = \frac{-\frac32}{-\frac m4} = \frac6m, \qquad \frac{1}{x_1x_2x_3} = -\frac4m.

36m2=−4m  ⟺  36=−4m  ⟺  m=−9.\frac{36}{m^2} = -\frac4m \iff 36 = -4m \iff m = -9.

Răspuns: m=−9m = -9. Barem: 3p Viète și suma inverselor, 2p valoarea lui mm.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,+∞)→Rf:(0,+\infty) \to \mathbb R, f(x)=1−ln⁡xx−1xf(x) = 1 - \dfrac{\ln x}{x} - \dfrac1x

a) f′(x)=ln⁡xx2f'(x) = \dfrac{\ln x}{x^2}

f′(x)=−1x⋅x−ln⁡xx2+1x2=−1+ln⁡x+1x2=ln⁡xx2.f'(x) = -\frac{\frac1x\cdot x - \ln x}{x^2} + \frac{1}{x^2} = \frac{-1 + \ln x + 1}{x^2} = \frac{\ln x}{x^2}.

Barem: 3p derivarea, 2p forma finală.

b) Tangenta în x=1x = 1

f(1)=1−0−1=0f(1) = 1 - 0 - 1 = 0, f′(1)=0f'(1) = 0:

y−f(1)=f′(1)(x−1)  ⟺  y=0.y - f(1) = f'(1)(x-1) \iff y = 0.

Răspuns: y=0y = 0. Barem: 2p valorile, 3p ecuația.

c) ln⁡x2x≤1−1x\dfrac{\ln x}{2\sqrt x} \le 1 - \dfrac{1}{\sqrt x} pentru x>0x > 0

f′(x)≤0f'(x) \le 0 pe (0,1](0,1] și f′(x)≥0f'(x) \ge 0 pe [1,+∞)[1,+\infty), deci x=1x = 1 este punct de minim global: f(t)≥f(1)=0f(t) \ge f(1) = 0 pentru orice t>0t > 0.

Aplicăm pentru t=x>0t = \sqrt x > 0:

1−ln⁡xx−1x≥0  ⟺  ln⁡x2x≤1−1x. ■1 - \frac{\ln\sqrt x}{\sqrt x} - \frac{1}{\sqrt x} \ge 0 \iff \frac{\ln x}{2\sqrt x} \le 1 - \frac1{\sqrt x}. \ \blacksquare

Barem: 2p monotonia, 3p concluzia.

2. f:(−1,+∞)→Rf:(-1,+\infty) \to \mathbb R, f(x)=3x2+1x+1f(x) = 3x^2 + \dfrac{1}{x+1}

a) ∫02(x+1)f(x) dx=22\displaystyle\int_0^2 (x+1)f(x)\,dx = 22

(x+1)f(x)=3x3+3x2+1(x+1)f(x) = 3x^3 + 3x^2 + 1:

∫02(3x3+3x2+1) dx=(3x44+x3+x)∣02=12+8+2=22.\int_0^2 (3x^3 + 3x^2 + 1)\,dx = \left(\frac{3x^4}{4} + x^3 + x\right)\Big|_0^2 = 12 + 8 + 2 = 22.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫01(f(x)−1x+1)ex3 dx\displaystyle\int_0^1 \left(f(x) - \frac1{x+1}\right)e^{x^3}\,dx

Integrandul este 3x2ex3=(ex3)′3x^2 e^{x^3} = \left(e^{x^3}\right)':

∫013x2ex3 dx=ex3∣01=e−1.\int_0^1 3x^2e^{x^3}\,dx = e^{x^3}\Big|_0^1 = e - 1.

Răspuns: e−1e - 1. Barem: 3p primitiva, 2p rezultatul.

c) nn cu V=πnV = \dfrac\pi n pentru g(x)=f(x)−3x2g(x) = f(x) - 3x^2, x∈[0,1]x \in [0,1]

g(x)=1x+1g(x) = \dfrac{1}{x+1}:

V=π∫01dx(x+1)2=π(−1x+1)∣01=π(−12+1)=π2.V = \pi\int_0^1 \frac{dx}{(x+1)^2} = \pi\left(-\frac{1}{x+1}\right)\Big|_0^1 = \pi\left(-\frac12 + 1\right) = \frac\pi2.

πn=π2  ⟺  n=2\dfrac\pi n = \dfrac\pi2 \iff n = 2. Răspuns: n=2n = 2. Barem: 3p volumul, 2p valoarea lui nn.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.16464
I.220182018
I.3x∈{0,2}x \in \{0, 2\}
I.4p=19p = \frac19
I.5a=1a = 1
II.1.ca∈{1,3}a \in \{1, 3\}
II.2.brest −6X+m+4≠0-6X + m + 4 \ne 0
II.2.cm=−9m = -9
III.1.by=0y = 0
III.2.be−1e - 1
III.2.cn=2n = 2

Ce merită reținut din varianta 2

  • Progresie geometrică: b1b3=b22b_1b_3 = b_2^2, deci produsul a trei termeni consecutivi este b23b_2^3.
  • Relația xA(y)−yA(x)xA(y) - yA(x) se reutilizează la c) cu valori particulare.
  • Inegalități cu funcții: găsește minimul funcției din a)/b), apoi substituie convenabil (t=xt = \sqrt x).
  • Volumul corpului de rotație: V=π∫abg2(x) dxV = \pi\int_a^b g^2(x)\,dx.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă