Subiect și barem BAC 2024 Matematică (pedagogic)
2024
Sesiune specială
Varianta 9
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2024 Matematică (pedagogic) — Sesiune specială, varianta 9

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2024 la Matematică M_pedagogic, sesiunea specială, varianta 9. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 3⋅(2−3)−23+4=1\sqrt3\cdot\left(2 - \sqrt3\right) - 2\sqrt3 + 4 = 1

Desfacem paranteza: 3⋅2=23\sqrt3\cdot 2 = 2\sqrt3 și 3⋅3=3\sqrt3\cdot\sqrt3 = 3.

3(2−3)−23+4=23−3−23+4=−3+4=1.\sqrt3(2 - \sqrt3) - 2\sqrt3 + 4 = 2\sqrt3 - 3 - 2\sqrt3 + 4 = -3 + 4 = 1.

Barem: 2p desfacerea parantezei, 3p finalizarea.

2. f(x)=5x−4f(x) = 5x - 4: determinați aa cu f(a)=af(a) = a

5a−4=a  ⟺  4a=4  ⟺  a=15a - 4 = a \iff 4a = 4 \iff a = 1.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 2p f(a)f(a), 3p rezolvarea.

3. Ecuația x2+4x+5=1\sqrt{x^2 + 4x + 5} = 1

Sub radical: x2+4x+5=(x+2)2+1>0x^2 + 4x + 5 = (x+2)^2 + 1 > 0 pentru orice xx, deci radicalul e definit pe R\mathbb R. Ridicăm la pătrat (ambii membri nenegativi):

x2+4x+5=1  ⟺  x2+4x+4=0  ⟺  (x+2)2=0  ⟺  x=−2.x^2 + 4x + 5 = 1 \iff x^2 + 4x + 4 = 0 \iff (x + 2)^2 = 0 \iff x = -2.

Verificare: 4−8+5=1=1\sqrt{4 - 8 + 5} = \sqrt1 = 1 ✔.

Răspuns: x=−2x = -2. Barem: 3p ecuația x2+4x+4=0x^2 + 4x + 4 = 0, 2p soluția care convine.

4. Probabilitatea ca n2∈An^2 \in A, pentru n∈A={0,1,…,9}n \in A = \{0, 1, \dots, 9\}

Cazuri posibile: AA are 10 elemente.

Cazuri favorabile: n2≤9n^2 \le 9: 02=00^2 = 0, 12=11^2 = 1, 22=42^2 = 4, 32=93^2 = 9 aparțin lui AA; pentru n≥4n \ge 4, n2≥16∉An^2 \ge 16 \notin A. Deci 4 cazuri favorabile.

p=410=25.p = \frac{4}{10} = \frac25.

Răspuns: p=25p = \dfrac25. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.

5. A(3,4)A(3, 4), B(7,−4)B(7, -4); arătați că OA=OMOA = OM, MM mijlocul lui ABAB

M(3+72,4+(−4)2)=M(5,0),OM=52+02=5.M\left(\frac{3 + 7}{2}, \frac{4 + (-4)}{2}\right) = M(5, 0), \qquad OM = \sqrt{5^2 + 0^2} = 5.

OA=32+42=25=5.OA = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{25} = 5.

Deci OA=OMOA = OM. Barem: 3p mijlocul și OMOM, 2p OAOA și concluzia.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AB=8AB = 8, AC=3AC = 3, MM mijlocul lui ABAB: perimetrul lui AMCAMC este 12

MM e pe cateta ABAB, deci AM=AB2=4AM = \dfrac{AB}{2} = 4. Triunghiul AMCAMC este dreptunghic în AA (unghiul dintre AM⊂ABAM \subset AB și ACAC e drept). Din Pitagora:

MC=AM2+AC2=16+9=5.MC = \sqrt{AM^2 + AC^2} = \sqrt{16 + 9} = 5.

PAMC=AM+AC+MC=4+3+5=12.P_{AMC} = AM + AC + MC = 4 + 3 + 5 = 12.

Barem: 2p AMAM, 3p MCMC și perimetrul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Pe R\mathbb R se definește x∘y=2xy−5(x+y)+15x \circ y = 2xy - 5(x + y) + 15.

1. Arătați că 2∘2=32 \circ 2 = 3

2∘2=2⋅2⋅2−5(2+2)+15=8−20+15=3.2 \circ 2 = 2\cdot2\cdot2 - 5(2 + 2) + 15 = 8 - 20 + 15 = 3.

Barem: 3p înlocuirea, 2p rezultatul.

2. Arătați că e=3e = 3 este elementul neutru

x∘3=6x−5(x+3)+15=6x−5x−15+15=x,3∘x=6x−5(3+x)+15=x,x \circ 3 = 6x - 5(x + 3) + 15 = 6x - 5x - 15 + 15 = x, \qquad 3 \circ x = 6x - 5(3 + x) + 15 = x,

pentru orice xx real, deci e=3e = 3 este elementul neutru. Barem: 2p x∘3=xx\circ 3 = x, 3p 3∘x=x3\circ x = x și concluzia.

3. Mulțimea numerelor reale xx cu x∘4≤1x \circ 4 \le 1

x∘4=8x−5(x+4)+15=3x−5.x \circ 4 = 8x - 5(x + 4) + 15 = 3x - 5.

Inecuația: 3x−5≤1  ⟺  3x≤6  ⟺  x≤23x - 5 \le 1 \iff 3x \le 6 \iff x \le 2.

Răspuns: x∈(−∞,2]x \in (-\infty, 2]. Barem: 2p expresia, 3p rezolvarea.

4. Arătați că x∘y=2(x−52)(y−52)+52x \circ y = 2\left(x - \frac52\right)\left(y - \frac52\right) + \frac52

Scriem 15=252+5215 = \dfrac{25}{2} + \dfrac52 și grupăm:

x∘y=2xy−5x−5y+252+52=2x(y−52)−5(y−52)+52=(2x−5)(y−52)+52.x \circ y = 2xy - 5x - 5y + \frac{25}{2} + \frac52 = 2x\left(y - \frac52\right) - 5\left(y - \frac52\right) + \frac52 = (2x - 5)\left(y - \frac52\right) + \frac52.

Cum 2x−5=2(x−52)2x - 5 = 2\left(x - \frac52\right), obținem x∘y=2(x−52)(y−52)+52x\circ y = 2\left(x - \frac52\right)\left(y - \frac52\right) + \frac52.

(Verificare inversă: 2(xy−52x−52y+254)+52=2xy−5x−5y+152\left(xy - \frac52x - \frac52y + \frac{25}{4}\right) + \frac52 = 2xy - 5x - 5y + 15 ✔.) Barem: 3p gruparea, 2p finalizarea.

5. Numerele reale xx cu x∘x=xx \circ x = x

Din punctul 4: x∘x=2(x−52)2+52x \circ x = 2\left(x - \frac52\right)^2 + \frac52. Ecuația:

2(x−52)2+52=x  ⟺  2(x−52)2−(x−52)=0  ⟺  (x−52)(2x−5−1)=0.2\left(x - \frac52\right)^2 + \frac52 = x \iff 2\left(x - \frac52\right)^2 - \left(x - \frac52\right) = 0 \iff \left(x - \frac52\right)\left(2x - 5 - 1\right) = 0.

Deci x=52x = \dfrac52 sau 2x−6=0  ⟺  x=32x - 6 = 0 \iff x = 3.

Verificare: 3∘3=33 \circ 3 = 3 ✔ (3 e neutru); 52∘52=52\frac52 \circ \frac52 = \frac52 ✔.

Răspuns: x∈{52,3}x \in \left\{\dfrac52, 3\right\}. Barem: 2p expresia lui x∘xx\circ x, 3p soluțiile.

6. Numărul natural nenul nn pentru care n∘1nn \circ \frac1n este natural

n∘1n=2⋅n⋅1n−5(n+1n)+15=2−5n−5n+15=17−5n−5n.n \circ \frac1n = 2\cdot n\cdot\frac1n - 5\left(n + \frac1n\right) + 15 = 2 - 5n - \frac5n + 15 = 17 - 5n - \frac5n.

Ca să fie natural, trebuie întâi să fie întreg, deci 5n\dfrac5n întreg ⇒n∣5⇒n∈{1,5}\Rightarrow n \mid 5 \Rightarrow n \in \{1, 5\}.

  • n=1n = 1: 17−5−5=7∈N17 - 5 - 5 = 7 \in \mathbb N ✔;
  • n=5n = 5: 17−25−1=−9∉N17 - 25 - 1 = -9 \notin \mathbb N — nu convine.

Răspuns: n=1n = 1. Barem: 2p expresia, 3p analiza cazurilor.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră I2I_2 și A(a)=(1a−10a)A(a) = \begin{pmatrix}1 & a - 1\\ 0 & a\end{pmatrix}.

1. Arătați că det⁡(A(2))=2\det(A(2)) = 2

A(2)=(1102),det⁡(A(2))=1⋅2−0⋅1=2.A(2) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 0 & 2\end{pmatrix}, \qquad \det(A(2)) = 1\cdot 2 - 0\cdot 1 = 2.

Barem: 3p aplicarea formulei, 2p rezultatul.

2. Arătați că 2A(3)−A(5)=I22A(3) - A(5) = I_2

2A(3)−A(5)=2(1203)−(1405)=(2406)−(1405)=(1001)=I2.2A(3) - A(5) = 2\begin{pmatrix}1 & 2\\ 0 & 3\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}1 & 4\\ 0 & 5\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & 4\\ 0 & 6\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}1 & 4\\ 0 & 5\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = I_2.

Barem: 3p calculul, 2p concluzia.

3. Numerele reale aa cu det⁡(A(a+1))=2a2\det(A(a + 1)) = 2a^2

Matricea e triunghiulară, deci det⁡(A(t))=1⋅t−0=t\det(A(t)) = 1\cdot t - 0 = t; în particular det⁡(A(a+1))=a+1\det(A(a+1)) = a + 1.

Ecuația: a+1=2a2  ⟺  2a2−a−1=0a + 1 = 2a^2 \iff 2a^2 - a - 1 = 0, cu Δ=1+8=9\Delta = 1 + 8 = 9:

a1,2=1±34⇒a=1 sau a=−12.a_{1,2} = \frac{1 \pm 3}{4} \Rightarrow a = 1 \text{ sau } a = -\frac12.

Răspuns: a∈{−12,1}a \in \left\{-\dfrac12, 1\right\}. Barem: 3p determinantul, 2p soluțiile.

4. Arătați că A(a)⋅A(b)=A(ab)A(a)\cdot A(b) = A(ab)

A(a)⋅A(b)=(1a−10a)(1b−10b)=(1(b−1)+(a−1)b0ab).A(a)\cdot A(b) = \begin{pmatrix}1 & a - 1\\ 0 & a\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & b - 1\\ 0 & b\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & (b - 1) + (a - 1)b\\ 0 & ab\end{pmatrix}.

Elementul din dreapta sus: b−1+ab−b=ab−1b - 1 + ab - b = ab - 1. Deci

A(a)⋅A(b)=(1ab−10ab)=A(ab).A(a)\cdot A(b) = \begin{pmatrix}1 & ab - 1\\ 0 & ab\end{pmatrix} = A(ab).

Barem: 3p produsul, 2p identificarea cu A(ab)A(ab).

5. Inversa matricei B=A(2)⋅A(3)B = A(2)\cdot A(3)

Din punctul 4, B=A(6)B = A(6). Observăm că A(1)=(1001)=I2A(1) = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = I_2 și, tot din punctul 4,

A(6)⋅A(16)=A(1)=I2,A(16)⋅A(6)=A(1)=I2.A(6)\cdot A\left(\tfrac16\right) = A(1) = I_2, \qquad A\left(\tfrac16\right)\cdot A(6) = A(1) = I_2.

Deci B−1=A(16)=(1−56016)B^{-1} = A\left(\frac16\right) = \begin{pmatrix}1 & -\frac56\\ 0 & \frac16\end{pmatrix}.

Verificare directă: B=(1506)B = \begin{pmatrix}1 & 5\\ 0 & 6\end{pmatrix}, det⁡B=6\det B = 6, iar B−1=16(6−501)=(1−56016)B^{-1} = \dfrac16\begin{pmatrix}6 & -5\\ 0 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & -\frac56\\ 0 & \frac16\end{pmatrix} ✔.

Răspuns: B−1=(1−56016)B^{-1} = \begin{pmatrix}1 & -\frac56\\ 0 & \frac16\end{pmatrix}. Barem: 2p B=A(6)B = A(6), 3p inversa.

6. Perechile (a,b)(a, b) de numere naturale cu det⁡(bA(a))=4\det(bA(a)) = 4

bA(a)=(bb(a−1)0ab)bA(a) = \begin{pmatrix}b & b(a-1)\\ 0 & ab\end{pmatrix}, deci det⁡(bA(a))=b⋅ab−0=ab2\det(bA(a)) = b\cdot ab - 0 = ab^2. (Regula generală: pentru matrice 2×22\times2, det⁡(bM)=b2det⁡M\det(bM) = b^2\det M.)

Ecuația ab2=4ab^2 = 4 în numere naturale: b2b^2 trebuie să fie un pătrat perfect care divide pe 4, deci b2∈{1,4}b^2 \in \{1, 4\}:

  • b=1⇒a=4b = 1 \Rightarrow a = 4;
  • b=2⇒a=1b = 2 \Rightarrow a = 1.

Răspuns: (a,b)∈{(1,2), (4,1)}(a, b) \in \{(1, 2),\ (4, 1)\}. Barem: 2p det⁡(bA(a))=ab2\det(bA(a)) = ab^2, 3p perechile.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=1a = 1
I.3x=−2x = -2
I.4p=25p = \frac25
II.3x∈(−∞,2]x \in (-\infty, 2]
II.5x∈{52,3}x \in \{\frac52, 3\}
II.6n=1n = 1
III.3a∈{−12,1}a \in \{-\frac12, 1\}
III.5B−1=(1−56016)B^{-1} = \begin{pmatrix}1 & -\frac56\\ 0 & \frac16\end{pmatrix}
III.6(1,2)(1,2) și (4,1)(4,1)

Ce merită reținut din varianta 9

  • Proprietatea A(a)A(b)=A(ab)A(a)A(b) = A(ab) dă inversa imediat: A(a)−1=A(1a)A(a)^{-1} = A\left(\frac1a\right), pentru că A(1)=I2A(1) = I_2.
  • det⁡(bM)=b2det⁡M\det(bM) = b^2\det M pentru matrice de ordin 2.
  • „Natural” înseamnă și nenegativ: verifică semnul, nu doar că rezultatul e întreg (cazul n=5n = 5).

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă