Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2021 la Matematică M_pedagogic , modelul oficial publicat de minister. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Arătați că 3 ⋅ ( 1 3 − 1 + 1 3 + 1 ) = 3 \sqrt3\cdot\left(\dfrac{1}{\sqrt3-1} + \dfrac{1}{\sqrt3+1}\right) = 3 3 ⋅ ( 3 − 1 1 + 3 + 1 1 ) = 3
Aducem fracțiile la numitorul comun ( 3 − 1 ) ( 3 + 1 ) = 3 − 1 = 2 (\sqrt3-1)(\sqrt3+1) = 3 - 1 = 2 ( 3 − 1 ) ( 3 + 1 ) = 3 − 1 = 2 :
1 3 − 1 + 1 3 + 1 = ( 3 + 1 ) + ( 3 − 1 ) 2 = 2 3 2 = 3 . \frac{1}{\sqrt3-1} + \frac{1}{\sqrt3+1} = \frac{(\sqrt3+1) + (\sqrt3-1)}{2} = \frac{2\sqrt3}{2} = \sqrt3. 3 − 1 1 + 3 + 1 1 = 2 ( 3 + 1 ) + ( 3 − 1 ) = 2 2 3 = 3 .
Atunci 3 ⋅ 3 = 3 \sqrt3\cdot\sqrt3 = 3 3 ⋅ 3 = 3 .
De ce funcționează: ( a − b ) ( a + b ) = a 2 − b 2 (a-b)(a+b) = a^2 - b^2 ( a − b ) ( a + b ) = a 2 − b 2 elimină radicalii de la numitor. Barem: 3p suma fracțiilor, 2p finalizarea.
2. f ( x ) = x − 2 f(x) = x - 2 f ( x ) = x − 2 : numerele naturale n n n cu f ( n ) < 0 f(n) < 0 f ( n ) < 0
f ( n ) = n − 2 < 0 ⟺ n < 2 f(n) = n - 2 < 0 \iff n < 2 f ( n ) = n − 2 < 0 ⟺ n < 2 . Numerele naturale mai mici decât 2 sunt 0 0 0 și 1 1 1 (nu uita că 0 ∈ N 0 \in \mathbb N 0 ∈ N ).
Răspuns: n ∈ { 0 , 1 } n \in \{0, 1\} n ∈ { 0 , 1 } . Barem: 2p inecuația, 3p soluțiile naturale.
3. Ecuația log 3 ( x 2 − 1 ) = 1 \log_3(x^2 - 1) = 1 log 3 ( x 2 − 1 ) = 1
Condiție de existență: x 2 − 1 > 0 x^2 - 1 > 0 x 2 − 1 > 0 .
Din definiția logaritmului: x 2 − 1 = 3 1 = 3 ⟺ x 2 = 4 ⟺ x = ± 2 x^2 - 1 = 3^1 = 3 \iff x^2 = 4 \iff x = \pm 2 x 2 − 1 = 3 1 = 3 ⟺ x 2 = 4 ⟺ x = ± 2 .
Verificare: pentru x = ± 2 x = \pm2 x = ± 2 , x 2 − 1 = 3 > 0 x^2 - 1 = 3 > 0 x 2 − 1 = 3 > 0 , deci ambele convin.
Răspuns: x ∈ { − 2 , 2 } x \in \{-2, 2\} x ∈ { − 2 , 2 } . Barem: 3p ecuația x 2 − 4 = 0 x^2 - 4 = 0 x 2 − 4 = 0 , 2p soluțiile care convin.
4. După o scumpire cu 20 % 20\% 20% , prețul este 660 660 660 de lei. Prețul inițial?
Notăm cu x x x prețul inițial. Scumpirea adaugă 20 100 x \dfrac{20}{100}x 100 20 x :
x + 20 100 x = 660 ⟺ 6 x 5 = 660 ⟺ x = 550. x + \frac{20}{100}x = 660 \iff \frac{6x}{5} = 660 \iff x = 550. x + 100 20 x = 660 ⟺ 5 6 x = 660 ⟺ x = 550.
Verificare: 20 % 20\% 20% din 550 550 550 este 110 110 110 , iar 550 + 110 = 660 550 + 110 = 660 550 + 110 = 660 ✔.
Răspuns: 550 550 550 de lei. Barem: 3p ecuația, 2p rezultatul.
5. Dreapta prin M ( 2 , 0 ) M(2, 0) M ( 2 , 0 ) paralelă cu d : y = 3 x d: y = 3x d : y = 3 x
Dreptele paralele au aceeași pantă, deci panta căutată este m = 3 m = 3 m = 3 . Ecuația dreptei prin M ( x 0 , y 0 ) M(x_0, y_0) M ( x 0 , y 0 ) cu panta m m m este y − y 0 = m ( x − x 0 ) y - y_0 = m(x - x_0) y − y 0 = m ( x − x 0 ) :
y − 0 = 3 ( x − 2 ) ⟺ y = 3 x − 6. y - 0 = 3(x - 2) \iff y = 3x - 6. y − 0 = 3 ( x − 2 ) ⟺ y = 3 x − 6.
Răspuns: y = 3 x − 6 y = 3x - 6 y = 3 x − 6 . Barem: 2p panta, 3p ecuația dreptei.
6. Aria rombului A B C D ABCD A B C D cu A C = 2 5 AC = 2\sqrt5 A C = 2 5 , B D = 4 BD = 4 B D = 4
Diagonalele rombului sunt perpendiculare, iar aria este semiprodusul lor:
A A B C D = A C ⋅ B D 2 = 2 5 ⋅ 4 2 = 4 5 . \mathcal{A}_{ABCD} = \frac{AC\cdot BD}{2} = \frac{2\sqrt5\cdot 4}{2} = 4\sqrt5. A A B C D = 2 A C ⋅ B D = 2 2 5 ⋅ 4 = 4 5 .
Răspuns: 4 5 4\sqrt5 4 5 . Barem: 2p formula, 3p calculul.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Legea de compoziție pe R \mathbb R R : x ∗ y = 3 x y + 7 ( x + y ) + 14 x * y = 3xy + 7(x + y) + 14 x ∗ y = 3 x y + 7 ( x + y ) + 14 .
1. Arătați că ( − 3 ) ∗ 3 = − 13 (-3) * 3 = -13 ( − 3 ) ∗ 3 = − 13
( − 3 ) ∗ 3 = 3 ⋅ ( − 3 ) ⋅ 3 + 7 ⋅ ( − 3 + 3 ) + 14 = − 27 + 0 + 14 = − 13. (-3) * 3 = 3\cdot(-3)\cdot 3 + 7\cdot(-3 + 3) + 14 = -27 + 0 + 14 = -13. ( − 3 ) ∗ 3 = 3 ⋅ ( − 3 ) ⋅ 3 + 7 ⋅ ( − 3 + 3 ) + 14 = − 27 + 0 + 14 = − 13.
Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.
2. Legea este comutativă
Pentru orice x , y ∈ R x, y \in \mathbb R x , y ∈ R , folosind comutativitatea înmulțirii și adunării numerelor reale:
x ∗ y = 3 x y + 7 ( x + y ) + 14 = 3 y x + 7 ( y + x ) + 14 = y ∗ x . x * y = 3xy + 7(x + y) + 14 = 3yx + 7(y + x) + 14 = y * x. x ∗ y = 3 x y + 7 ( x + y ) + 14 = 3 y x + 7 ( y + x ) + 14 = y ∗ x .
Deci legea „∗ * ∗ ” este comutativă. Barem: 3p calculul, 2p concluzia.
3. Arătați că x ∗ y = 3 ( x + 7 3 ) ( y + 7 3 ) − 7 3 x * y = 3\left(x + \dfrac73\right)\left(y + \dfrac73\right) - \dfrac73 x ∗ y = 3 ( x + 3 7 ) ( y + 3 7 ) − 3 7
Dezvoltăm membrul drept:
3 ( x + 7 3 ) ( y + 7 3 ) − 7 3 = 3 ( x y + 7 3 x + 7 3 y + 49 9 ) − 7 3 = 3 x y + 7 x + 7 y + 49 3 − 7 3 . 3\left(x + \frac73\right)\left(y + \frac73\right) - \frac73 = 3\left(xy + \frac73x + \frac73y + \frac{49}{9}\right) - \frac73 = 3xy + 7x + 7y + \frac{49}{3} - \frac73. 3 ( x + 3 7 ) ( y + 3 7 ) − 3 7 = 3 ( x y + 3 7 x + 3 7 y + 9 49 ) − 3 7 = 3 x y + 7 x + 7 y + 3 49 − 3 7 .
Cum 49 3 − 7 3 = 42 3 = 14 \dfrac{49}{3} - \dfrac73 = \dfrac{42}{3} = 14 3 49 − 3 7 = 3 42 = 14 , obținem 3 x y + 7 ( x + y ) + 14 = x ∗ y 3xy + 7(x+y) + 14 = x * y 3 x y + 7 ( x + y ) + 14 = x ∗ y , pentru orice x , y x, y x , y reale. Barem: 3p scrierea lui 14 ca 49 3 − 7 3 \frac{49}{3} - \frac73 3 49 − 3 7 , 2p gruparea în factori.
4. Numerele reale x x x cu x ∗ x = x x * x = x x ∗ x = x
Din punctul 3: x ∗ x = 3 ( x + 7 3 ) 2 − 7 3 x * x = 3\left(x + \dfrac73\right)^2 - \dfrac73 x ∗ x = 3 ( x + 3 7 ) 2 − 3 7 . Ecuația devine
3 ( x + 7 3 ) 2 − 7 3 = x ⟺ 3 ( x + 7 3 ) 2 − ( x + 7 3 ) = 0 ⟺ ( x + 7 3 ) ( 3 x + 7 − 1 ) = 0 , 3\left(x + \frac73\right)^2 - \frac73 = x \iff 3\left(x + \frac73\right)^2 - \left(x + \frac73\right) = 0 \iff \left(x + \frac73\right)\left(3x + 7 - 1\right) = 0, 3 ( x + 3 7 ) 2 − 3 7 = x ⟺ 3 ( x + 3 7 ) 2 − ( x + 3 7 ) = 0 ⟺ ( x + 3 7 ) ( 3 x + 7 − 1 ) = 0 ,
adică ( x + 7 3 ) ( 3 x + 6 ) = 0 \left(x + \dfrac73\right)(3x + 6) = 0 ( x + 3 7 ) ( 3 x + 6 ) = 0 .
Răspuns: x = − 7 3 x = -\dfrac73 x = − 3 7 sau x = − 2 x = -2 x = − 2 . (Direct: 3 x 2 + 14 x + 14 = x ⟺ 3 x 2 + 13 x + 14 = 0 3x^2 + 14x + 14 = x \iff 3x^2 + 13x + 14 = 0 3 x 2 + 14 x + 14 = x ⟺ 3 x 2 + 13 x + 14 = 0 , cu aceleași rădăcini.) Barem: 2p expresia lui x ∗ x x*x x ∗ x , 3p soluțiile.
5. Arătați că x ∗ 1 x ≥ 31 x * \dfrac1x \ge 31 x ∗ x 1 ≥ 31 pentru orice x > 0 x > 0 x > 0
x ∗ 1 x = 3 ⋅ x ⋅ 1 x + 7 ( x + 1 x ) + 14 = 17 + 7 ( x + 1 x ) . x * \frac1x = 3\cdot x\cdot\frac1x + 7\left(x + \frac1x\right) + 14 = 17 + 7\left(x + \frac1x\right). x ∗ x 1 = 3 ⋅ x ⋅ x 1 + 7 ( x + x 1 ) + 14 = 17 + 7 ( x + x 1 ) .
Inegalitatea devine 17 + 7 ( x + 1 x ) ≥ 31 ⟺ x + 1 x ≥ 2 17 + 7\left(x + \dfrac1x\right) \ge 31 \iff x + \dfrac1x \ge 2 17 + 7 ( x + x 1 ) ≥ 31 ⟺ x + x 1 ≥ 2 .
Pentru x > 0 x > 0 x > 0 : x + 1 x − 2 = x 2 − 2 x + 1 x = ( x − 1 ) 2 x ≥ 0 x + \dfrac1x - 2 = \dfrac{x^2 - 2x + 1}{x} = \dfrac{(x-1)^2}{x} \ge 0 x + x 1 − 2 = x x 2 − 2 x + 1 = x ( x − 1 ) 2 ≥ 0 , deoarece numărătorul este un pătrat, iar numitorul este pozitiv. Deci inegalitatea este adevărată (cu egalitate pentru x = 1 x = 1 x = 1 ). Barem: 3p reducerea la x + 1 x ≥ 2 x + \frac1x \ge 2 x + x 1 ≥ 2 , 2p justificarea.
6. Numărul real x x x cu 3 x ∗ 3 x = 83 3^x * 3^x = 83 3 x ∗ 3 x = 83
Notăm t = 3 x > 0 t = 3^x > 0 t = 3 x > 0 . Din punctul 3:
3 ( t + 7 3 ) 2 − 7 3 = 83 ⟺ ( t + 7 3 ) 2 = 256 9 ⟺ t + 7 3 = ± 16 3 . 3\left(t + \frac73\right)^2 - \frac73 = 83 \iff \left(t + \frac73\right)^2 = \frac{256}{9} \iff t + \frac73 = \pm\frac{16}{3}. 3 ( t + 3 7 ) 2 − 3 7 = 83 ⟺ ( t + 3 7 ) 2 = 9 256 ⟺ t + 3 7 = ± 3 16 .
Cum t > 0 t > 0 t > 0 , avem t + 7 3 > 0 t + \dfrac73 > 0 t + 3 7 > 0 , deci t + 7 3 = 16 3 ⇒ t = 3 t + \dfrac73 = \dfrac{16}{3} \Rightarrow t = 3 t + 3 7 = 3 16 ⇒ t = 3 . Varianta t + 7 3 = − 16 3 t + \frac73 = -\frac{16}{3} t + 3 7 = − 3 16 dă t = − 23 3 < 0 t = -\frac{23}{3} < 0 t = − 3 23 < 0 — respinsă.
3 x = 3 ⇒ x = 1 3^x = 3 \Rightarrow x = 1 3 x = 3 ⇒ x = 1 .
Răspuns: x = 1 x = 1 x = 1 . Barem: 2p ecuația în 3 x 3^x 3 x , 3p rezolvarea.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Matricea A ( a ) = ( 3 a a 3 ) A(a) = \begin{pmatrix}3 & a\\ a & 3\end{pmatrix} A ( a ) = ( 3 a a 3 ) , a ∈ R a \in \mathbb R a ∈ R .
1. Arătați că det ( A ( 1 ) ) = 8 \det(A(1)) = 8 det ( A ( 1 )) = 8
A ( 1 ) = ( 3 1 1 3 ) , det ( A ( 1 ) ) = 3 ⋅ 3 − 1 ⋅ 1 = 9 − 1 = 8. A(1) = \begin{pmatrix}3 & 1\\ 1 & 3\end{pmatrix},\qquad \det(A(1)) = 3\cdot3 - 1\cdot1 = 9 - 1 = 8. A ( 1 ) = ( 3 1 1 3 ) , det ( A ( 1 )) = 3 ⋅ 3 − 1 ⋅ 1 = 9 − 1 = 8.
Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.
2. Arătați că A ( 0 ) ⋅ A ( 2020 ) = 3 A ( 2020 ) A(0)\cdot A(2020) = 3A(2020) A ( 0 ) ⋅ A ( 2020 ) = 3 A ( 2020 )
A ( 0 ) = ( 3 0 0 3 ) = 3 I 2 A(0) = \begin{pmatrix}3 & 0\\ 0 & 3\end{pmatrix} = 3I_2 A ( 0 ) = ( 3 0 0 3 ) = 3 I 2 . Cum I 2 I_2 I 2 este elementul neutru la înmulțirea matricelor:
A ( 0 ) ⋅ A ( 2020 ) = 3 I 2 ⋅ A ( 2020 ) = 3 A ( 2020 ) . A(0)\cdot A(2020) = 3I_2\cdot A(2020) = 3A(2020). A ( 0 ) ⋅ A ( 2020 ) = 3 I 2 ⋅ A ( 2020 ) = 3 A ( 2020 ) .
Barem: 2p A ( 0 ) = 3 I 2 A(0) = 3I_2 A ( 0 ) = 3 I 2 , 3p concluzia.
3. Numerele reale a a a cu det ( A ( a ) ) = − 16 \det(A(a)) = -16 det ( A ( a )) = − 16
det ( A ( a ) ) = 9 − a 2 \det(A(a)) = 9 - a^2 det ( A ( a )) = 9 − a 2 . Ecuația: 9 − a 2 = − 16 ⟺ a 2 = 25 ⟺ a = ± 5 9 - a^2 = -16 \iff a^2 = 25 \iff a = \pm5 9 − a 2 = − 16 ⟺ a 2 = 25 ⟺ a = ± 5 .
Răspuns: a ∈ { − 5 , 5 } a \in \{-5, 5\} a ∈ { − 5 , 5 } . Barem: 2p determinantul, 3p soluțiile.
4. Arătați că A ( 1 ) + A ( 2 ) + ⋯ + A ( 10 ) = 10 A ( 11 2 ) A(1) + A(2) + \dots + A(10) = 10A\left(\dfrac{11}{2}\right) A ( 1 ) + A ( 2 ) + ⋯ + A ( 10 ) = 10 A ( 2 11 )
Adunăm element cu element. Pe diagonală avem de 10 ori 3 3 3 , adică 30 30 30 ; în afara diagonalei avem 1 + 2 + ⋯ + 10 = 10 ⋅ 11 2 = 55 1 + 2 + \dots + 10 = \dfrac{10\cdot 11}{2} = 55 1 + 2 + ⋯ + 10 = 2 10 ⋅ 11 = 55 :
A ( 1 ) + ⋯ + A ( 10 ) = ( 30 55 55 30 ) = 10 ( 3 11 2 11 2 3 ) = 10 A ( 11 2 ) . A(1) + \dots + A(10) = \begin{pmatrix}30 & 55\\ 55 & 30\end{pmatrix} = 10\begin{pmatrix}3 & \frac{11}{2}\\ \frac{11}{2} & 3\end{pmatrix} = 10A\left(\frac{11}{2}\right). A ( 1 ) + ⋯ + A ( 10 ) = ( 30 55 55 30 ) = 10 ( 3 2 11 2 11 3 ) = 10 A ( 2 11 ) .
Barem: 2p suma matricelor, 3p scrierea finală.
5. Numărul natural m m m pentru care B = A ( m ) + A ( m 2 ) B = A(m) + A(m^2) B = A ( m ) + A ( m 2 ) nu este inversabilă
B = ( 6 m + m 2 m + m 2 6 ) , det B = 36 − ( m + m 2 ) 2 . B = \begin{pmatrix}6 & m + m^2\\ m + m^2 & 6\end{pmatrix},\qquad \det B = 36 - (m + m^2)^2. B = ( 6 m + m 2 m + m 2 6 ) , det B = 36 − ( m + m 2 ) 2 .
B B B nu este inversabilă ⟺ det B = 0 ⟺ ( m + m 2 ) 2 = 36 ⟺ m + m 2 = ± 6 \iff \det B = 0 \iff (m + m^2)^2 = 36 \iff m + m^2 = \pm 6 ⟺ det B = 0 ⟺ ( m + m 2 ) 2 = 36 ⟺ m + m 2 = ± 6 .
Pentru m ∈ N m \in \mathbb N m ∈ N , m + m 2 ≥ 0 m + m^2 \ge 0 m + m 2 ≥ 0 , deci m 2 + m − 6 = 0 ⟺ ( m − 2 ) ( m + 3 ) = 0 m^2 + m - 6 = 0 \iff (m - 2)(m + 3) = 0 m 2 + m − 6 = 0 ⟺ ( m − 2 ) ( m + 3 ) = 0 ; singura valoare naturală este m = 2 m = 2 m = 2 .
Răspuns: m = 2 m = 2 m = 2 . Barem: 2p determinantul lui B B B , 3p rezolvarea.
6. Perechile de întregi ( a , b ) (a, b) ( a , b ) pentru care suma elementelor lui A ( a ) ⋅ A ( b ) A(a)\cdot A(b) A ( a ) ⋅ A ( b ) este 2 2 2
A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 3 a a 3 ) ( 3 b b 3 ) = ( 9 + a b 3 b + 3 a 3 a + 3 b a b + 9 ) . A(a)\cdot A(b) = \begin{pmatrix}3 & a\\ a & 3\end{pmatrix}\begin{pmatrix}3 & b\\ b & 3\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}9 + ab & 3b + 3a\\ 3a + 3b & ab + 9\end{pmatrix}. A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 3 a a 3 ) ( 3 b b 3 ) = ( 9 + ab 3 a + 3 b 3 b + 3 a ab + 9 ) .
Suma elementelor: 2 ( 9 + a b ) + 6 ( a + b ) = 2 ⟺ a b + 3 a + 3 b + 9 = 1 ⟺ ( a + 3 ) ( b + 3 ) = 1 2(9 + ab) + 6(a + b) = 2 \iff ab + 3a + 3b + 9 = 1 \iff (a + 3)(b + 3) = 1 2 ( 9 + ab ) + 6 ( a + b ) = 2 ⟺ ab + 3 a + 3 b + 9 = 1 ⟺ ( a + 3 ) ( b + 3 ) = 1 .
Produsul a doi întregi este 1 1 1 doar dacă ambii sunt 1 1 1 sau ambii sunt − 1 -1 − 1 :
a + 3 = b + 3 = 1 ⇒ ( a , b ) = ( − 2 , − 2 ) a + 3 = b + 3 = 1 \Rightarrow (a, b) = (-2, -2) a + 3 = b + 3 = 1 ⇒ ( a , b ) = ( − 2 , − 2 ) ;
a + 3 = b + 3 = − 1 ⇒ ( a , b ) = ( − 4 , − 4 ) a + 3 = b + 3 = -1 \Rightarrow (a, b) = (-4, -4) a + 3 = b + 3 = − 1 ⇒ ( a , b ) = ( − 4 , − 4 ) .
Răspuns: ( a , b ) ∈ { ( − 2 , − 2 ) , ( − 4 , − 4 ) } (a, b) \in \{(-2, -2),\ (-4, -4)\} ( a , b ) ∈ {( − 2 , − 2 ) , ( − 4 , − 4 )} . Barem: 2p produsul și relația, 3p perechile.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.2 n ∈ { 0 , 1 } n \in \{0, 1\} n ∈ { 0 , 1 } I.3 x ∈ { − 2 , 2 } x \in \{-2, 2\} x ∈ { − 2 , 2 } I.4 550 550 550 de leiI.5 y = 3 x − 6 y = 3x - 6 y = 3 x − 6 I.6 4 5 4\sqrt5 4 5 II.4 x ∈ { − 7 3 , − 2 } x \in \{-\tfrac73, -2\} x ∈ { − 3 7 , − 2 } II.6 x = 1 x = 1 x = 1 III.3 a ∈ { − 5 , 5 } a \in \{-5, 5\} a ∈ { − 5 , 5 } III.5 m = 2 m = 2 m = 2 III.6 ( − 2 , − 2 ) (-2,-2) ( − 2 , − 2 ) și ( − 4 , − 4 ) (-4,-4) ( − 4 , − 4 )
Ce merită reținut din acest model
Legi de forma k x y + p ( x + y ) + q kxy + p(x+y) + q k x y + p ( x + y ) + q : scrierea k ( x + c ) ( y + c ) − c k(x + c)(y + c) - c k ( x + c ) ( y + c ) − c face ecuațiile x ∗ x = x x * x = x x ∗ x = x și t ∗ t = t * t = t ∗ t = const. foarte simple.
Ecuații exponențiale : notează t = 3 x t = 3^x t = 3 x și folosește t > 0 t > 0 t > 0 ca să elimini soluțiile false.
Matrice cu parametru : det = 0 \det = 0 det = 0 înseamnă neinversabilă; ecuațiile în întregi se rezolvă prin factorizare de tipul ( a + 3 ) ( b + 3 ) = 1 (a+3)(b+3) = 1 ( a + 3 ) ( b + 3 ) = 1 .