Rezolvarea completă a modelului oficial de Bacalaureat 2025 la Matematică M_pedagogic . Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Progresie aritmetică cu a 2 = 4 a_2 = 4 a 2 = 4 și a 3 = 6 a_3 = 6 a 3 = 6 : calculați a 1 a_1 a 1
Într-o progresie aritmetică, fiecare termen (de la al doilea încolo) este media aritmetică a vecinilor săi:
a 2 = a 1 + a 3 2 ⟺ 4 = a 1 + 6 2 ⟺ a 1 + 6 = 8 ⟺ a 1 = 2. a_2 = \frac{a_1 + a_3}{2} \iff 4 = \frac{a_1 + 6}{2} \iff a_1 + 6 = 8 \iff a_1 = 2. a 2 = 2 a 1 + a 3 ⟺ 4 = 2 a 1 + 6 ⟺ a 1 + 6 = 8 ⟺ a 1 = 2.
Altfel: rația este r = a 3 − a 2 = 2 r = a_3 - a_2 = 2 r = a 3 − a 2 = 2 , deci a 1 = a 2 − r = 2 a_1 = a_2 - r = 2 a 1 = a 2 − r = 2 .
Răspuns: a 1 = 2 a_1 = 2 a 1 = 2 . Barem: 3p relația dintre termeni, 2p rezultatul.
2. f ( x ) = x 2 − x + 4 f(x) = x^2 - x + 4 f ( x ) = x 2 − x + 4 : arătați că f ( 0 ) = f ( 1 ) f(0) = f(1) f ( 0 ) = f ( 1 )
f ( 0 ) = 0 − 0 + 4 = 4 , f ( 1 ) = 1 − 1 + 4 = 4 , f(0) = 0 - 0 + 4 = 4, \qquad f(1) = 1 - 1 + 4 = 4, f ( 0 ) = 0 − 0 + 4 = 4 , f ( 1 ) = 1 − 1 + 4 = 4 ,
deci f ( 0 ) = f ( 1 ) f(0) = f(1) f ( 0 ) = f ( 1 ) . Barem: 2p f ( 0 ) f(0) f ( 0 ) , 3p f ( 1 ) f(1) f ( 1 ) și concluzia.
3. Ecuația 7 3 x − 2 − 49 ⋅ 7 x = 0 7^{3x-2} - 49\cdot 7^x = 0 7 3 x − 2 − 49 ⋅ 7 x = 0
Scriem totul ca puteri ale lui 7: 49 = 7 2 49 = 7^2 49 = 7 2 , deci 49 ⋅ 7 x = 7 x + 2 49\cdot 7^x = 7^{x+2} 49 ⋅ 7 x = 7 x + 2 . Ecuația devine
7 3 x − 2 = 7 x + 2 . 7^{3x-2} = 7^{x+2}. 7 3 x − 2 = 7 x + 2 .
Funcția exponențială este injectivă, deci exponenții sunt egali: 3 x − 2 = x + 2 ⟺ 2 x = 4 ⟺ x = 2 3x - 2 = x + 2 \iff 2x = 4 \iff x = 2 3 x − 2 = x + 2 ⟺ 2 x = 4 ⟺ x = 2 .
Verificare: 7 4 − 49 ⋅ 49 = 2401 − 2401 = 0 7^4 - 49\cdot 49 = 2401 - 2401 = 0 7 4 − 49 ⋅ 49 = 2401 − 2401 = 0 ✔.
Răspuns: x = 2 x = 2 x = 2 . Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.
4. După 75 % 75\% 75% din traseu, mai are 2 km. Lungimea traseului?
Notăm cu x x x lungimea traseului (în km). Rămâne de parcurs 100 % − 75 % = 25 % 100\% - 75\% = 25\% 100% − 75% = 25% din traseu:
x − 75 100 x = 2 ⟺ 25 100 x = 2 ⟺ x 4 = 2 ⟺ x = 8. x - \frac{75}{100}x = 2 \iff \frac{25}{100}x = 2 \iff \frac{x}{4} = 2 \iff x = 8. x − 100 75 x = 2 ⟺ 100 25 x = 2 ⟺ 4 x = 2 ⟺ x = 8.
Răspuns: 8 km. Barem: 3p ecuația, 2p rezultatul.
5. A ( 2 , 3 ) A(2,3) A ( 2 , 3 ) , B ( 5 , 7 ) B(5,7) B ( 5 , 7 ) , B B B mijlocul lui A C AC A C : lungimea lui A C AC A C
Dacă B B B este mijlocul lui A C AC A C , atunci A C = 2 A B AC = 2AB A C = 2 A B .
A B = ( 5 − 2 ) 2 + ( 7 − 3 ) 2 = 9 + 16 = 25 = 5 ⇒ A C = 10. AB = \sqrt{(5 - 2)^2 + (7 - 3)^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5 \quad\Rightarrow\quad AC = 10. A B = ( 5 − 2 ) 2 + ( 7 − 3 ) 2 = 9 + 16 = 25 = 5 ⇒ A C = 10.
(Altfel: din formulele mijlocului, C ( 2 ⋅ 5 − 2 , 2 ⋅ 7 − 3 ) = C ( 8 , 11 ) C(2\cdot5 - 2,\ 2\cdot 7 - 3) = C(8, 11) C ( 2 ⋅ 5 − 2 , 2 ⋅ 7 − 3 ) = C ( 8 , 11 ) , iar A C = 36 + 64 = 10 AC = \sqrt{36 + 64} = 10 A C = 36 + 64 = 10 .)
Răspuns: A C = 10 AC = 10 A C = 10 . Barem: 3p A B = 5 AB = 5 A B = 5 , 2p A C = 10 AC = 10 A C = 10 .
6. Arătați că 4 ( sin 60 ∘ ⋅ cos 30 ∘ − sin 45 ∘ ⋅ cos 45 ∘ ) = 1 4(\sin 60^\circ\cdot\cos 30^\circ - \sin 45^\circ\cdot\cos 45^\circ) = 1 4 ( sin 6 0 ∘ ⋅ cos 3 0 ∘ − sin 4 5 ∘ ⋅ cos 4 5 ∘ ) = 1
Valori cunoscute: sin 60 ∘ = cos 30 ∘ = 3 2 \sin 60^\circ = \cos 30^\circ = \dfrac{\sqrt3}{2} sin 6 0 ∘ = cos 3 0 ∘ = 2 3 , sin 45 ∘ = cos 45 ∘ = 2 2 \sin 45^\circ = \cos 45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2} sin 4 5 ∘ = cos 4 5 ∘ = 2 2 .
4 ( 3 2 ⋅ 3 2 − 2 2 ⋅ 2 2 ) = 4 ( 3 4 − 2 4 ) = 4 ⋅ 1 4 = 1. 4\left(\frac{\sqrt3}{2}\cdot\frac{\sqrt3}{2} - \frac{\sqrt2}{2}\cdot\frac{\sqrt2}{2}\right) = 4\left(\frac34 - \frac24\right) = 4\cdot\frac14 = 1. 4 ( 2 3 ⋅ 2 3 − 2 2 ⋅ 2 2 ) = 4 ( 4 3 − 4 2 ) = 4 ⋅ 4 1 = 1.
Barem: 2p valorile funcțiilor trigonometrice, 3p calculul.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Legea de compoziție pe R \mathbb R R : x ∘ y = x + y 2 − 1 x \circ y = \dfrac{x + y}{2} - 1 x ∘ y = 2 x + y − 1 .
1. Arătați că ( − 2 ) ∘ 4 = 0 (-2)\circ 4 = 0 ( − 2 ) ∘ 4 = 0
( − 2 ) ∘ 4 = − 2 + 4 2 − 1 = 1 − 1 = 0. (-2)\circ 4 = \frac{-2 + 4}{2} - 1 = 1 - 1 = 0. ( − 2 ) ∘ 4 = 2 − 2 + 4 − 1 = 1 − 1 = 0.
Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.
2. Legea „∘ \circ ∘ ” este comutativă
Pentru orice x , y ∈ R x, y \in \mathbb R x , y ∈ R :
y ∘ x = y + x 2 − 1 = x + y 2 − 1 = x ∘ y , y \circ x = \frac{y + x}{2} - 1 = \frac{x + y}{2} - 1 = x \circ y, y ∘ x = 2 y + x − 1 = 2 x + y − 1 = x ∘ y ,
deoarece adunarea numerelor reale este comutativă. Barem: 3p calculul lui y ∘ x y\circ x y ∘ x , 2p concluzia.
3. Demonstrați că ( 2 x + 1 ) ∘ 1 = x (2x + 1)\circ 1 = x ( 2 x + 1 ) ∘ 1 = x , pentru orice x x x real
( 2 x + 1 ) ∘ 1 = 2 x + 1 + 1 2 − 1 = 2 x + 2 2 − 1 = x + 1 − 1 = x . (2x + 1)\circ 1 = \frac{2x + 1 + 1}{2} - 1 = \frac{2x + 2}{2} - 1 = x + 1 - 1 = x. ( 2 x + 1 ) ∘ 1 = 2 2 x + 1 + 1 − 1 = 2 2 x + 2 − 1 = x + 1 − 1 = x .
Barem: 2p înlocuirea, 3p simplificarea.
4. Determinați x x x cu x 2 ∘ x = 2 x^2 \circ x = 2 x 2 ∘ x = 2
x 2 ∘ x = x 2 + x 2 − 1. x^2 \circ x = \frac{x^2 + x}{2} - 1. x 2 ∘ x = 2 x 2 + x − 1.
Ecuația: x 2 + x 2 − 1 = 2 ⟺ x 2 + x 2 = 3 ⟺ x 2 + x − 6 = 0 \dfrac{x^2 + x}{2} - 1 = 2 \iff \dfrac{x^2 + x}{2} = 3 \iff x^2 + x - 6 = 0 2 x 2 + x − 1 = 2 ⟺ 2 x 2 + x = 3 ⟺ x 2 + x − 6 = 0 .
Δ = 1 + 24 = 25 \Delta = 1 + 24 = 25 Δ = 1 + 24 = 25 , deci x 1 , 2 = − 1 ± 5 2 x_{1,2} = \dfrac{-1 \pm 5}{2} x 1 , 2 = 2 − 1 ± 5 , adică x 1 = − 3 x_1 = -3 x 1 = − 3 , x 2 = 2 x_2 = 2 x 2 = 2 .
Răspuns: x ∈ { − 3 , 2 } x \in \{-3, 2\} x ∈ { − 3 , 2 } . Barem: 2p expresia, 3p ecuația și soluțiile.
5. Arătați că ( x 2 + 3 ) ∘ ( 4 x + 5 ) ≥ 1 (x^2 + 3)\circ(4x + 5) \ge 1 ( x 2 + 3 ) ∘ ( 4 x + 5 ) ≥ 1 , pentru orice x x x real
( x 2 + 3 ) ∘ ( 4 x + 5 ) = x 2 + 3 + 4 x + 5 2 − 1 = x 2 + 4 x + 8 − 2 2 = x 2 + 4 x + 6 2 . (x^2 + 3)\circ(4x + 5) = \frac{x^2 + 3 + 4x + 5}{2} - 1 = \frac{x^2 + 4x + 8 - 2}{2} = \frac{x^2 + 4x + 6}{2}. ( x 2 + 3 ) ∘ ( 4 x + 5 ) = 2 x 2 + 3 + 4 x + 5 − 1 = 2 x 2 + 4 x + 8 − 2 = 2 x 2 + 4 x + 6 .
Formăm pătratul perfect x 2 + 4 x + 4 = ( x + 2 ) 2 x^2 + 4x + 4 = (x + 2)^2 x 2 + 4 x + 4 = ( x + 2 ) 2 :
x 2 + 4 x + 6 2 = x 2 + 4 x + 4 2 + 1 = ( x + 2 ) 2 2 + 1 ≥ 1 , \frac{x^2 + 4x + 6}{2} = \frac{x^2 + 4x + 4}{2} + 1 = \frac{(x + 2)^2}{2} + 1 \ge 1, 2 x 2 + 4 x + 6 = 2 x 2 + 4 x + 4 + 1 = 2 ( x + 2 ) 2 + 1 ≥ 1 ,
deoarece ( x + 2 ) 2 ≥ 0 (x + 2)^2 \ge 0 ( x + 2 ) 2 ≥ 0 pentru orice x x x real. Egalitate pentru x = − 2 x = -2 x = − 2 .
Barem: 2p expresia, 3p pătratul perfect și concluzia.
6. Perechile ( m , n ) (m, n) ( m , n ) de numere naturale, m < n m < n m < n , cu m ∘ n ≤ 0 m \circ n \le 0 m ∘ n ≤ 0
m ∘ n = m + n 2 − 1 = m + n − 2 2 ≤ 0 ⟺ m + n ≤ 2. m \circ n = \frac{m + n}{2} - 1 = \frac{m + n - 2}{2} \le 0 \iff m + n \le 2. m ∘ n = 2 m + n − 1 = 2 m + n − 2 ≤ 0 ⟺ m + n ≤ 2.
Căutăm numere naturale cu m < n m < n m < n și m + n ≤ 2 m + n \le 2 m + n ≤ 2 :
m = 0 m = 0 m = 0 : n ≤ 2 n \le 2 n ≤ 2 și n > 0 n > 0 n > 0 , deci n ∈ { 1 , 2 } n \in \{1, 2\} n ∈ { 1 , 2 } ;
m = 1 m = 1 m = 1 : ar trebui n ≤ 1 n \le 1 n ≤ 1 și n > 1 n > 1 n > 1 — imposibil.
Răspuns: ( m , n ) ∈ { ( 0 , 1 ) , ( 0 , 2 ) } (m, n) \in \{(0, 1),\ (0, 2)\} ( m , n ) ∈ {( 0 , 1 ) , ( 0 , 2 )} . Barem: 2p expresia lui m ∘ n m\circ n m ∘ n , 3p inecuația și perechile.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) și A ( a ) = ( a − 1 a a a + 1 ) A(a) = \begin{pmatrix}a - 1 & a\\ a & a + 1\end{pmatrix} A ( a ) = ( a − 1 a a a + 1 ) , a ∈ R a \in \mathbb R a ∈ R .
1. Arătați că det ( A ( 2 ) ) = − 1 \det(A(2)) = -1 det ( A ( 2 )) = − 1
A ( 2 ) = ( 1 2 2 3 ) , det ( A ( 2 ) ) = 1 ⋅ 3 − 2 ⋅ 2 = 3 − 4 = − 1. A(2) = \begin{pmatrix}1 & 2\\ 2 & 3\end{pmatrix}, \qquad \det(A(2)) = 1\cdot 3 - 2\cdot 2 = 3 - 4 = -1. A ( 2 ) = ( 1 2 2 3 ) , det ( A ( 2 )) = 1 ⋅ 3 − 2 ⋅ 2 = 3 − 4 = − 1.
Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.
2. Arătați că A ( 2 ) + A ( 0 ) = 2 A ( 1 ) A(2) + A(0) = 2A(1) A ( 2 ) + A ( 0 ) = 2 A ( 1 )
A ( 2 ) + A ( 0 ) = ( 1 2 2 3 ) + ( − 1 0 0 1 ) = ( 0 2 2 4 ) = 2 ( 0 1 1 2 ) = 2 A ( 1 ) , A(2) + A(0) = \begin{pmatrix}1 & 2\\ 2 & 3\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}-1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}0 & 2\\ 2 & 4\end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix}0 & 1\\ 1 & 2\end{pmatrix} = 2A(1), A ( 2 ) + A ( 0 ) = ( 1 2 2 3 ) + ( − 1 0 0 1 ) = ( 0 2 2 4 ) = 2 ( 0 1 1 2 ) = 2 A ( 1 ) ,
pentru că A ( 1 ) = ( 0 1 1 2 ) A(1) = \begin{pmatrix}0 & 1\\ 1 & 2\end{pmatrix} A ( 1 ) = ( 0 1 1 2 ) . Barem: 3p suma, 2p identificarea cu 2 A ( 1 ) 2A(1) 2 A ( 1 ) .
3. Arătați că A ( 0 ) ⋅ A ( 0 ) = I 2 A(0)\cdot A(0) = I_2 A ( 0 ) ⋅ A ( 0 ) = I 2
A ( 0 ) ⋅ A ( 0 ) = ( − 1 0 0 1 ) ( − 1 0 0 1 ) = ( ( − 1 ) ( − 1 ) + 0 ⋅ 0 ( − 1 ) ⋅ 0 + 0 ⋅ 1 0 ⋅ ( − 1 ) + 1 ⋅ 0 0 ⋅ 0 + 1 ⋅ 1 ) = ( 1 0 0 1 ) = I 2 . A(0)\cdot A(0) = \begin{pmatrix}-1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}-1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}(-1)(-1) + 0\cdot 0 & (-1)\cdot 0 + 0\cdot 1\\ 0\cdot(-1) + 1\cdot 0 & 0\cdot 0 + 1\cdot 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = I_2. A ( 0 ) ⋅ A ( 0 ) = ( − 1 0 0 1 ) ( − 1 0 0 1 ) = ( ( − 1 ) ( − 1 ) + 0 ⋅ 0 0 ⋅ ( − 1 ) + 1 ⋅ 0 ( − 1 ) ⋅ 0 + 0 ⋅ 1 0 ⋅ 0 + 1 ⋅ 1 ) = ( 1 0 0 1 ) = I 2 .
Barem: 3p produsul, 2p rezultatul.
4. A ( a ) A(a) A ( a ) este inversabilă pentru orice a a a real
O matrice pătratică este inversabilă exact când determinantul ei este nenul.
det ( A ( a ) ) = ( a − 1 ) ( a + 1 ) − a ⋅ a = a 2 − 1 − a 2 = − 1 ≠ 0 , \det(A(a)) = (a - 1)(a + 1) - a\cdot a = a^2 - 1 - a^2 = -1 \ne 0, det ( A ( a )) = ( a − 1 ) ( a + 1 ) − a ⋅ a = a 2 − 1 − a 2 = − 1 = 0 ,
pentru orice a ∈ R a \in \mathbb R a ∈ R , deci A ( a ) A(a) A ( a ) este inversabilă. Barem: 3p calculul determinantului, 2p concluzia.
5. Determinați a a a cu det ( A ( a ) + a I 2 ) = 11 \det(A(a) + aI_2) = 11 det ( A ( a ) + a I 2 ) = 11
A ( a ) + a I 2 = ( 2 a − 1 a a 2 a + 1 ) , det = ( 2 a − 1 ) ( 2 a + 1 ) − a 2 = 4 a 2 − 1 − a 2 = 3 a 2 − 1. A(a) + aI_2 = \begin{pmatrix}2a - 1 & a\\ a & 2a + 1\end{pmatrix}, \qquad \det = (2a - 1)(2a + 1) - a^2 = 4a^2 - 1 - a^2 = 3a^2 - 1. A ( a ) + a I 2 = ( 2 a − 1 a a 2 a + 1 ) , det = ( 2 a − 1 ) ( 2 a + 1 ) − a 2 = 4 a 2 − 1 − a 2 = 3 a 2 − 1.
Ecuația: 3 a 2 − 1 = 11 ⟺ a 2 = 4 ⟺ a ∈ { − 2 , 2 } 3a^2 - 1 = 11 \iff a^2 = 4 \iff a \in \{-2, 2\} 3 a 2 − 1 = 11 ⟺ a 2 = 4 ⟺ a ∈ { − 2 , 2 } .
Răspuns: a = − 2 a = -2 a = − 2 sau a = 2 a = 2 a = 2 . Barem: 3p determinantul 3 a 2 − 1 3a^2 - 1 3 a 2 − 1 , 2p soluțiile.
6. C ( a , b ) = a A ( b ) + b A ( a ) C(a, b) = aA(b) + bA(a) C ( a , b ) = a A ( b ) + b A ( a ) : perechile ( a , b ) (a, b) ( a , b ) naturale cu suma elementelor egală cu 24
a A ( b ) = ( a b − a a b a b a b + a ) , b A ( a ) = ( a b − b a b a b a b + b ) , aA(b) = \begin{pmatrix}ab - a & ab\\ ab & ab + a\end{pmatrix}, \qquad bA(a) = \begin{pmatrix}ab - b & ab\\ ab & ab + b\end{pmatrix}, a A ( b ) = ( ab − a ab ab ab + a ) , b A ( a ) = ( ab − b ab ab ab + b ) ,
C ( a , b ) = ( 2 a b − a − b 2 a b 2 a b 2 a b + a + b ) . C(a, b) = \begin{pmatrix}2ab - a - b & 2ab\\ 2ab & 2ab + a + b\end{pmatrix}. C ( a , b ) = ( 2 ab − a − b 2 ab 2 ab 2 ab + a + b ) .
Suma elementelor: ( 2 a b − a − b ) + 2 a b + 2 a b + ( 2 a b + a + b ) = 8 a b (2ab - a - b) + 2ab + 2ab + (2ab + a + b) = 8ab ( 2 ab − a − b ) + 2 ab + 2 ab + ( 2 ab + a + b ) = 8 ab (termenii ± ( a + b ) \pm(a+b) ± ( a + b ) se reduc).
Condiția: 8 a b = 24 ⟺ a b = 3 8ab = 24 \iff ab = 3 8 ab = 24 ⟺ ab = 3 . Cum 3 este prim, numerele naturale cu produsul 3 sunt 1 ⋅ 3 1\cdot 3 1 ⋅ 3 și 3 ⋅ 1 3\cdot 1 3 ⋅ 1 .
Răspuns: ( a , b ) ∈ { ( 1 , 3 ) , ( 3 , 1 ) } (a, b) \in \{(1, 3),\ (3, 1)\} ( a , b ) ∈ {( 1 , 3 ) , ( 3 , 1 )} . Barem: 2p matricea C ( a , b ) C(a,b) C ( a , b ) , 3p condiția a b = 3 ab = 3 ab = 3 și perechile.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.1 a 1 = 2 a_1 = 2 a 1 = 2 I.3 x = 2 x = 2 x = 2 I.4 8 km I.5 A C = 10 AC = 10 A C = 10 II.4 x ∈ { − 3 , 2 } x \in \{-3, 2\} x ∈ { − 3 , 2 } II.6 ( 0 , 1 ) (0,1) ( 0 , 1 ) și ( 0 , 2 ) (0,2) ( 0 , 2 ) III.4 det ( A ( a ) ) = − 1 ≠ 0 \det(A(a)) = -1 \ne 0 det ( A ( a )) = − 1 = 0 III.5 a ∈ { − 2 , 2 } a \in \{-2, 2\} a ∈ { − 2 , 2 } III.6 ( 1 , 3 ) (1,3) ( 1 , 3 ) și ( 3 , 1 ) (3,1) ( 3 , 1 )
Ce merită reținut din model
Progresii aritmetice: termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor — cel mai rapid drum.
Ecuații exponențiale: adu toți termenii la aceeași bază și egalează exponenții.
Inegalități cu legi de compoziție: formează un pătrat perfect și folosește ( … ) 2 ≥ 0 (\dots)^2 \ge 0 ( … ) 2 ≥ 0 .
Inversabilitate: pentru matrice 2 × 2 2\times 2 2 × 2 cu parametru, calculează determinantul — dacă nu depinde de parametru și e nenul, ai terminat.