Subiect și barem BAC 2025 Matematică (pedagogic)
2025
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Matematică (pedagogic) — Model oficial

Rezolvarea completă a modelului oficial de Bacalaureat 2025 la Matematică M_pedagogic. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresie aritmetică cu a2=4a_2 = 4 și a3=6a_3 = 6: calculați a1a_1

Într-o progresie aritmetică, fiecare termen (de la al doilea încolo) este media aritmetică a vecinilor săi:

a2=a1+a32  ⟺  4=a1+62  ⟺  a1+6=8  ⟺  a1=2.a_2 = \frac{a_1 + a_3}{2} \iff 4 = \frac{a_1 + 6}{2} \iff a_1 + 6 = 8 \iff a_1 = 2.

Altfel: rația este r=a3−a2=2r = a_3 - a_2 = 2, deci a1=a2−r=2a_1 = a_2 - r = 2.

Răspuns: a1=2a_1 = 2. Barem: 3p relația dintre termeni, 2p rezultatul.

2. f(x)=x2−x+4f(x) = x^2 - x + 4: arătați că f(0)=f(1)f(0) = f(1)

f(0)=0−0+4=4,f(1)=1−1+4=4,f(0) = 0 - 0 + 4 = 4, \qquad f(1) = 1 - 1 + 4 = 4,

deci f(0)=f(1)f(0) = f(1). Barem: 2p f(0)f(0), 3p f(1)f(1) și concluzia.

3. Ecuația 73x−2−49⋅7x=07^{3x-2} - 49\cdot 7^x = 0

Scriem totul ca puteri ale lui 7: 49=7249 = 7^2, deci 49⋅7x=7x+249\cdot 7^x = 7^{x+2}. Ecuația devine

73x−2=7x+2.7^{3x-2} = 7^{x+2}.

Funcția exponențială este injectivă, deci exponenții sunt egali: 3x−2=x+2  ⟺  2x=4  ⟺  x=23x - 2 = x + 2 \iff 2x = 4 \iff x = 2.

Verificare: 74−49⋅49=2401−2401=07^4 - 49\cdot 49 = 2401 - 2401 = 0 ✔.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. După 75%75\% din traseu, mai are 2 km. Lungimea traseului?

Notăm cu xx lungimea traseului (în km). Rămâne de parcurs 100%−75%=25%100\% - 75\% = 25\% din traseu:

x−75100x=2  ⟺  25100x=2  ⟺  x4=2  ⟺  x=8.x - \frac{75}{100}x = 2 \iff \frac{25}{100}x = 2 \iff \frac{x}{4} = 2 \iff x = 8.

Răspuns: 8 km. Barem: 3p ecuația, 2p rezultatul.

5. A(2,3)A(2,3), B(5,7)B(5,7), BB mijlocul lui ACAC: lungimea lui ACAC

Dacă BB este mijlocul lui ACAC, atunci AC=2ABAC = 2AB.

AB=(5−2)2+(7−3)2=9+16=25=5⇒AC=10.AB = \sqrt{(5 - 2)^2 + (7 - 3)^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5 \quad\Rightarrow\quad AC = 10.

(Altfel: din formulele mijlocului, C(2⋅5−2, 2⋅7−3)=C(8,11)C(2\cdot5 - 2,\ 2\cdot 7 - 3) = C(8, 11), iar AC=36+64=10AC = \sqrt{36 + 64} = 10.)

Răspuns: AC=10AC = 10. Barem: 3p AB=5AB = 5, 2p AC=10AC = 10.

6. Arătați că 4(sin⁡60∘⋅cos⁡30∘−sin⁡45∘⋅cos⁡45∘)=14(\sin 60^\circ\cdot\cos 30^\circ - \sin 45^\circ\cdot\cos 45^\circ) = 1

Valori cunoscute: sin⁡60∘=cos⁡30∘=32\sin 60^\circ = \cos 30^\circ = \dfrac{\sqrt3}{2}, sin⁡45∘=cos⁡45∘=22\sin 45^\circ = \cos 45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2}.

4(32⋅32−22⋅22)=4(34−24)=4⋅14=1.4\left(\frac{\sqrt3}{2}\cdot\frac{\sqrt3}{2} - \frac{\sqrt2}{2}\cdot\frac{\sqrt2}{2}\right) = 4\left(\frac34 - \frac24\right) = 4\cdot\frac14 = 1.

Barem: 2p valorile funcțiilor trigonometrice, 3p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea de compoziție pe R\mathbb R: x∘y=x+y2−1x \circ y = \dfrac{x + y}{2} - 1.

1. Arătați că (−2)∘4=0(-2)\circ 4 = 0

(−2)∘4=−2+42−1=1−1=0.(-2)\circ 4 = \frac{-2 + 4}{2} - 1 = 1 - 1 = 0.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Legea „∘\circ” este comutativă

Pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb R:

y∘x=y+x2−1=x+y2−1=x∘y,y \circ x = \frac{y + x}{2} - 1 = \frac{x + y}{2} - 1 = x \circ y,

deoarece adunarea numerelor reale este comutativă. Barem: 3p calculul lui y∘xy\circ x, 2p concluzia.

3. Demonstrați că (2x+1)∘1=x(2x + 1)\circ 1 = x, pentru orice xx real

(2x+1)∘1=2x+1+12−1=2x+22−1=x+1−1=x.(2x + 1)\circ 1 = \frac{2x + 1 + 1}{2} - 1 = \frac{2x + 2}{2} - 1 = x + 1 - 1 = x.

Barem: 2p înlocuirea, 3p simplificarea.

4. Determinați xx cu x2∘x=2x^2 \circ x = 2

x2∘x=x2+x2−1.x^2 \circ x = \frac{x^2 + x}{2} - 1.

Ecuația: x2+x2−1=2  ⟺  x2+x2=3  ⟺  x2+x−6=0\dfrac{x^2 + x}{2} - 1 = 2 \iff \dfrac{x^2 + x}{2} = 3 \iff x^2 + x - 6 = 0.

Δ=1+24=25\Delta = 1 + 24 = 25, deci x1,2=−1±52x_{1,2} = \dfrac{-1 \pm 5}{2}, adică x1=−3x_1 = -3, x2=2x_2 = 2.

Răspuns: x∈{−3,2}x \in \{-3, 2\}. Barem: 2p expresia, 3p ecuația și soluțiile.

5. Arătați că (x2+3)∘(4x+5)≥1(x^2 + 3)\circ(4x + 5) \ge 1, pentru orice xx real

(x2+3)∘(4x+5)=x2+3+4x+52−1=x2+4x+8−22=x2+4x+62.(x^2 + 3)\circ(4x + 5) = \frac{x^2 + 3 + 4x + 5}{2} - 1 = \frac{x^2 + 4x + 8 - 2}{2} = \frac{x^2 + 4x + 6}{2}.

Formăm pătratul perfect x2+4x+4=(x+2)2x^2 + 4x + 4 = (x + 2)^2:

x2+4x+62=x2+4x+42+1=(x+2)22+1≥1,\frac{x^2 + 4x + 6}{2} = \frac{x^2 + 4x + 4}{2} + 1 = \frac{(x + 2)^2}{2} + 1 \ge 1,

deoarece (x+2)2≥0(x + 2)^2 \ge 0 pentru orice xx real. Egalitate pentru x=−2x = -2.

Barem: 2p expresia, 3p pătratul perfect și concluzia.

6. Perechile (m,n)(m, n) de numere naturale, m<nm < n, cu m∘n≤0m \circ n \le 0

m∘n=m+n2−1=m+n−22≤0  ⟺  m+n≤2.m \circ n = \frac{m + n}{2} - 1 = \frac{m + n - 2}{2} \le 0 \iff m + n \le 2.

Căutăm numere naturale cu m<nm < n și m+n≤2m + n \le 2:

  • m=0m = 0: n≤2n \le 2 și n>0n > 0, deci n∈{1,2}n \in \{1, 2\};
  • m=1m = 1: ar trebui n≤1n \le 1 și n>1n > 1 — imposibil.

Răspuns: (m,n)∈{(0,1), (0,2)}(m, n) \in \{(0, 1),\ (0, 2)\}. Barem: 2p expresia lui m∘nm\circ n, 3p inecuația și perechile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} și A(a)=(a−1aaa+1)A(a) = \begin{pmatrix}a - 1 & a\\ a & a + 1\end{pmatrix}, a∈Ra \in \mathbb R.

1. Arătați că det⁡(A(2))=−1\det(A(2)) = -1

A(2)=(1223),det⁡(A(2))=1⋅3−2⋅2=3−4=−1.A(2) = \begin{pmatrix}1 & 2\\ 2 & 3\end{pmatrix}, \qquad \det(A(2)) = 1\cdot 3 - 2\cdot 2 = 3 - 4 = -1.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

2. Arătați că A(2)+A(0)=2A(1)A(2) + A(0) = 2A(1)

A(2)+A(0)=(1223)+(−1001)=(0224)=2(0112)=2A(1),A(2) + A(0) = \begin{pmatrix}1 & 2\\ 2 & 3\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}-1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}0 & 2\\ 2 & 4\end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix}0 & 1\\ 1 & 2\end{pmatrix} = 2A(1),

pentru că A(1)=(0112)A(1) = \begin{pmatrix}0 & 1\\ 1 & 2\end{pmatrix}. Barem: 3p suma, 2p identificarea cu 2A(1)2A(1).

3. Arătați că A(0)⋅A(0)=I2A(0)\cdot A(0) = I_2

A(0)⋅A(0)=(−1001)(−1001)=((−1)(−1)+0⋅0(−1)⋅0+0⋅10⋅(−1)+1⋅00⋅0+1⋅1)=(1001)=I2.A(0)\cdot A(0) = \begin{pmatrix}-1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}-1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}(-1)(-1) + 0\cdot 0 & (-1)\cdot 0 + 0\cdot 1\\ 0\cdot(-1) + 1\cdot 0 & 0\cdot 0 + 1\cdot 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = I_2.

Barem: 3p produsul, 2p rezultatul.

4. A(a)A(a) este inversabilă pentru orice aa real

O matrice pătratică este inversabilă exact când determinantul ei este nenul.

det⁡(A(a))=(a−1)(a+1)−a⋅a=a2−1−a2=−1≠0,\det(A(a)) = (a - 1)(a + 1) - a\cdot a = a^2 - 1 - a^2 = -1 \ne 0,

pentru orice a∈Ra \in \mathbb R, deci A(a)A(a) este inversabilă. Barem: 3p calculul determinantului, 2p concluzia.

5. Determinați aa cu det⁡(A(a)+aI2)=11\det(A(a) + aI_2) = 11

A(a)+aI2=(2a−1aa2a+1),det⁡=(2a−1)(2a+1)−a2=4a2−1−a2=3a2−1.A(a) + aI_2 = \begin{pmatrix}2a - 1 & a\\ a & 2a + 1\end{pmatrix}, \qquad \det = (2a - 1)(2a + 1) - a^2 = 4a^2 - 1 - a^2 = 3a^2 - 1.

Ecuația: 3a2−1=11  ⟺  a2=4  ⟺  a∈{−2,2}3a^2 - 1 = 11 \iff a^2 = 4 \iff a \in \{-2, 2\}.

Răspuns: a=−2a = -2 sau a=2a = 2. Barem: 3p determinantul 3a2−13a^2 - 1, 2p soluțiile.

6. C(a,b)=aA(b)+bA(a)C(a, b) = aA(b) + bA(a): perechile (a,b)(a, b) naturale cu suma elementelor egală cu 24

aA(b)=(ab−aababab+a),bA(a)=(ab−bababab+b),aA(b) = \begin{pmatrix}ab - a & ab\\ ab & ab + a\end{pmatrix}, \qquad bA(a) = \begin{pmatrix}ab - b & ab\\ ab & ab + b\end{pmatrix},

C(a,b)=(2ab−a−b2ab2ab2ab+a+b).C(a, b) = \begin{pmatrix}2ab - a - b & 2ab\\ 2ab & 2ab + a + b\end{pmatrix}.

Suma elementelor: (2ab−a−b)+2ab+2ab+(2ab+a+b)=8ab(2ab - a - b) + 2ab + 2ab + (2ab + a + b) = 8ab (termenii ±(a+b)\pm(a+b) se reduc).

Condiția: 8ab=24  ⟺  ab=38ab = 24 \iff ab = 3. Cum 3 este prim, numerele naturale cu produsul 3 sunt 1⋅31\cdot 3 și 3⋅13\cdot 1.

Răspuns: (a,b)∈{(1,3), (3,1)}(a, b) \in \{(1, 3),\ (3, 1)\}. Barem: 2p matricea C(a,b)C(a,b), 3p condiția ab=3ab = 3 și perechile.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a1=2a_1 = 2
I.3x=2x = 2
I.48 km
I.5AC=10AC = 10
II.4x∈{−3,2}x \in \{-3, 2\}
II.6(0,1)(0,1) și (0,2)(0,2)
III.4det⁡(A(a))=−1≠0\det(A(a)) = -1 \ne 0
III.5a∈{−2,2}a \in \{-2, 2\}
III.6(1,3)(1,3) și (3,1)(3,1)

Ce merită reținut din model

  • Progresii aritmetice: termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor — cel mai rapid drum.
  • Ecuații exponențiale: adu toți termenii la aceeași bază și egalează exponenții.
  • Inegalități cu legi de compoziție: formează un pătrat perfect și folosește (… )2≥0(\dots)^2 \ge 0.
  • Inversabilitate: pentru matrice 2×22\times 2 cu parametru, calculează determinantul — dacă nu depinde de parametru și e nenul, ai terminat.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă