Subiect și barem BAC 2024 Matematică (pedagogic)
2024
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2024 Matematică (pedagogic) — Simulare națională

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2024 la Matematică M_pedagogic, simularea națională. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresia aritmetică cu a1=6a_1 = 6, a2=8a_2 = 8: calculați a3a_3

Rația unei progresii aritmetice este diferența dintre doi termeni consecutivi:

r=a2−a1=8−6=2.r = a_2 - a_1 = 8 - 6 = 2.

Atunci a3=a2+r=8+2=10a_3 = a_2 + r = 8 + 2 = 10 (sau, cu formula termenului general, a3=a1+2r=6+4=10a_3 = a_1 + 2r = 6 + 4 = 10).

Răspuns: a3=10a_3 = 10. Barem: 2p rația, 3p a3a_3.

2. f(x)=4x−9f(x) = 4x - 9: determinați mm pentru care A(m,3)A(m, 3) aparține graficului

Un punct A(m,3)A(m, 3) se află pe graficul lui ff exact când f(m)=3f(m) = 3:

4m−9=3  ⟺  4m=12  ⟺  m=3.4m - 9 = 3 \iff 4m = 12 \iff m = 3.

Răspuns: m=3m = 3. Barem: 3p condiția f(m)=3f(m) = 3, 2p valoarea lui mm.

3. Ecuația exponențială 4x=23x−24^x = 2^{3x-2}

Scriem ambii membri în aceeași bază: 4x=(22)x=22x4^x = (2^2)^x = 2^{2x}. Ecuația devine

22x=23x−2.2^{2x} = 2^{3x-2}.

Funcția exponențială t↦2tt \mapsto 2^t este injectivă, deci exponenții sunt egali: 2x=3x−2  ⟺  x=22x = 3x - 2 \iff x = 2.

Verificare: 42=164^2 = 16 și 23⋅2−2=24=162^{3\cdot 2 - 2} = 2^4 = 16 ✔.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. 40% dintre concurenți sunt fete, iar fetele sunt 80: numărul total de concurenți

Notăm cu xx numărul total de concurenți. 40% din xx înseamnă 40100⋅x\dfrac{40}{100}\cdot x:

40100⋅x=80  ⟺  x=80⋅10040=200.\frac{40}{100}\cdot x = 80 \iff x = \frac{80\cdot 100}{40} = 200.

Răspuns: 200 de concurenți. Barem: 3p ecuația, 2p rezultatul.

5. A(3,1)A(3,1), B(1,3)B(1,3), C(a,a)C(a,a): ABAB și OCOC au același mijloc

Mijlocul lui ABAB: M(3+12,1+32)=M(2,2)M\left(\dfrac{3+1}{2}, \dfrac{1+3}{2}\right) = M(2, 2).

Mijlocul lui OCOC, cu O(0,0)O(0,0): (0+a2,0+a2)\left(\dfrac{0+a}{2}, \dfrac{0+a}{2}\right). Cerem să coincidă cu MM:

a2=2  ⟺  a=4.\frac{a}{2} = 2 \iff a = 4.

(Ambele coordonate dau aceeași condiție, deci valoarea convine.)

Răspuns: a=4a = 4. Barem: 2p mijlocul lui ABAB, 3p condiția pentru OCOC și a=4a = 4.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AB=83AB = 8\sqrt3, BC=16BC = 16: arătați că AMCAMC este echilateral (MM mijlocul lui BCBC)

Cu teorema lui Pitagora în triunghiul ABCABC (ipotenuza este BCBC):

AC=BC2−AB2=256−192=64=8.AC = \sqrt{BC^2 - AB^2} = \sqrt{256 - 192} = \sqrt{64} = 8.

MM este mijlocul ipotenuzei, deci CM=BC2=8CM = \dfrac{BC}{2} = 8. Într-un triunghi dreptunghic, mediana corespunzătoare ipotenuzei este jumătate din ipotenuză, deci AM=BC2=8AM = \dfrac{BC}{2} = 8.

Așadar AM=MC=CA=8AM = MC = CA = 8, iar triunghiul AMCAMC este echilateral.

Barem: 2p AC=8AC = 8, 3p CM=AM=8CM = AM = 8 și concluzia.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea de compoziție: x∘y=3(xy−2x−2y)+14x \circ y = 3(xy - 2x - 2y) + 14.

Observație utilă pentru toate punctele: xy−2x−2y=(x−2)(y−2)−4xy - 2x - 2y = (x-2)(y-2) - 4, deci

x∘y=3(x−2)(y−2)−12+14=3(x−2)(y−2)+2.x \circ y = 3(x-2)(y-2) - 12 + 14 = 3(x-2)(y-2) + 2.

1. Arătați că 3∘3=1∘13 \circ 3 = 1 \circ 1

3∘3=3(9−6−6)+14=3⋅(−3)+14=5,3 \circ 3 = 3(9 - 6 - 6) + 14 = 3\cdot(-3) + 14 = 5, 1∘1=3(1−2−2)+14=3⋅(−3)+14=5.1 \circ 1 = 3(1 - 2 - 2) + 14 = 3\cdot(-3) + 14 = 5.

Deci 3∘3=1∘1=53 \circ 3 = 1 \circ 1 = 5. Barem: 2p 3∘33\circ 3, 3p 1∘11 \circ 1 și concluzia.

2. Demonstrați că x∘2=2x \circ 2 = 2 pentru orice xx real

x∘2=3(2x−2x−4)+14=3⋅(−4)+14=−12+14=2.x \circ 2 = 3(2x - 2x - 4) + 14 = 3\cdot(-4) + 14 = -12 + 14 = 2.

Termenii în xx se reduc, deci rezultatul nu depinde de xx. (Cu forma factorizată: x∘2=3(x−2)⋅0+2=2x \circ 2 = 3(x-2)\cdot 0 + 2 = 2.) Barem: 3p înlocuirea, 2p finalizarea.

3. Arătați că e=73e = \dfrac73 este element neutru

Trebuie verificat că x∘73=xx \circ \dfrac73 = x și 73∘x=x\dfrac73 \circ x = x pentru orice xx real.

x∘73=3(7x3−2x−143)+14=7x−6x−14+14=x.x \circ \frac73 = 3\left(\frac{7x}{3} - 2x - \frac{14}{3}\right) + 14 = 7x - 6x - 14 + 14 = x.

Legea este comutativă (expresia xy−2x−2yxy - 2x - 2y e simetrică în xx și yy), deci și 73∘x=7x−14−6x+14=x\dfrac73 \circ x = 7x - 14 - 6x + 14 = x.

Prin urmare e=73e = \dfrac73 este elementul neutru. Barem: 2p prima egalitate, 3p a doua și concluzia.

4. Determinați xx real cu x∘x=5x \circ x = 5

x∘x=3(x2−4x)+14=3x2−12x+14.x \circ x = 3(x^2 - 4x) + 14 = 3x^2 - 12x + 14.

3x2−12x+14=5  ⟺  3x2−12x+9=0  ⟺  x2−4x+3=0  ⟺  (x−1)(x−3)=0.3x^2 - 12x + 14 = 5 \iff 3x^2 - 12x + 9 = 0 \iff x^2 - 4x + 3 = 0 \iff (x-1)(x-3) = 0.

Răspuns: x=1x = 1 sau x=3x = 3. (Se potrivește cu punctul 1: 1∘1=3∘3=51\circ 1 = 3\circ 3 = 5.) Barem: 2p expresia lui x∘xx \circ x, 3p soluțiile.

5. Arătați că x∘y≥2x \circ y \ge 2 pentru x≥2x \ge 2, y≥2y \ge 2

Din x≥2x \ge 2 și y≥2y \ge 2 avem x−2≥0x - 2 \ge 0 și y−2≥0y - 2 \ge 0, deci produsul (x−2)(y−2)≥0(x-2)(y-2) \ge 0.

Folosind forma factorizată: x∘y=3(x−2)(y−2)+2≥0+2=2x \circ y = 3(x-2)(y-2) + 2 \ge 0 + 2 = 2.

Barem: 2p (x−2)(y−2)≥0(x-2)(y-2) \ge 0, 3p scrierea x∘y=3(x−2)(y−2)+2x \circ y = 3(x-2)(y-2) + 2 și concluzia.

6. Dacă m,n∈N∗m, n \in \mathbb N^* și m∘n=8m \circ n = 8, atunci m+n=7m + n = 7

m∘n=8  ⟺  3(m−2)(n−2)+2=8  ⟺  (m−2)(n−2)=2.m \circ n = 8 \iff 3(m-2)(n-2) + 2 = 8 \iff (m-2)(n-2) = 2.

Cum m,nm, n sunt naturale nenule, m−2m - 2 și n−2n - 2 sunt numere întregi ≥−1\ge -1 al căror produs este 2. Descompunerile lui 2 în produs de doi întregi sunt 1⋅21\cdot 2, 2⋅12 \cdot 1, (−1)(−2)(-1)(-2), (−2)(−1)(-2)(-1); ultimele două cer un factor −2-2, adică m=0m = 0 sau n=0n = 0 — excluse. Rămân:

  • m−2=1m - 2 = 1, n−2=2⇒m=3n - 2 = 2 \Rightarrow m = 3, n=4n = 4;
  • m−2=2m - 2 = 2, n−2=1⇒m=4n - 2 = 1 \Rightarrow m = 4, n=3n = 3.

În ambele cazuri m+n=7m + n = 7. Barem: 3p relația (m−2)(n−2)=2(m-2)(n-2) = 2, 2p găsirea perechilor și concluzia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}, A=(36−1−2)A = \begin{pmatrix}3 & 6\\ -1 & -2\end{pmatrix}, X(a)=I2+aAX(a) = I_2 + aA.

1. Arătați că det⁡A=0\det A = 0

det⁡A=∣36−1−2∣=3⋅(−2)−6⋅(−1)=−6+6=0.\det A = \begin{vmatrix}3 & 6\\ -1 & -2\end{vmatrix} = 3\cdot(-2) - 6\cdot(-1) = -6 + 6 = 0.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

2. Arătați că A⋅A=AA \cdot A = A

A⋅A=(3⋅3+6⋅(−1)3⋅6+6⋅(−2)−1⋅3+(−2)(−1)−1⋅6+(−2)(−2))=(36−1−2)=A.A\cdot A = \begin{pmatrix}3\cdot 3 + 6\cdot(-1) & 3\cdot 6 + 6\cdot(-2)\\ -1\cdot 3 + (-2)(-1) & -1\cdot 6 + (-2)(-2)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}3 & 6\\ -1 & -2\end{pmatrix} = A.

(Linie din prima matrice × coloană din a doua.) Barem: 3p produsul, 2p finalizarea.

3. Determinați aa cu det⁡(X(a))=2a2\det(X(a)) = 2a^2

X(a)=(1001)+(3a6a−a−2a)=(1+3a6a−a1−2a).X(a) = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}3a & 6a\\ -a & -2a\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 + 3a & 6a\\ -a & 1 - 2a\end{pmatrix}.

det⁡(X(a))=(1+3a)(1−2a)−6a⋅(−a)=1+a−6a2+6a2=1+a.\det(X(a)) = (1+3a)(1-2a) - 6a\cdot(-a) = 1 + a - 6a^2 + 6a^2 = 1 + a.

Ecuația: 1+a=2a2  ⟺  2a2−a−1=01 + a = 2a^2 \iff 2a^2 - a - 1 = 0, cu Δ=1+8=9\Delta = 1 + 8 = 9, deci a=1±34a = \dfrac{1 \pm 3}{4}.

Răspuns: a=−12a = -\dfrac12 sau a=1a = 1. Barem: 3p determinantul 1+a1 + a, 2p soluțiile.

4. Demonstrați că A⋅X(a)=(a+1)AA \cdot X(a) = (a+1)A

Folosim distributivitatea înmulțirii matricelor, A⋅I2=AA\cdot I_2 = A și punctul 2 (A⋅A=AA\cdot A = A):

A⋅X(a)=A(I2+aA)=A⋅I2+a A⋅A=A+aA=(a+1)A.A\cdot X(a) = A(I_2 + aA) = A\cdot I_2 + a\,A\cdot A = A + aA = (a+1)A.

Barem: 3p dezvoltarea produsului, 2p concluzia.

5. Demonstrați că X(m)⋅X(n)=X(m+n+mn)X(m)\cdot X(n) = X(m + n + mn)

X(m)X(n)=(I2+mA)(I2+nA)=I2+nA+mA+mn A⋅A.X(m)X(n) = (I_2 + mA)(I_2 + nA) = I_2 + nA + mA + mn\,A\cdot A.

Cum A⋅A=AA \cdot A = A:

X(m)X(n)=I2+(m+n+mn)A=X(m+n+mn).X(m)X(n) = I_2 + (m + n + mn)A = X(m + n + mn).

Barem: 3p dezvoltarea, 2p folosirea lui A2=AA^2 = A și concluzia.

6. Dacă a≠ba \ne b și X(a)X(a)=X(b)X(b)X(a)X(a) = X(b)X(b), atunci a+b+2=0a + b + 2 = 0

Din punctul 5 cu m=n=am = n = a: X(a)X(a)=X(2a+a2)X(a)X(a) = X(2a + a^2); analog X(b)X(b)=X(2b+b2)X(b)X(b) = X(2b + b^2). Deci

X(2a+a2)=X(2b+b2).X(2a + a^2) = X(2b + b^2).

Funcția t↦X(t)t \mapsto X(t) este injectivă: X(u)=X(v)⇒(u−v)A=O2X(u) = X(v) \Rightarrow (u - v)A = O_2, iar cum A≠O2A \ne O_2, rezultă u=vu = v. Așadar

2a+a2=2b+b2  ⟺  a2−b2+2(a−b)=0  ⟺  (a−b)(a+b+2)=0.2a + a^2 = 2b + b^2 \iff a^2 - b^2 + 2(a - b) = 0 \iff (a - b)(a + b + 2) = 0.

Cum a≠ba \ne b, avem a−b≠0a - b \ne 0, deci a+b+2=0a + b + 2 = 0.

Barem: 2p egalitatea 2a+a2=2b+b22a + a^2 = 2b + b^2, 3p factorizarea și concluzia.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a3=10a_3 = 10
I.2m=3m = 3
I.3x=2x = 2
I.4200 de concurenți
I.5a=4a = 4
I.6AM=MC=CA=8AM = MC = CA = 8
II.13∘3=1∘1=53\circ 3 = 1 \circ 1 = 5
II.4x∈{1,3}x \in \{1, 3\}
II.6(m,n)∈{(3,4),(4,3)}(m,n) \in \{(3,4), (4,3)\}, m+n=7m + n = 7
III.3a∈{−12,1}a \in \left\{-\tfrac12, 1\right\}

Ce merită reținut din această simulare

  • Legea x∘y=3(xy−2x−2y)+14x \circ y = 3(xy - 2x - 2y) + 14 se scrie 3(x−2)(y−2)+23(x-2)(y-2) + 2: forma factorizată rezolvă imediat punctele 2, 5 și 6.
  • Matrice idempotente (A2=AA^2 = A): produsele de tipul (I2+mA)(I2+nA)(I_2 + mA)(I_2 + nA) se calculează fără înmulțiri explicite.
  • Mediana pe ipotenuză este jumătate din ipotenuză — cheia oricărei probleme cu mijlocul ipotenuzei.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă