Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2024 la Matematică M_pedagogic , sesiunea specială, varianta 9 . Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Arătați că 3 ⋅ ( 2 − 3 ) − 2 3 + 4 = 1 \sqrt3\cdot\left(2 - \sqrt3\right) - 2\sqrt3 + 4 = 1 3 ⋅ ( 2 − 3 ) − 2 3 + 4 = 1
Desfacem paranteza: 3 ⋅ 2 = 2 3 \sqrt3\cdot 2 = 2\sqrt3 3 ⋅ 2 = 2 3 și 3 ⋅ 3 = 3 \sqrt3\cdot\sqrt3 = 3 3 ⋅ 3 = 3 .
3 ( 2 − 3 ) − 2 3 + 4 = 2 3 − 3 − 2 3 + 4 = − 3 + 4 = 1. \sqrt3(2 - \sqrt3) - 2\sqrt3 + 4 = 2\sqrt3 - 3 - 2\sqrt3 + 4 = -3 + 4 = 1. 3 ( 2 − 3 ) − 2 3 + 4 = 2 3 − 3 − 2 3 + 4 = − 3 + 4 = 1.
Barem: 2p desfacerea parantezei, 3p finalizarea.
2. f ( x ) = 5 x − 4 f(x) = 5x - 4 f ( x ) = 5 x − 4 : determinați a a a cu f ( a ) = a f(a) = a f ( a ) = a
5 a − 4 = a ⟺ 4 a = 4 ⟺ a = 1 5a - 4 = a \iff 4a = 4 \iff a = 1 5 a − 4 = a ⟺ 4 a = 4 ⟺ a = 1 .
Răspuns: a = 1 a = 1 a = 1 . Barem: 2p f ( a ) f(a) f ( a ) , 3p rezolvarea.
3. Ecuația x 2 + 4 x + 5 = 1 \sqrt{x^2 + 4x + 5} = 1 x 2 + 4 x + 5 = 1
Sub radical: x 2 + 4 x + 5 = ( x + 2 ) 2 + 1 > 0 x^2 + 4x + 5 = (x+2)^2 + 1 > 0 x 2 + 4 x + 5 = ( x + 2 ) 2 + 1 > 0 pentru orice x x x , deci radicalul e definit pe R \mathbb R R . Ridicăm la pătrat (ambii membri nenegativi):
x 2 + 4 x + 5 = 1 ⟺ x 2 + 4 x + 4 = 0 ⟺ ( x + 2 ) 2 = 0 ⟺ x = − 2. x^2 + 4x + 5 = 1 \iff x^2 + 4x + 4 = 0 \iff (x + 2)^2 = 0 \iff x = -2. x 2 + 4 x + 5 = 1 ⟺ x 2 + 4 x + 4 = 0 ⟺ ( x + 2 ) 2 = 0 ⟺ x = − 2.
Verificare: 4 − 8 + 5 = 1 = 1 \sqrt{4 - 8 + 5} = \sqrt1 = 1 4 − 8 + 5 = 1 = 1 ✔.
Răspuns: x = − 2 x = -2 x = − 2 . Barem: 3p ecuația x 2 + 4 x + 4 = 0 x^2 + 4x + 4 = 0 x 2 + 4 x + 4 = 0 , 2p soluția care convine.
4. Probabilitatea ca n 2 ∈ A n^2 \in A n 2 ∈ A , pentru n ∈ A = { 0 , 1 , … , 9 } n \in A = \{0, 1, \dots, 9\} n ∈ A = { 0 , 1 , … , 9 }
Cazuri posibile: A A A are 10 elemente.
Cazuri favorabile: n 2 ≤ 9 n^2 \le 9 n 2 ≤ 9 : 0 2 = 0 0^2 = 0 0 2 = 0 , 1 2 = 1 1^2 = 1 1 2 = 1 , 2 2 = 4 2^2 = 4 2 2 = 4 , 3 2 = 9 3^2 = 9 3 2 = 9 aparțin lui A A A ; pentru n ≥ 4 n \ge 4 n ≥ 4 , n 2 ≥ 16 ∉ A n^2 \ge 16 \notin A n 2 ≥ 16 ∈ / A . Deci 4 cazuri favorabile.
p = 4 10 = 2 5 . p = \frac{4}{10} = \frac25. p = 10 4 = 5 2 .
Răspuns: p = 2 5 p = \dfrac25 p = 5 2 . Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.
5. A ( 3 , 4 ) A(3, 4) A ( 3 , 4 ) , B ( 7 , − 4 ) B(7, -4) B ( 7 , − 4 ) ; arătați că O A = O M OA = OM O A = O M , M M M mijlocul lui A B AB A B
M ( 3 + 7 2 , 4 + ( − 4 ) 2 ) = M ( 5 , 0 ) , O M = 5 2 + 0 2 = 5. M\left(\frac{3 + 7}{2}, \frac{4 + (-4)}{2}\right) = M(5, 0), \qquad OM = \sqrt{5^2 + 0^2} = 5. M ( 2 3 + 7 , 2 4 + ( − 4 ) ) = M ( 5 , 0 ) , O M = 5 2 + 0 2 = 5.
O A = 3 2 + 4 2 = 25 = 5. OA = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{25} = 5. O A = 3 2 + 4 2 = 25 = 5.
Deci O A = O M OA = OM O A = O M . Barem: 3p mijlocul și O M OM O M , 2p O A OA O A și concluzia.
6. Triunghi dreptunghic în A A A , A B = 8 AB = 8 A B = 8 , A C = 3 AC = 3 A C = 3 , M M M mijlocul lui A B AB A B : perimetrul lui A M C AMC A M C este 12
M M M e pe cateta A B AB A B , deci A M = A B 2 = 4 AM = \dfrac{AB}{2} = 4 A M = 2 A B = 4 . Triunghiul A M C AMC A M C este dreptunghic în A A A (unghiul dintre A M ⊂ A B AM \subset AB A M ⊂ A B și A C AC A C e drept). Din Pitagora:
M C = A M 2 + A C 2 = 16 + 9 = 5. MC = \sqrt{AM^2 + AC^2} = \sqrt{16 + 9} = 5. M C = A M 2 + A C 2 = 16 + 9 = 5.
P A M C = A M + A C + M C = 4 + 3 + 5 = 12. P_{AMC} = AM + AC + MC = 4 + 3 + 5 = 12. P A M C = A M + A C + M C = 4 + 3 + 5 = 12.
Barem: 2p A M AM A M , 3p M C MC M C și perimetrul.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Pe R \mathbb R R se definește x ∘ y = 2 x y − 5 ( x + y ) + 15 x \circ y = 2xy - 5(x + y) + 15 x ∘ y = 2 x y − 5 ( x + y ) + 15 .
1. Arătați că 2 ∘ 2 = 3 2 \circ 2 = 3 2 ∘ 2 = 3
2 ∘ 2 = 2 ⋅ 2 ⋅ 2 − 5 ( 2 + 2 ) + 15 = 8 − 20 + 15 = 3. 2 \circ 2 = 2\cdot2\cdot2 - 5(2 + 2) + 15 = 8 - 20 + 15 = 3. 2 ∘ 2 = 2 ⋅ 2 ⋅ 2 − 5 ( 2 + 2 ) + 15 = 8 − 20 + 15 = 3.
Barem: 3p înlocuirea, 2p rezultatul.
2. Arătați că e = 3 e = 3 e = 3 este elementul neutru
x ∘ 3 = 6 x − 5 ( x + 3 ) + 15 = 6 x − 5 x − 15 + 15 = x , 3 ∘ x = 6 x − 5 ( 3 + x ) + 15 = x , x \circ 3 = 6x - 5(x + 3) + 15 = 6x - 5x - 15 + 15 = x, \qquad 3 \circ x = 6x - 5(3 + x) + 15 = x, x ∘ 3 = 6 x − 5 ( x + 3 ) + 15 = 6 x − 5 x − 15 + 15 = x , 3 ∘ x = 6 x − 5 ( 3 + x ) + 15 = x ,
pentru orice x x x real, deci e = 3 e = 3 e = 3 este elementul neutru. Barem: 2p x ∘ 3 = x x\circ 3 = x x ∘ 3 = x , 3p 3 ∘ x = x 3\circ x = x 3 ∘ x = x și concluzia.
3. Mulțimea numerelor reale x x x cu x ∘ 4 ≤ 1 x \circ 4 \le 1 x ∘ 4 ≤ 1
x ∘ 4 = 8 x − 5 ( x + 4 ) + 15 = 3 x − 5. x \circ 4 = 8x - 5(x + 4) + 15 = 3x - 5. x ∘ 4 = 8 x − 5 ( x + 4 ) + 15 = 3 x − 5.
Inecuația: 3 x − 5 ≤ 1 ⟺ 3 x ≤ 6 ⟺ x ≤ 2 3x - 5 \le 1 \iff 3x \le 6 \iff x \le 2 3 x − 5 ≤ 1 ⟺ 3 x ≤ 6 ⟺ x ≤ 2 .
Răspuns: x ∈ ( − ∞ , 2 ] x \in (-\infty, 2] x ∈ ( − ∞ , 2 ] . Barem: 2p expresia, 3p rezolvarea.
4. Arătați că x ∘ y = 2 ( x − 5 2 ) ( y − 5 2 ) + 5 2 x \circ y = 2\left(x - \frac52\right)\left(y - \frac52\right) + \frac52 x ∘ y = 2 ( x − 2 5 ) ( y − 2 5 ) + 2 5
Scriem 15 = 25 2 + 5 2 15 = \dfrac{25}{2} + \dfrac52 15 = 2 25 + 2 5 și grupăm:
x ∘ y = 2 x y − 5 x − 5 y + 25 2 + 5 2 = 2 x ( y − 5 2 ) − 5 ( y − 5 2 ) + 5 2 = ( 2 x − 5 ) ( y − 5 2 ) + 5 2 . x \circ y = 2xy - 5x - 5y + \frac{25}{2} + \frac52 = 2x\left(y - \frac52\right) - 5\left(y - \frac52\right) + \frac52 = (2x - 5)\left(y - \frac52\right) + \frac52. x ∘ y = 2 x y − 5 x − 5 y + 2 25 + 2 5 = 2 x ( y − 2 5 ) − 5 ( y − 2 5 ) + 2 5 = ( 2 x − 5 ) ( y − 2 5 ) + 2 5 .
Cum 2 x − 5 = 2 ( x − 5 2 ) 2x - 5 = 2\left(x - \frac52\right) 2 x − 5 = 2 ( x − 2 5 ) , obținem x ∘ y = 2 ( x − 5 2 ) ( y − 5 2 ) + 5 2 x\circ y = 2\left(x - \frac52\right)\left(y - \frac52\right) + \frac52 x ∘ y = 2 ( x − 2 5 ) ( y − 2 5 ) + 2 5 .
(Verificare inversă: 2 ( x y − 5 2 x − 5 2 y + 25 4 ) + 5 2 = 2 x y − 5 x − 5 y + 15 2\left(xy - \frac52x - \frac52y + \frac{25}{4}\right) + \frac52 = 2xy - 5x - 5y + 15 2 ( x y − 2 5 x − 2 5 y + 4 25 ) + 2 5 = 2 x y − 5 x − 5 y + 15 ✔.) Barem: 3p gruparea, 2p finalizarea.
5. Numerele reale x x x cu x ∘ x = x x \circ x = x x ∘ x = x
Din punctul 4: x ∘ x = 2 ( x − 5 2 ) 2 + 5 2 x \circ x = 2\left(x - \frac52\right)^2 + \frac52 x ∘ x = 2 ( x − 2 5 ) 2 + 2 5 . Ecuația:
2 ( x − 5 2 ) 2 + 5 2 = x ⟺ 2 ( x − 5 2 ) 2 − ( x − 5 2 ) = 0 ⟺ ( x − 5 2 ) ( 2 x − 5 − 1 ) = 0. 2\left(x - \frac52\right)^2 + \frac52 = x \iff 2\left(x - \frac52\right)^2 - \left(x - \frac52\right) = 0 \iff \left(x - \frac52\right)\left(2x - 5 - 1\right) = 0. 2 ( x − 2 5 ) 2 + 2 5 = x ⟺ 2 ( x − 2 5 ) 2 − ( x − 2 5 ) = 0 ⟺ ( x − 2 5 ) ( 2 x − 5 − 1 ) = 0.
Deci x = 5 2 x = \dfrac52 x = 2 5 sau 2 x − 6 = 0 ⟺ x = 3 2x - 6 = 0 \iff x = 3 2 x − 6 = 0 ⟺ x = 3 .
Verificare: 3 ∘ 3 = 3 3 \circ 3 = 3 3 ∘ 3 = 3 ✔ (3 e neutru); 5 2 ∘ 5 2 = 5 2 \frac52 \circ \frac52 = \frac52 2 5 ∘ 2 5 = 2 5 ✔.
Răspuns: x ∈ { 5 2 , 3 } x \in \left\{\dfrac52, 3\right\} x ∈ { 2 5 , 3 } . Barem: 2p expresia lui x ∘ x x\circ x x ∘ x , 3p soluțiile.
6. Numărul natural nenul n n n pentru care n ∘ 1 n n \circ \frac1n n ∘ n 1 este natural
n ∘ 1 n = 2 ⋅ n ⋅ 1 n − 5 ( n + 1 n ) + 15 = 2 − 5 n − 5 n + 15 = 17 − 5 n − 5 n . n \circ \frac1n = 2\cdot n\cdot\frac1n - 5\left(n + \frac1n\right) + 15 = 2 - 5n - \frac5n + 15 = 17 - 5n - \frac5n. n ∘ n 1 = 2 ⋅ n ⋅ n 1 − 5 ( n + n 1 ) + 15 = 2 − 5 n − n 5 + 15 = 17 − 5 n − n 5 .
Ca să fie natural, trebuie întâi să fie întreg, deci 5 n \dfrac5n n 5 întreg ⇒ n ∣ 5 ⇒ n ∈ { 1 , 5 } \Rightarrow n \mid 5 \Rightarrow n \in \{1, 5\} ⇒ n ∣ 5 ⇒ n ∈ { 1 , 5 } .
n = 1 n = 1 n = 1 : 17 − 5 − 5 = 7 ∈ N 17 - 5 - 5 = 7 \in \mathbb N 17 − 5 − 5 = 7 ∈ N ✔;
n = 5 n = 5 n = 5 : 17 − 25 − 1 = − 9 ∉ N 17 - 25 - 1 = -9 \notin \mathbb N 17 − 25 − 1 = − 9 ∈ / N — nu convine.
Răspuns: n = 1 n = 1 n = 1 . Barem: 2p expresia, 3p analiza cazurilor.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Se consideră I 2 I_2 I 2 și A ( a ) = ( 1 a − 1 0 a ) A(a) = \begin{pmatrix}1 & a - 1\\ 0 & a\end{pmatrix} A ( a ) = ( 1 0 a − 1 a ) .
1. Arătați că det ( A ( 2 ) ) = 2 \det(A(2)) = 2 det ( A ( 2 )) = 2
A ( 2 ) = ( 1 1 0 2 ) , det ( A ( 2 ) ) = 1 ⋅ 2 − 0 ⋅ 1 = 2. A(2) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 0 & 2\end{pmatrix}, \qquad \det(A(2)) = 1\cdot 2 - 0\cdot 1 = 2. A ( 2 ) = ( 1 0 1 2 ) , det ( A ( 2 )) = 1 ⋅ 2 − 0 ⋅ 1 = 2.
Barem: 3p aplicarea formulei, 2p rezultatul.
2. Arătați că 2 A ( 3 ) − A ( 5 ) = I 2 2A(3) - A(5) = I_2 2 A ( 3 ) − A ( 5 ) = I 2
2 A ( 3 ) − A ( 5 ) = 2 ( 1 2 0 3 ) − ( 1 4 0 5 ) = ( 2 4 0 6 ) − ( 1 4 0 5 ) = ( 1 0 0 1 ) = I 2 . 2A(3) - A(5) = 2\begin{pmatrix}1 & 2\\ 0 & 3\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}1 & 4\\ 0 & 5\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & 4\\ 0 & 6\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}1 & 4\\ 0 & 5\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = I_2. 2 A ( 3 ) − A ( 5 ) = 2 ( 1 0 2 3 ) − ( 1 0 4 5 ) = ( 2 0 4 6 ) − ( 1 0 4 5 ) = ( 1 0 0 1 ) = I 2 .
Barem: 3p calculul, 2p concluzia.
3. Numerele reale a a a cu det ( A ( a + 1 ) ) = 2 a 2 \det(A(a + 1)) = 2a^2 det ( A ( a + 1 )) = 2 a 2
Matricea e triunghiulară, deci det ( A ( t ) ) = 1 ⋅ t − 0 = t \det(A(t)) = 1\cdot t - 0 = t det ( A ( t )) = 1 ⋅ t − 0 = t ; în particular det ( A ( a + 1 ) ) = a + 1 \det(A(a+1)) = a + 1 det ( A ( a + 1 )) = a + 1 .
Ecuația: a + 1 = 2 a 2 ⟺ 2 a 2 − a − 1 = 0 a + 1 = 2a^2 \iff 2a^2 - a - 1 = 0 a + 1 = 2 a 2 ⟺ 2 a 2 − a − 1 = 0 , cu Δ = 1 + 8 = 9 \Delta = 1 + 8 = 9 Δ = 1 + 8 = 9 :
a 1 , 2 = 1 ± 3 4 ⇒ a = 1 sau a = − 1 2 . a_{1,2} = \frac{1 \pm 3}{4} \Rightarrow a = 1 \text{ sau } a = -\frac12. a 1 , 2 = 4 1 ± 3 ⇒ a = 1 sau a = − 2 1 .
Răspuns: a ∈ { − 1 2 , 1 } a \in \left\{-\dfrac12, 1\right\} a ∈ { − 2 1 , 1 } . Barem: 3p determinantul, 2p soluțiile.
4. Arătați că A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( a b ) A(a)\cdot A(b) = A(ab) A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( ab )
A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 a − 1 0 a ) ( 1 b − 1 0 b ) = ( 1 ( b − 1 ) + ( a − 1 ) b 0 a b ) . A(a)\cdot A(b) = \begin{pmatrix}1 & a - 1\\ 0 & a\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & b - 1\\ 0 & b\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & (b - 1) + (a - 1)b\\ 0 & ab\end{pmatrix}. A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 0 a − 1 a ) ( 1 0 b − 1 b ) = ( 1 0 ( b − 1 ) + ( a − 1 ) b ab ) .
Elementul din dreapta sus: b − 1 + a b − b = a b − 1 b - 1 + ab - b = ab - 1 b − 1 + ab − b = ab − 1 . Deci
A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 a b − 1 0 a b ) = A ( a b ) . A(a)\cdot A(b) = \begin{pmatrix}1 & ab - 1\\ 0 & ab\end{pmatrix} = A(ab). A ( a ) ⋅ A ( b ) = ( 1 0 ab − 1 ab ) = A ( ab ) .
Barem: 3p produsul, 2p identificarea cu A ( a b ) A(ab) A ( ab ) .
5. Inversa matricei B = A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) B = A(2)\cdot A(3) B = A ( 2 ) ⋅ A ( 3 )
Din punctul 4, B = A ( 6 ) B = A(6) B = A ( 6 ) . Observăm că A ( 1 ) = ( 1 0 0 1 ) = I 2 A(1) = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = I_2 A ( 1 ) = ( 1 0 0 1 ) = I 2 și, tot din punctul 4,
A ( 6 ) ⋅ A ( 1 6 ) = A ( 1 ) = I 2 , A ( 1 6 ) ⋅ A ( 6 ) = A ( 1 ) = I 2 . A(6)\cdot A\left(\tfrac16\right) = A(1) = I_2, \qquad A\left(\tfrac16\right)\cdot A(6) = A(1) = I_2. A ( 6 ) ⋅ A ( 6 1 ) = A ( 1 ) = I 2 , A ( 6 1 ) ⋅ A ( 6 ) = A ( 1 ) = I 2 .
Deci B − 1 = A ( 1 6 ) = ( 1 − 5 6 0 1 6 ) B^{-1} = A\left(\frac16\right) = \begin{pmatrix}1 & -\frac56\\ 0 & \frac16\end{pmatrix} B − 1 = A ( 6 1 ) = ( 1 0 − 6 5 6 1 ) .
Verificare directă: B = ( 1 5 0 6 ) B = \begin{pmatrix}1 & 5\\ 0 & 6\end{pmatrix} B = ( 1 0 5 6 ) , det B = 6 \det B = 6 det B = 6 , iar B − 1 = 1 6 ( 6 − 5 0 1 ) = ( 1 − 5 6 0 1 6 ) B^{-1} = \dfrac16\begin{pmatrix}6 & -5\\ 0 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & -\frac56\\ 0 & \frac16\end{pmatrix} B − 1 = 6 1 ( 6 0 − 5 1 ) = ( 1 0 − 6 5 6 1 ) ✔.
Răspuns: B − 1 = ( 1 − 5 6 0 1 6 ) B^{-1} = \begin{pmatrix}1 & -\frac56\\ 0 & \frac16\end{pmatrix} B − 1 = ( 1 0 − 6 5 6 1 ) . Barem: 2p B = A ( 6 ) B = A(6) B = A ( 6 ) , 3p inversa.
6. Perechile ( a , b ) (a, b) ( a , b ) de numere naturale cu det ( b A ( a ) ) = 4 \det(bA(a)) = 4 det ( b A ( a )) = 4
b A ( a ) = ( b b ( a − 1 ) 0 a b ) bA(a) = \begin{pmatrix}b & b(a-1)\\ 0 & ab\end{pmatrix} b A ( a ) = ( b 0 b ( a − 1 ) ab ) , deci det ( b A ( a ) ) = b ⋅ a b − 0 = a b 2 \det(bA(a)) = b\cdot ab - 0 = ab^2 det ( b A ( a )) = b ⋅ ab − 0 = a b 2 . (Regula generală: pentru matrice 2 × 2 2\times2 2 × 2 , det ( b M ) = b 2 det M \det(bM) = b^2\det M det ( b M ) = b 2 det M .)
Ecuația a b 2 = 4 ab^2 = 4 a b 2 = 4 în numere naturale: b 2 b^2 b 2 trebuie să fie un pătrat perfect care divide pe 4, deci b 2 ∈ { 1 , 4 } b^2 \in \{1, 4\} b 2 ∈ { 1 , 4 } :
b = 1 ⇒ a = 4 b = 1 \Rightarrow a = 4 b = 1 ⇒ a = 4 ;
b = 2 ⇒ a = 1 b = 2 \Rightarrow a = 1 b = 2 ⇒ a = 1 .
Răspuns: ( a , b ) ∈ { ( 1 , 2 ) , ( 4 , 1 ) } (a, b) \in \{(1, 2),\ (4, 1)\} ( a , b ) ∈ {( 1 , 2 ) , ( 4 , 1 )} . Barem: 2p det ( b A ( a ) ) = a b 2 \det(bA(a)) = ab^2 det ( b A ( a )) = a b 2 , 3p perechile.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.2 a = 1 a = 1 a = 1 I.3 x = − 2 x = -2 x = − 2 I.4 p = 2 5 p = \frac25 p = 5 2 II.3 x ∈ ( − ∞ , 2 ] x \in (-\infty, 2] x ∈ ( − ∞ , 2 ] II.5 x ∈ { 5 2 , 3 } x \in \{\frac52, 3\} x ∈ { 2 5 , 3 } II.6 n = 1 n = 1 n = 1 III.3 a ∈ { − 1 2 , 1 } a \in \{-\frac12, 1\} a ∈ { − 2 1 , 1 } III.5 B − 1 = ( 1 − 5 6 0 1 6 ) B^{-1} = \begin{pmatrix}1 & -\frac56\\ 0 & \frac16\end{pmatrix} B − 1 = ( 1 0 − 6 5 6 1 ) III.6 ( 1 , 2 ) (1,2) ( 1 , 2 ) și ( 4 , 1 ) (4,1) ( 4 , 1 )
Ce merită reținut din varianta 9
Proprietatea A ( a ) A ( b ) = A ( a b ) A(a)A(b) = A(ab) A ( a ) A ( b ) = A ( ab ) dă inversa imediat: A ( a ) − 1 = A ( 1 a ) A(a)^{-1} = A\left(\frac1a\right) A ( a ) − 1 = A ( a 1 ) , pentru că A ( 1 ) = I 2 A(1) = I_2 A ( 1 ) = I 2 .
det ( b M ) = b 2 det M \det(bM) = b^2\det M det ( b M ) = b 2 det M pentru matrice de ordin 2.
„Natural” înseamnă și nenegativ : verifică semnul, nu doar că rezultatul e întreg (cazul n = 5 n = 5 n = 5 ).