Subiect și barem BAC 2023 Matematică (pedagogic)
2023
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2023 Matematică (pedagogic) — Simulare națională

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2023 la Matematică M_pedagogic, simularea națională. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 2(22−6)+23=4\sqrt2\left(2\sqrt2 - \sqrt6\right) + 2\sqrt3 = 4

Distribuim 2\sqrt2: 2⋅22=2⋅2=4\sqrt2\cdot 2\sqrt2 = 2\cdot 2 = 4 și 2⋅6=12=23\sqrt2\cdot\sqrt6 = \sqrt{12} = 2\sqrt3.

2(22−6)+23=4−23+23=4.\sqrt2\left(2\sqrt2 - \sqrt6\right) + 2\sqrt3 = 4 - 2\sqrt3 + 2\sqrt3 = 4.

Barem: 3p desfacerea parantezei, 2p finalizarea.

2. f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1: a>0a > 0 pentru care f(a)f(a) este media geometrică a lui f(0)f(0) și f(4)f(4)

f(0)=1f(0) = 1, f(4)=9f(4) = 9, iar media geometrică este 1⋅9=3\sqrt{1\cdot 9} = 3.

f(a)=3  ⟺  2a+1=3  ⟺  a=1>0.f(a) = 3 \iff 2a + 1 = 3 \iff a = 1 > 0.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 3p valorile f(a)f(a), f(0)f(0), f(4)f(4), 2p ecuația și soluția.

3. Ecuația 2⋅3x+1=182\cdot 3^{x+1} = 18

Împărțim la 2: 3x+1=9=323^{x+1} = 9 = 3^2. Funcția exponențială fiind injectivă, egalăm exponenții:

x+1=2  ⟺  x=1.x + 1 = 2 \iff x = 1.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p 3x+1=323^{x+1} = 3^2, 2p soluția.

4. Prețul de 300 de lei devine 360 de lei după o scumpire cu p%p\%

300+p100⋅300=360  ⟺  3p=60  ⟺  p=20.300 + \frac{p}{100}\cdot 300 = 360 \iff 3p = 60 \iff p = 20.

(Scumpirea este de 60 de lei, iar 60300=20100\frac{60}{300} = \frac{20}{100}.)

Răspuns: p=20p = 20. Barem: 3p ecuația, 2p valoarea lui pp.

5. A(−1,2)A(-1, 2), B(1,1)B(1, 1), C(3,m)C(3, m): CC aparține dreptei ABAB

Ecuația dreptei prin două puncte: x−xAxB−xA=y−yAyB−yA\dfrac{x - x_A}{x_B - x_A} = \dfrac{y - y_A}{y_B - y_A}:

x+12=y−2−1  ⟺  −(x+1)=2(y−2)  ⟺  x+2y−3=0.\frac{x + 1}{2} = \frac{y - 2}{-1} \iff -(x + 1) = 2(y - 2) \iff x + 2y - 3 = 0.

C(3,m)∈AB  ⟺  3+2m−3=0  ⟺  m=0C(3, m) \in AB \iff 3 + 2m - 3 = 0 \iff m = 0.

Răspuns: m=0m = 0. Barem: 3p ecuația dreptei ABAB, 2p valoarea lui mm.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AB=6AB = 6, ∠C=60∘\angle C = 60^\circ: arătați că BC=43BC = 4\sqrt3

ABAB este cateta opusă unghiului CC, iar BCBC este ipotenuza:

sin⁡C=ABBC⇒32=6BC⇒BC=123=1233=43.\sin C = \frac{AB}{BC} \Rightarrow \frac{\sqrt3}{2} = \frac{6}{BC} \Rightarrow BC = \frac{12}{\sqrt3} = \frac{12\sqrt3}{3} = 4\sqrt3.

Barem: 3p relația cu sin⁡C\sin C, 2p calculul lui BCBC.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea asociativă pe R\mathbb R: x∘y=13xy−x−y+6x \circ y = \dfrac13 xy - x - y + 6.

1. Arătați că 1∘(−3)=71 \circ (-3) = 7

1∘(−3)=13⋅1⋅(−3)−1−(−3)+6=−1−1+3+6=7.1 \circ (-3) = \frac13\cdot 1\cdot(-3) - 1 - (-3) + 6 = -1 - 1 + 3 + 6 = 7.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. e=6e = 6 este elementul neutru

x∘6=13⋅6x−x−6+6=2x−x=x,6∘x=13⋅6x−6−x+6=x,x \circ 6 = \frac13\cdot 6x - x - 6 + 6 = 2x - x = x, \qquad 6 \circ x = \frac13\cdot 6x - 6 - x + 6 = x,

pentru orice xx real, deci e=6e = 6 este elementul neutru. Barem: 2p x∘6=xx \circ 6 = x, 3p 6∘x=x6 \circ x = x și concluzia.

3. Ecuația x∘6=1\sqrt x \circ 6 = 1, x>0x > 0

66 este element neutru, deci x∘6=x\sqrt x \circ 6 = \sqrt x. Ecuația devine x=1  ⟺  x=1\sqrt x = 1 \iff x = 1, care este pozitiv, deci convine.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p x∘6=x\sqrt x \circ 6 = \sqrt x, 2p soluția.

4. Numerele naturale nn cu 2∘n<(2n)∘1+12 \circ n < (2n) \circ 1 + 1

2∘n=2n3−2−n+6=4−n3,(2n)∘1=2n3−2n−1+6=5−4n3.2 \circ n = \frac{2n}{3} - 2 - n + 6 = 4 - \frac{n}{3}, \qquad (2n)\circ 1 = \frac{2n}{3} - 2n - 1 + 6 = 5 - \frac{4n}{3}.

Inecuația:

4−n3<5−4n3+1  ⟺  4n3−n3<2  ⟺  n<2.4 - \frac n3 < 5 - \frac{4n}{3} + 1 \iff \frac{4n}{3} - \frac n3 < 2 \iff n < 2.

Numerele naturale mai mici decât 2: 00 și 11.

Răspuns: n∈{0,1}n \in \{0, 1\}. Barem: 2p expresiile, 3p rezolvarea și soluțiile naturale.

5. Demonstrați că x∘y=13(x−3)(y−3)+3x \circ y = \dfrac13(x - 3)(y - 3) + 3

Pornim de la definiție și scriem 6=3+36 = 3 + 3:

x∘y=13xy−x−y+3+3=13x(y−3)−(y−3)+3=(y−3)(13x−1)+3.x \circ y = \frac13 xy - x - y + 3 + 3 = \frac13 x(y - 3) - (y - 3) + 3 = (y - 3)\left(\frac13 x - 1\right) + 3.

Cum 13x−1=13(x−3)\dfrac13 x - 1 = \dfrac13(x - 3), obținem x∘y=13(x−3)(y−3)+3x \circ y = \dfrac13(x-3)(y-3) + 3. (Verificare inversă: 13(xy−3x−3y+9)+3=13xy−x−y+6\frac13(xy - 3x - 3y + 9) + 3 = \frac13xy - x - y + 6 ✔.) Barem: 2p regruparea, 3p factorizarea.

6. Calculați 1∘2∘⋯∘2023\sqrt1 \circ \sqrt2 \circ \dots \circ \sqrt{2023}

Din forma de la 5, 33 este element absorbant:

x∘3=13(x−3)⋅0+3=3,3∘x=3,∀x∈R.x \circ 3 = \frac13(x - 3)\cdot 0 + 3 = 3, \qquad 3 \circ x = 3, \quad \forall x \in \mathbb R.

Printre termeni apare 9=3\sqrt9 = 3. Folosind asociativitatea, grupăm:

(1∘⋯∘8)∘3∘(10∘⋯∘2023)=3∘(10∘⋯∘2023)=3.\left(\sqrt1 \circ \dots \circ \sqrt8\right) \circ 3 \circ \left(\sqrt{10} \circ \dots \circ \sqrt{2023}\right) = 3 \circ \left(\sqrt{10} \circ \dots \circ \sqrt{2023}\right) = 3.

Răspuns: 33. Barem: 2p elementul absorbant, 3p gruparea și rezultatul.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

A=(−1221)A = \begin{pmatrix}-1 & 2\\ 2 & 1\end{pmatrix}, B(a)=(a+211a)B(a) = \begin{pmatrix}a+2 & 1\\ 1 & a\end{pmatrix}, I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}.

1. A⋅A=5I2A\cdot A = 5I_2

A⋅A=(1+4−2+2−2+24+1)=(5005)=5I2.A\cdot A = \begin{pmatrix}1 + 4 & -2 + 2\\ -2 + 2 & 4 + 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}5 & 0\\ 0 & 5\end{pmatrix} = 5I_2.

Barem: 3p produsul, 2p concluzia.

2. aa real cu det⁡(B(a)+A)=0\det(B(a) + A) = 0

B(a)+A=(a+133a+1),det⁡(B(a)+A)=(a+1)2−9.B(a) + A = \begin{pmatrix}a + 1 & 3\\ 3 & a + 1\end{pmatrix}, \qquad \det(B(a) + A) = (a + 1)^2 - 9.

(a+1)2=9  ⟺  a+1=±3  ⟺  a∈{−4,2}(a+1)^2 = 9 \iff a + 1 = \pm 3 \iff a \in \{-4, 2\}.

Răspuns: a=−4a = -4 sau a=2a = 2. Barem: 3p determinantul, 2p soluțiile.

3. B(q−1)B(q - 1) este inversabilă pentru orice qq rațional

B(q−1)=(q+111q−1),det⁡(B(q−1))=(q+1)(q−1)−1=q2−2.B(q-1) = \begin{pmatrix}q + 1 & 1\\ 1 & q - 1\end{pmatrix}, \qquad \det(B(q-1)) = (q+1)(q-1) - 1 = q^2 - 2.

q2−2=0  ⟺  q=±2q^2 - 2 = 0 \iff q = \pm\sqrt2, numere iraționale. Pentru qq rațional, determinantul este nenul, deci B(q−1)B(q-1) este inversabilă. Barem: 2p determinantul, 3p justificarea.

4. aa real cu B(a)⋅B(a)=B(54)B(a)\cdot B(a) = B\left(\dfrac54\right)

B(a)⋅B(a)=((a+2)2+1(a+2)+a(a+2)+a1+a2)=((a+2)2+12a+22a+2a2+1),B(a)\cdot B(a) = \begin{pmatrix}(a+2)^2 + 1 & (a + 2) + a\\ (a+2) + a & 1 + a^2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}(a+2)^2 + 1 & 2a + 2\\ 2a + 2 & a^2 + 1\end{pmatrix},

B(54)=(1341154).B\left(\frac54\right) = \begin{pmatrix}\frac{13}{4} & 1\\ 1 & \frac54\end{pmatrix}.

Din elementul (1,2)(1,2): 2a+2=1⇒a=−122a + 2 = 1 \Rightarrow a = -\dfrac12. Verificăm celelalte elemente: (32)2+1=134\left(\frac32\right)^2 + 1 = \frac{13}{4} ✔ și 14+1=54\frac14 + 1 = \frac54 ✔.

Răspuns: a=−12a = -\dfrac12. Barem: 3p calculul matricelor, 2p valoarea lui aa. Nu uita verificarea: o singură ecuație nu garantează egalitatea tuturor elementelor.

5. x>0x > 0 cu B(log⁡2x)−B(log⁡4x)=I2B(\log_2 x) - B(\log_4 x) = I_2

Pentru orice u,vu, v: B(u)−B(v)=(u−v00u−v)=(u−v)I2B(u) - B(v) = \begin{pmatrix}u - v & 0\\ 0 & u - v\end{pmatrix} = (u - v)I_2. Deci condiția devine

log⁡2x−log⁡4x=1.\log_2 x - \log_4 x = 1.

Schimbăm baza: log⁡4x=log⁡2xlog⁡24=log⁡2x2\log_4 x = \dfrac{\log_2 x}{\log_2 4} = \dfrac{\log_2 x}{2}. Atunci log⁡2x2=1⇒log⁡2x=2⇒x=4\dfrac{\log_2 x}{2} = 1 \Rightarrow \log_2 x = 2 \Rightarrow x = 4, pozitiv, deci convine.

Răspuns: x=4x = 4. Barem: 2p diferența matricelor, 3p rezolvarea ecuației logaritmice.

6. X∈M2(R)X \in \mathcal M_2(\mathbb R) cu X⋅B(0)=AX\cdot B(0) = A

Fie X=(abcd)X = \begin{pmatrix}a & b\\ c & d\end{pmatrix}. Cu B(0)=(2110)B(0) = \begin{pmatrix}2 & 1\\ 1 & 0\end{pmatrix}:

X⋅B(0)=(2a+ba2c+dc)=(−1221).X\cdot B(0) = \begin{pmatrix}2a + b & a\\ 2c + d & c\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-1 & 2\\ 2 & 1\end{pmatrix}.

Identificăm: a=2a = 2, 2a+b=−1⇒b=−52a + b = -1 \Rightarrow b = -5; c=1c = 1, 2c+d=2⇒d=02c + d = 2 \Rightarrow d = 0.

Răspuns: X=(2−510)X = \begin{pmatrix}2 & -5\\ 1 & 0\end{pmatrix}. (Același rezultat se obține cu X=A⋅B(0)−1X = A\cdot B(0)^{-1}, unde B(0)−1=(011−2)B(0)^{-1} = \begin{pmatrix}0 & 1\\ 1 & -2\end{pmatrix}.) Barem: 2p produsul X⋅B(0)X\cdot B(0), 3p identificarea și matricea XX.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=1a = 1
I.3x=1x = 1
I.4p=20p = 20
I.5m=0m = 0
II.3x=1x = 1
II.4n∈{0,1}n \in \{0, 1\}
II.633
III.2a∈{−4,2}a \in \{-4, 2\}
III.4a=−12a = -\frac12
III.5x=4x = 4
III.6X=(2−510)X = \begin{pmatrix}2 & -5\\ 1 & 0\end{pmatrix}

Ce merită reținut din această simulare

  • Media geometrică a două numere pozitive u,vu, v este uv\sqrt{uv}.
  • Element absorbant în produse lungi: caută un termen egal cu el (aici 9=3\sqrt9 = 3).
  • Diferența B(u)−B(v)B(u) - B(v) depinde doar de u−vu - v — ecuația matriceală devine una logaritmică simplă.
  • Schimbarea bazei: log⁡4x=12log⁡2x\log_4 x = \frac12\log_2 x.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă