Subiect și barem BAC 2026 Matematică (pedagogic)
2026
Rezervă
Varianta 7
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Matematică (pedagogic) — Rezervă, varianta 7

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2026 la Matematică M_pedagogic, subiectul de rezervă din sesiunea iunie–iulie, varianta 7. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 6(2+36)−36−24=12\sqrt6\left(2 + 3\sqrt6\right) - \sqrt{36} - \sqrt{24} = 12

Desfacem paranteza: 6⋅2+6⋅36=26+3⋅6=26+18\sqrt6\cdot 2 + \sqrt6\cdot 3\sqrt6 = 2\sqrt6 + 3\cdot 6 = 2\sqrt6 + 18.

36=6\sqrt{36} = 6 și 24=4⋅6=26\sqrt{24} = \sqrt{4\cdot 6} = 2\sqrt6 (scoatem factorul de sub radical).

26+18−6−26=12.2\sqrt6 + 18 - 6 - 2\sqrt6 = 12.

Barem: 3p calculul termenilor, 2p finalizarea.

2. f(x)=4x+16f(x) = 4x + 16; abscisa punctului de intersecție a graficului cu OxOx

Punctele de pe axa OxOx au ordonata 0, deci rezolvăm f(x)=0f(x) = 0: 4x+16=0  ⟺  x=−44x + 16 = 0 \iff x = -4.

Răspuns: abscisa este −4-4 (punctul (−4,0)(-4, 0)). Barem: 3p ecuația f(x)=0f(x) = 0, 2p soluția.

3. Ecuația x2+3x−15=x\sqrt{x^2 + 3x - 15} = x

Condiții: radicalul de ordin par este nenegativ, deci membrul drept trebuie să fie x≥0x \ge 0; în plus x2+3x−15≥0x^2 + 3x - 15 \ge 0.

Ridicăm la pătrat: x2+3x−15=x2  ⟺  3x=15  ⟺  x=5x^2 + 3x - 15 = x^2 \iff 3x = 15 \iff x = 5.

Verificare: x=5≥0x = 5 \ge 0 și 25+15−15=25=5\sqrt{25 + 15 - 15} = \sqrt{25} = 5 ✔.

Răspuns: x=5x = 5. Barem: 3p ecuația obținută prin ridicare la pătrat, 2p soluția care convine.

4. Probabilitatea ca, pentru n∈{0,1,…,9}n \in \{0, 1, \dots, 9\}, n3n^3 să fie natural de două cifre

Cazuri posibile: mulțimea are 10 elemente.

Cazuri favorabile: calculăm cuburile: 0,1,8,27,64,125,…0, 1, 8, 27, 64, 125, \dots Doar 33=273^3 = 27 și 43=644^3 = 64 au două cifre (23=82^3 = 8 are una, 53=1255^3 = 125 are trei). Deci 2 cazuri favorabile.

p=210=15.p = \frac{2}{10} = \frac15.

Răspuns: p=15p = \dfrac15. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.

5. A(2,4)A(2,4), B(5,2)B(5,2), MM mijlocul lui OAOA; distanța BMBM

M(0+22,0+42)=M(1,2)M\left(\dfrac{0 + 2}{2}, \dfrac{0 + 4}{2}\right) = M(1, 2).

BM=(5−1)2+(2−2)2=16=4.BM = \sqrt{(5 - 1)^2 + (2 - 2)^2} = \sqrt{16} = 4.

(Punctele au aceeași ordonată, deci distanța este diferența absciselor.)

Răspuns: BM=4BM = 4. Barem: 3p coordonatele lui MM, 2p distanța.

6. Arătați că 3sin⁡30∘+2cos⁡60∘−sin⁡60∘=1\sqrt3\sin30^\circ + 2\cos60^\circ - \sin60^\circ = 1

Valori: sin⁡30∘=12\sin30^\circ = \dfrac12, cos⁡60∘=12\cos60^\circ = \dfrac12, sin⁡60∘=32\sin60^\circ = \dfrac{\sqrt3}{2}.

3⋅12+2⋅12−32=32+1−32=1.\sqrt3\cdot\frac12 + 2\cdot\frac12 - \frac{\sqrt3}{2} = \frac{\sqrt3}{2} + 1 - \frac{\sqrt3}{2} = 1.

Barem: 3p valorile, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Pe R\mathbb R se definește legea de compoziție x∗y=xy4+8−x−yx * y = \dfrac{xy}{4} + 8 - x - y.

1. Arătați că 1∗4=41 * 4 = 4

1∗4=1⋅44+8−1−4=1+3=4.1 * 4 = \frac{1\cdot 4}{4} + 8 - 1 - 4 = 1 + 3 = 4.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Determinați xx cu x∗5=6x * 5 = 6

x∗5=5x4+8−x−5=5x−4x4+3=x4+3.x * 5 = \frac{5x}{4} + 8 - x - 5 = \frac{5x - 4x}{4} + 3 = \frac x4 + 3.

Ecuația: x4+3=6  ⟺  x4=3  ⟺  x=12\dfrac x4 + 3 = 6 \iff \dfrac x4 = 3 \iff x = 12.

Răspuns: x=12x = 12. Barem: 3p expresia, 2p soluția.

3. Arătați că x∗y=14(x−4)(y−4)+4x * y = \dfrac14(x - 4)(y - 4) + 4

Aducem la numitorul 4 și grupăm:

x∗y=14(xy−4x−4y+32)=14(xy−4x−4y+16)+4.x * y = \frac14\left(xy - 4x - 4y + 32\right) = \frac14\left(xy - 4x - 4y + 16\right) + 4.

Factorizăm: xy−4x−4y+16=x(y−4)−4(y−4)=(x−4)(y−4)xy - 4x - 4y + 16 = x(y - 4) - 4(y - 4) = (x - 4)(y - 4). Deci x∗y=14(x−4)(y−4)+4x * y = \dfrac14(x-4)(y-4) + 4, pentru orice x,yx, y reali.

Barem: 2p rescrierea, 3p factorizarea.

4. Dacă x∗(y+1)=(x−1)∗yx * (y + 1) = (x - 1) * y, atunci x+y=8x + y = 8

Cu forma de la 3:

x∗(y+1)=14(x−4)(y−3)+4,(x−1)∗y=14(x−5)(y−4)+4.x * (y+1) = \frac14(x - 4)(y - 3) + 4, \qquad (x - 1) * y = \frac14(x - 5)(y - 4) + 4.

Egalitatea devine (x−4)(y−3)=(x−5)(y−4)(x - 4)(y - 3) = (x - 5)(y - 4). Desfacem:

xy−3x−4y+12=xy−4x−5y+20  ⟺  x+y=8. ■xy - 3x - 4y + 12 = xy - 4x - 5y + 20 \iff x + y = 8. \ \blacksquare

Barem: 2p cele două expresii, 3p obținerea relației.

5. Dacă x,y∈[4,+∞)x, y \in [4, +\infty), atunci x∗y∈[4,+∞)x * y \in [4, +\infty)

Din x≥4x \ge 4 și y≥4y \ge 4 avem x−4≥0x - 4 \ge 0 și y−4≥0y - 4 \ge 0, deci produsul (x−4)(y−4)≥0(x-4)(y-4) \ge 0 (produsul a două numere nenegative este nenegativ).

Atunci x∗y=14(x−4)(y−4)+4≥0+4=4x * y = \dfrac14(x-4)(y-4) + 4 \ge 0 + 4 = 4, adică x∗y∈[4,+∞)x * y \in [4, +\infty). ■\blacksquare

Barem: 3p semnul produsului, 2p concluzia. (Spunem că [4,+∞)[4, +\infty) este parte stabilă în raport cu legea ∗*.)

6. Perechile (m,n)(m, n) de numere naturale cu 4m∗(n+1)=(22m−1)∗n4^m * (n + 1) = \left(2^{2m} - 1\right) * n

Observăm că 22m=4m2^{2m} = 4^m, deci egalitatea are exact forma de la cerința 4 cu x=4mx = 4^m și y=ny = n: x∗(y+1)=(x−1)∗yx * (y + 1) = (x - 1) * y. Din calculul de la 4 (care este o echivalență), egalitatea are loc exact când

4m+n=8.4^m + n = 8.

Cum n≥0n \ge 0, avem 4m≤84^m \le 8, deci m∈{0,1}m \in \{0, 1\}:

  • m=0m = 0: 1+n=8⇒n=71 + n = 8 \Rightarrow n = 7;
  • m=1m = 1: 4+n=8⇒n=44 + n = 8 \Rightarrow n = 4;
  • m=2m = 2: 16>816 > 8, imposibil.

Răspuns: (m,n)∈{(0,7), (1,4)}(m, n) \in \{(0, 7),\ (1, 4)\}. Barem: 3p relația 4m+n=84^m + n = 8, 2p perechile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră A=(964−1)A = \begin{pmatrix}9 & 6\\ 4 & -1\end{pmatrix} și B(x)=(x+232x−2)B(x) = \begin{pmatrix}x + 2 & 3\\ 2 & x - 2\end{pmatrix}.

1. Arătați că det⁡(B(4))=6\det(B(4)) = 6

B(4)=(6322)B(4) = \begin{pmatrix}6 & 3\\ 2 & 2\end{pmatrix}, deci det⁡(B(4))=6⋅2−3⋅2=12−6=6\det(B(4)) = 6\cdot 2 - 3\cdot 2 = 12 - 6 = 6.

Barem: 3p formula, 2p calculul.

2. Arătați că 2B(3)+B(6)=3B(4)2B(3) + B(6) = 3B(4)

2B(3)+B(6)=2(5321)+(8324)=(10642)+(8324)=(18966).2B(3) + B(6) = 2\begin{pmatrix}5 & 3\\ 2 & 1\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}8 & 3\\ 2 & 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}10 & 6\\ 4 & 2\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}8 & 3\\ 2 & 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}18 & 9\\ 6 & 6\end{pmatrix}.

3B(4)=3(6322)=(18966).3B(4) = 3\begin{pmatrix}6 & 3\\ 2 & 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}18 & 9\\ 6 & 6\end{pmatrix}.

Cele două matrice coincid. Barem: 3p suma, 2p identificarea cu 3B(4)3B(4).

3. Numărul aa cu B(−2)⋅B(5)=aB(0)B(-2)\cdot B(5) = aB(0)

B(−2)=(032−4)B(-2) = \begin{pmatrix}0 & 3\\ 2 & -4\end{pmatrix}, B(5)=(7323)B(5) = \begin{pmatrix}7 & 3\\ 2 & 3\end{pmatrix}, B(0)=(232−2)B(0) = \begin{pmatrix}2 & 3\\ 2 & -2\end{pmatrix}.

B(−2)⋅B(5)=(0⋅7+3⋅20⋅3+3⋅32⋅7−4⋅22⋅3−4⋅3)=(696−6)=3B(0).B(-2)\cdot B(5) = \begin{pmatrix}0\cdot7 + 3\cdot2 & 0\cdot3 + 3\cdot3\\ 2\cdot7 - 4\cdot2 & 2\cdot3 - 4\cdot3\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}6 & 9\\ 6 & -6\end{pmatrix} = 3B(0).

Din aB(0)=3B(0)aB(0) = 3B(0) (de exemplu, comparând elementul (1,2)(1,2): 3a=93a = 9) rezultă a=3a = 3.

Răspuns: a=3a = 3. Barem: 3p produsul, 2p valoarea lui aa.

4. Numărul întreg mm cu det⁡(2B(m)−A)<0\det(2B(m) - A) < 0

2B(m)−A=(2m+4−96−64−42m−4+1)=(2m−5002m−3).2B(m) - A = \begin{pmatrix}2m + 4 - 9 & 6 - 6\\ 4 - 4 & 2m - 4 + 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2m - 5 & 0\\ 0 & 2m - 3\end{pmatrix}.

Matricea este diagonală, deci det⁡(2B(m)−A)=(2m−5)(2m−3)\det(2B(m) - A) = (2m - 5)(2m - 3).

Produsul este negativ când factorii au semne opuse, adică mm este strict între rădăcinile 32\dfrac32 și 52\dfrac52: m∈(32,52)=(1,5; 2,5)m \in \left(\dfrac32, \dfrac52\right) = (1{,}5;\ 2{,}5). Singurul număr întreg din acest interval este m=2m = 2 (verificare: (−1)⋅1=−1<0(-1)\cdot 1 = -1 < 0 ✔).

Răspuns: m=2m = 2. Barem: 2p determinantul, 3p rezolvarea inecuației în Z\mathbb Z.

5. Perechile (n,p)(n, p) de numere naturale cu B(n)⋅B(−n)=2pI2B(n)\cdot B(-n) = 2pI_2

B(−n)=(2−n32−n−2)B(-n) = \begin{pmatrix}2 - n & 3\\ 2 & -n - 2\end{pmatrix}.

B(n)⋅B(−n)=((n+2)(2−n)+63(n+2)−3(n+2)2(2−n)+2(n−2)6−(n−2)(n+2))=(10−n20010−n2).B(n)\cdot B(-n) = \begin{pmatrix}(n+2)(2-n) + 6 & 3(n+2) - 3(n+2)\\ 2(2-n) + 2(n-2) & 6 - (n-2)(n+2)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}10 - n^2 & 0\\ 0 & 10 - n^2\end{pmatrix}.

Egalitatea cu (2p002p)\begin{pmatrix}2p & 0\\ 0 & 2p\end{pmatrix} înseamnă 10−n2=2p10 - n^2 = 2p. Cum p≥0p \ge 0, trebuie n2≤10n^2 \le 10, deci n∈{0,1,2,3}n \in \{0, 1, 2, 3\}, iar 10−n210 - n^2 trebuie să fie par, deci nn par:

  • n=0n = 0: 2p=10⇒p=52p = 10 \Rightarrow p = 5;
  • n=1n = 1: 2p=92p = 9 — nu e natural;
  • n=2n = 2: 2p=6⇒p=32p = 6 \Rightarrow p = 3;
  • n=3n = 3: 2p=12p = 1 — nu e natural.

Răspuns: (n,p)∈{(0,5), (2,3)}(n, p) \in \{(0, 5),\ (2, 3)\}. Barem: 3p produsul, 2p perechile.

6. Matricea XX cu B(4)⋅X=2AB(4)\cdot X = 2A

det⁡(B(4))=6≠0\det(B(4)) = 6 \ne 0, deci B(4)B(4) este inversabilă și înmulțim la stânga cu inversa: X=(B(4))−1⋅2AX = (B(4))^{-1}\cdot 2A.

Inversa unei matrice 2×22\times 2 (abcd)\begin{pmatrix}a & b\\ c & d\end{pmatrix} este 1ad−bc(d−b−ca)\dfrac{1}{ad - bc}\begin{pmatrix}d & -b\\ -c & a\end{pmatrix}:

(B(4))−1=16(2−3−26)=(13−12−131).(B(4))^{-1} = \frac16\begin{pmatrix}2 & -3\\ -2 & 6\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}\frac13 & -\frac12\\ -\frac13 & 1\end{pmatrix}.

X=(13−12−131)(18128−2)=(6−44+1−6+8−4−2)=(252−6).X = \begin{pmatrix}\frac13 & -\frac12\\ -\frac13 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}18 & 12\\ 8 & -2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}6 - 4 & 4 + 1\\ -6 + 8 & -4 - 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & 5\\ 2 & -6\end{pmatrix}.

Verificare: B(4)X=(12+630−184+410−12)=(18128−2)=2AB(4)X = \begin{pmatrix}12 + 6 & 30 - 18\\ 4 + 4 & 10 - 12\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}18 & 12\\ 8 & -2\end{pmatrix} = 2A ✔.

Răspuns: X=(252−6)X = \begin{pmatrix}2 & 5\\ 2 & -6\end{pmatrix}. Barem: 2p scrierea X=(B(4))−1⋅2AX = (B(4))^{-1}\cdot 2A, 3p inversa și rezultatul.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2x=−4x = -4
I.3x=5x = 5
I.4p=15p = \frac15
I.5BM=4BM = 4
II.2x=12x = 12
II.6(0,7)(0,7) și (1,4)(1,4)
III.3a=3a = 3
III.4m=2m = 2
III.5(0,5)(0,5) și (2,3)(2,3)
III.6X=(252−6)X = \begin{pmatrix}2 & 5\\ 2 & -6\end{pmatrix}

Ce merită reținut din varianta 7

  • Ecuații iraționale E(x)=x\sqrt{E(x)} = x: pune condiția x≥0x \ge 0 și verifică soluția la final.
  • Forma 14(x−4)(y−4)+4\frac14(x-4)(y-4) + 4 face evidente atât parte stabilă [4,+∞)[4, +\infty), cât și ecuațiile cu compuneri.
  • Refolosește cerințele anterioare: cerința 6 de la Subiectul II este exact cerința 4 cu x=4mx = 4^m.
  • Inecuații în Z\mathbb Z: produsul (2m−5)(2m−3)<0(2m-5)(2m-3) < 0 înseamnă mm strict între rădăcini.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă