Subiect și barem BAC 2026 Matematică (pedagogic)
2026
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Matematică (pedagogic) — Simulare națională

Rezolvarea completă a subiectului dat la simularea națională pentru Bacalaureat 2026 la Matematică M_pedagogic. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 0,25⋅6+(3−0,5):5=20{,}25\cdot 6 + (3 - 0{,}5) : 5 = 2

Ordinea operațiilor: paranteza, apoi înmulțirea și împărțirea, la final adunarea.

0,25⋅6=1,5,(3−0,5):5=2,5:5=0,5,0{,}25\cdot 6 = 1{,}5, \qquad (3 - 0{,}5) : 5 = 2{,}5 : 5 = 0{,}5,

1,5+0,5=2.1{,}5 + 0{,}5 = 2.

Barem: 3p calculele intermediare, 2p rezultatul.

2. f(x)=x2−2x−3f(x) = x^2 - 2x - 3, mm ordonata intersecției graficului cu OyOy; calculați f(m)f(m)

Punctul de intersecție cu axa OyOy are abscisa 0, deci ordonata lui este m=f(0)=−3m = f(0) = -3.

f(m)=f(−3)=(−3)2−2⋅(−3)−3=9+6−3=12.f(m) = f(-3) = (-3)^2 - 2\cdot(-3) - 3 = 9 + 6 - 3 = 12.

Răspuns: f(m)=12f(m) = 12. Barem: 2p m=−3m = -3, 3p f(−3)=12f(-3) = 12.

3. Ecuația x=22xx = 2\sqrt{2x}

Condiții: 2x≥02x \ge 0, deci x≥0x \ge 0 (și atunci membrul stâng este și el nenegativ, cum trebuie, fiindcă egal cu un radical).

Ridicăm la pătrat: x2=4⋅2x=8x  ⟺  x2−8x=0  ⟺  x(x−8)=0x^2 = 4\cdot 2x = 8x \iff x^2 - 8x = 0 \iff x(x - 8) = 0, deci x=0x = 0 sau x=8x = 8.

Verificare: x=0x = 0: 0=200 = 2\sqrt0 ✔; x=8x = 8: 216=82\sqrt{16} = 8 ✔.

Răspuns: x∈{0,8}x \in \{0, 8\}. Greșeală frecventă: împărțirea cu xx în x2=8xx^2 = 8x pierde soluția x=0x = 0. Barem: 3p ecuația de gradul II, 2p soluțiile care convin.

4. Scumpire cu 20% → 600 lei, apoi încă 5%; diferența față de prețul inițial

Prețul inițial xx: x+20100x=600  ⟺  6x5=600  ⟺  x=500x + \dfrac{20}{100}x = 600 \iff \dfrac{6x}{5} = 600 \iff x = 500 lei.

A doua scumpire se aplică prețului de 600 de lei: 600+5100⋅600=600+30=630600 + \dfrac{5}{100}\cdot 600 = 600 + 30 = 630 lei.

Diferența: 630−500=130630 - 500 = 130 de lei.

Răspuns: 130 de lei. Barem: 2p prețul inițial, 3p prețul final și diferența.

5. A(3,3)A(3,3), B(4,6)B(4,6), AA mijlocul lui BCBC; lungimea OCOC

Dacă AA este mijlocul lui BCBC, coordonatele lui AA sunt mediile coordonatelor lui BB și CC:

3=4+xC2⇒xC=2,3=6+yC2⇒yC=0.3 = \frac{4 + x_C}{2} \Rightarrow x_C = 2, \qquad 3 = \frac{6 + y_C}{2} \Rightarrow y_C = 0.

Deci C(2,0)C(2, 0) și OC=22+02=2OC = \sqrt{2^2 + 0^2} = 2.

Răspuns: OC=2OC = 2. Barem: 3p coordonatele lui CC, 2p lungimea.

6. Triunghi DEFDEF dreptunghic în DD, DE=3DE = 3, sin⁡F=13\sin F = \dfrac13; arătați că DF=62DF = 6\sqrt2

Ipotenuza este EFEF (opusă unghiului drept DD). Cateta opusă unghiului FF este DEDE:

sin⁡F=DEEF⇒13=3EF⇒EF=9.\sin F = \frac{DE}{EF} \Rightarrow \frac13 = \frac{3}{EF} \Rightarrow EF = 9.

Teorema lui Pitagora: DF2=EF2−DE2=81−9=72DF^2 = EF^2 - DE^2 = 81 - 9 = 72, deci DF=72=36⋅2=62DF = \sqrt{72} = \sqrt{36\cdot 2} = 6\sqrt2.

Barem: 3p EF=9EF = 9, 2p DFDF.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Pe R\mathbb R se definește legea de compoziție x∗y=(x−4y)(y−4x)+4x * y = (x - 4y)(y - 4x) + 4.

1. Arătați că 1∗3=151 * 3 = 15

1∗3=(1−4⋅3)(3−4⋅1)+4=(−11)⋅(−1)+4=11+4=15.1 * 3 = (1 - 4\cdot 3)(3 - 4\cdot 1) + 4 = (-11)\cdot(-1) + 4 = 11 + 4 = 15.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Arătați că legea este comutativă

Trebuie să arătăm că y∗x=x∗yy * x = x * y pentru orice x,yx, y reali. Din definiție (schimbând rolurile):

y∗x=(y−4x)(x−4y)+4=(x−4y)(y−4x)+4=x∗y,y * x = (y - 4x)(x - 4y) + 4 = (x - 4y)(y - 4x) + 4 = x * y,

deoarece înmulțirea numerelor reale este comutativă (am schimbat doar ordinea factorilor). ■\blacksquare

Barem: 3p scrierea lui y∗xy * x, 2p concluzia.

3. Determinați xx cu x∗0=0x * 0 = 0

x∗0=(x−0)(0−4x)+4=−4x2+4.x * 0 = (x - 0)(0 - 4x) + 4 = -4x^2 + 4.

Ecuația: −4x2+4=0  ⟺  x2=1  ⟺  x∈{−1,1}-4x^2 + 4 = 0 \iff x^2 = 1 \iff x \in \{-1, 1\}.

Răspuns: x∈{−1,1}x \in \{-1, 1\}. Barem: 3p expresia, 2p soluțiile.

4. Arătați că x∗(x+1)=9x(x+1)x * (x + 1) = 9x(x + 1)

x−4(x+1)=−3x−4,(x+1)−4x=1−3x.x - 4(x+1) = -3x - 4, \qquad (x + 1) - 4x = 1 - 3x.

x∗(x+1)=(−3x−4)(1−3x)+4=−3x+9x2−4+12x+4=9x2+9x=9x(x+1).x * (x+1) = (-3x - 4)(1 - 3x) + 4 = -3x + 9x^2 - 4 + 12x + 4 = 9x^2 + 9x = 9x(x+1).

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

5. Determinați xx cu (x−1)∗x=(x+1)∗(x+2)(x - 1) * x = (x + 1) * (x + 2)

Ambele compuneri sunt de forma t∗(t+1)t * (t + 1), deci folosim cerința 4:

  • cu t=x−1t = x - 1: (x−1)∗x=9(x−1)x(x - 1) * x = 9(x - 1)x;
  • cu t=x+1t = x + 1: (x+1)∗(x+2)=9(x+1)(x+2)(x + 1) * (x + 2) = 9(x + 1)(x + 2).

Ecuația: 9x(x−1)=9(x+1)(x+2)  ⟺  x2−x=x2+3x+2  ⟺  −4x=2  ⟺  x=−129x(x - 1) = 9(x+1)(x+2) \iff x^2 - x = x^2 + 3x + 2 \iff -4x = 2 \iff x = -\dfrac12.

Răspuns: x=−12x = -\dfrac12. Barem: 3p cele două expresii, 2p soluția.

6. Numerele mm cu x∗(mx)=4x * (mx) = 4 pentru orice xx real

x∗(mx)=(x−4mx)(mx−4x)+4=x(1−4m)⋅x(m−4)+4=x2(1−4m)(m−4)+4.x * (mx) = (x - 4mx)(mx - 4x) + 4 = x(1 - 4m)\cdot x(m - 4) + 4 = x^2(1 - 4m)(m - 4) + 4.

Condiția x2(1−4m)(m−4)+4=4x^2(1 - 4m)(m - 4) + 4 = 4 pentru orice xx înseamnă x2(1−4m)(m−4)=0x^2(1 - 4m)(m - 4) = 0 pentru orice xx; luând de exemplu x=1x = 1, coeficientul trebuie să fie nul:

(1−4m)(m−4)=0  ⟺  m=14 sau m=4.(1 - 4m)(m - 4) = 0 \iff m = \frac14 \text{ sau } m = 4.

Reciproc, pentru aceste valori expresia este identic 4.

Răspuns: m∈{14,4}m \in \left\{\dfrac14, 4\right\}. Barem: 2p expresia, 3p condiția și valorile lui mm.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} și A(x)=(x2−xx−13−x)A(x) = \begin{pmatrix}x & 2 - x\\ x - 1 & 3 - x\end{pmatrix}.

1. Arătați că det⁡(A(4))=2\det(A(4)) = 2

A(4)=(4−23−1)A(4) = \begin{pmatrix}4 & -2\\ 3 & -1\end{pmatrix}, deci det⁡(A(4))=4⋅(−1)−(−2)⋅3=−4+6=2\det(A(4)) = 4\cdot(-1) - (-2)\cdot 3 = -4 + 6 = 2.

Barem: 3p formula, 2p calculul.

2. Numărul xx cu A(3)+3A(x)=4A(6)A(3) + 3A(x) = 4A(6)

A(3)=(3−120)A(3) = \begin{pmatrix}3 & -1\\ 2 & 0\end{pmatrix}, A(6)=(6−45−3)A(6) = \begin{pmatrix}6 & -4\\ 5 & -3\end{pmatrix}. Izolăm: 3A(x)=4A(6)−A(3)3A(x) = 4A(6) - A(3).

4A(6)−A(3)=(24−3−16+120−2−12−0)=(21−1518−12)=3(7−56−4)=3A(7).4A(6) - A(3) = \begin{pmatrix}24 - 3 & -16 + 1\\ 20 - 2 & -12 - 0\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}21 & -15\\ 18 & -12\end{pmatrix} = 3\begin{pmatrix}7 & -5\\ 6 & -4\end{pmatrix} = 3A(7).

(Într-adevăr A(7)=(7−56−4)A(7) = \begin{pmatrix}7 & -5\\ 6 & -4\end{pmatrix}.) Deci 3A(x)=3A(7)3A(x) = 3A(7), de unde x=7x = 7.

Răspuns: x=7x = 7. Barem: 2p matricele, 3p valoarea lui xx.

3. Arătați că A(5)⋅(3I2−A(5))=2I2A(5)\cdot\left(3I_2 - A(5)\right) = 2I_2

A(5)=(5−34−2),3I2−A(5)=(−23−45).A(5) = \begin{pmatrix}5 & -3\\ 4 & -2\end{pmatrix}, \qquad 3I_2 - A(5) = \begin{pmatrix}-2 & 3\\ -4 & 5\end{pmatrix}.

A(5)⋅(3I2−A(5))=(−10+1215−15−8+812−10)=(2002)=2I2.A(5)\cdot(3I_2 - A(5)) = \begin{pmatrix}-10 + 12 & 15 - 15\\ -8 + 8 & 12 - 10\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & 0\\ 0 & 2\end{pmatrix} = 2I_2.

Barem: 3p calculul produsului, 2p concluzia.

4. Arătați că det⁡(A(0)⋅A(1)−A(x))=0\det\left(A(0)\cdot A(1) - A(x)\right) = 0, pentru orice xx

A(0)=(02−13)A(0) = \begin{pmatrix}0 & 2\\ -1 & 3\end{pmatrix}, A(1)=(1102)A(1) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 0 & 2\end{pmatrix}:

A(0)⋅A(1)=(00+4−1−1+6)=(04−15).A(0)\cdot A(1) = \begin{pmatrix}0 & 0 + 4\\ -1 & -1 + 6\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}0 & 4\\ -1 & 5\end{pmatrix}.

A(0)⋅A(1)−A(x)=(−x4−2+x−1−x+15−3+x)=(−xx+2−xx+2).A(0)\cdot A(1) - A(x) = \begin{pmatrix}-x & 4 - 2 + x\\ -1 - x + 1 & 5 - 3 + x\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-x & x + 2\\ -x & x + 2\end{pmatrix}.

Cele două linii sunt egale, deci determinantul este 0: (−x)(x+2)−(x+2)(−x)=0(-x)(x + 2) - (x + 2)(-x) = 0, pentru orice xx real. ■\blacksquare

Barem: 3p matricea, 2p determinantul.

5. N=det⁡(A(n)+nI2)N = \det\left(A(n) + nI_2\right) este natural par, pentru orice nn natural

A(n)+nI2=(2n2−nn−13),A(n) + nI_2 = \begin{pmatrix}2n & 2 - n\\ n - 1 & 3\end{pmatrix},

N=6n−(2−n)(n−1)=6n−(2n−2−n2+n)=n2+3n+2=(n+1)(n+2).N = 6n - (2 - n)(n - 1) = 6n - (2n - 2 - n^2 + n) = n^2 + 3n + 2 = (n + 1)(n + 2).

Pentru nn natural, n+1n + 1 și n+2n + 2 sunt numere naturale consecutive; dintre două numere consecutive unul este par, deci produsul este natural și par. ■\blacksquare

Barem: 2p calculul lui NN, 3p justificarea parității.

6. Matricea XX cu A(5)⋅X=A(0)+3XA(5)\cdot X = A(0) + 3X

Mutăm termenii cu XX în stânga și dăm factor comun la dreapta: A(5)X−3X=A(0)  ⟺  (A(5)−3I2)X=A(0)A(5)X - 3X = A(0) \iff (A(5) - 3I_2)X = A(0).

Din cerința 3: A(5)⋅(3I2−A(5))=2I2A(5)\cdot(3I_2 - A(5)) = 2I_2, adică (A(5)−3I2)⋅(−12A(5))=I2(A(5) - 3I_2)\cdot\left(-\dfrac12 A(5)\right) = I_2, deci (A(5)−3I2)−1=−12A(5)(A(5) - 3I_2)^{-1} = -\dfrac12 A(5) (matricele A(5)A(5) și A(5)−3I2A(5) - 3I_2 comută). Înmulțim la stânga:

X=−12A(5)⋅A(0)=−12(5−34−2)(02−13)=−12(3122)=(−32−12−1−1).X = -\frac12 A(5)\cdot A(0) = -\frac12\begin{pmatrix}5 & -3\\ 4 & -2\end{pmatrix}\begin{pmatrix}0 & 2\\ -1 & 3\end{pmatrix} = -\frac12\begin{pmatrix}3 & 1\\ 2 & 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-\frac32 & -\frac12\\ -1 & -1\end{pmatrix}.

Verificare: A(5)X=(−9212−40)A(5)X = \begin{pmatrix}-\frac92 & \frac12\\ -4 & 0\end{pmatrix} și A(0)+3X=(−9212−40)A(0) + 3X = \begin{pmatrix}-\frac92 & \frac12\\ -4 & 0\end{pmatrix} ✔.

Răspuns: X=(−32−12−1−1)X = \begin{pmatrix}-\frac32 & -\frac12\\ -1 & -1\end{pmatrix}. Barem: 3p scrierea X=−12A(5)A(0)X = -\frac12 A(5)A(0), 2p calculul.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2f(m)=12f(m) = 12
I.3x∈{0,8}x \in \{0, 8\}
I.4130 de lei
I.5OC=2OC = 2
II.3x∈{−1,1}x \in \{-1, 1\}
II.5x=−12x = -\frac12
II.6m∈{14,4}m \in \{\frac14, 4\}
III.2x=7x = 7
III.6X=(−32−12−1−1)X = \begin{pmatrix}-\frac32 & -\frac12\\ -1 & -1\end{pmatrix}

Ce merită reținut din simulare

  • Scumpiri succesive: a doua scumpire se calculează din prețul după prima, nu din prețul inițial.
  • „Pentru orice xx”: o expresie c⋅x2+4c\cdot x^2 + 4 este constant 4 doar dacă c=0c = 0.
  • Determinant nul: dacă două linii (sau coloane) sunt egale, determinantul este 0 fără alt calcul.
  • Paritate: produsul a două numere naturale consecutive este mereu par.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă