Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2026 la Matematică M_pedagogic , sesiunea iunie–iulie, varianta 3 . Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Arătați că 14 5 ⋅ ( 1 − 1 6 ) + 2 3 = 3 \dfrac{14}{5}\cdot\left(1 - \dfrac16\right) + \dfrac23 = 3 5 14 ⋅ ( 1 − 6 1 ) + 3 2 = 3
Ordinea operațiilor: întâi paranteza, apoi înmulțirea, la final adunarea.
1 − 1 6 = 6 6 − 1 6 = 5 6 , 14 5 ⋅ 5 6 = 14 6 = 7 3 . 1 - \frac16 = \frac66 - \frac16 = \frac56, \qquad \frac{14}{5}\cdot\frac56 = \frac{14}{6} = \frac73. 1 − 6 1 = 6 6 − 6 1 = 6 5 , 5 14 ⋅ 6 5 = 6 14 = 3 7 .
7 3 + 2 3 = 9 3 = 3. \frac73 + \frac23 = \frac93 = 3. 3 7 + 3 2 = 3 9 = 3.
Barem: 3p calculul parantezei și al produsului, 2p finalizarea.
2. f ( x ) = 4 x − 1 f(x) = 4x - 1 f ( x ) = 4 x − 1 , a = f ( 1 ) a = f(1) a = f ( 1 ) ; calculați f ( a ) f(a) f ( a )
Întâi aflăm a a a : a = f ( 1 ) = 4 ⋅ 1 − 1 = 3 a = f(1) = 4\cdot 1 - 1 = 3 a = f ( 1 ) = 4 ⋅ 1 − 1 = 3 .
Apoi f ( a ) = f ( 3 ) = 4 ⋅ 3 − 1 = 11 f(a) = f(3) = 4\cdot 3 - 1 = 11 f ( a ) = f ( 3 ) = 4 ⋅ 3 − 1 = 11 .
Răspuns: f ( a ) = 11 f(a) = 11 f ( a ) = 11 . Barem: 2p a = 3 a = 3 a = 3 , 3p f ( 3 ) = 11 f(3) = 11 f ( 3 ) = 11 .
3. Ecuația 10 3 ⋅ 10 x = 100 10^3 \cdot 10^x = 100 1 0 3 ⋅ 1 0 x = 100
La înmulțirea puterilor cu aceeași bază se adună exponenții: 10 3 ⋅ 10 x = 10 3 + x 10^3\cdot 10^x = 10^{3+x} 1 0 3 ⋅ 1 0 x = 1 0 3 + x . Scriem și 100 = 10 2 100 = 10^2 100 = 1 0 2 :
10 3 + x = 10 2 ⟺ 3 + x = 2 ⟺ x = − 1. 10^{3+x} = 10^2 \iff 3 + x = 2 \iff x = -1. 1 0 3 + x = 1 0 2 ⟺ 3 + x = 2 ⟺ x = − 1.
(Funcția exponențială este injectivă, deci exponenții trebuie să fie egali.) Verificare: 10 3 ⋅ 10 − 1 = 10 2 = 100 10^3\cdot 10^{-1} = 10^2 = 100 1 0 3 ⋅ 1 0 − 1 = 1 0 2 = 100 ✔.
Răspuns: x = − 1 x = -1 x = − 1 . Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.
4. Două ieftiniri succesive cu câte 50%; prețul final 200 lei
Notăm cu x x x prețul inițial. După prima ieftinire cu 50% rămâne jumătate: x − 50 100 x = x 2 x - \dfrac{50}{100}x = \dfrac{x}{2} x − 100 50 x = 2 x .
A doua ieftinire se aplică noului preț x 2 \dfrac x2 2 x : x 2 − 50 100 ⋅ x 2 = x 4 \dfrac x2 - \dfrac{50}{100}\cdot\dfrac x2 = \dfrac x4 2 x − 100 50 ⋅ 2 x = 4 x .
x 4 = 200 ⇒ x = 800 lei . \frac x4 = 200 \Rightarrow x = 800 \text{ lei}. 4 x = 200 ⇒ x = 800 lei .
Atenție: două ieftiniri de 50% nu înseamnă o ieftinire de 100% — fiecare procent se calculează din prețul de atunci.
Răspuns: 800 de lei. Barem: 2p prețul după prima ieftinire, 3p a doua ieftinire și rezultatul.
5. A ( 4 , 0 ) A(4,0) A ( 4 , 0 ) , B ( 6 , 2 ) B(6,2) B ( 6 , 2 ) , C C C mijlocul lui O B OB O B ; arătați că A C = 2 AC = \sqrt2 A C = 2
Mijlocul segmentului O B OB O B , cu O ( 0 , 0 ) O(0,0) O ( 0 , 0 ) : C ( 0 + 6 2 , 0 + 2 2 ) = C ( 3 , 1 ) C\left(\dfrac{0+6}{2}, \dfrac{0+2}{2}\right) = C(3,1) C ( 2 0 + 6 , 2 0 + 2 ) = C ( 3 , 1 ) .
A C = ( 3 − 4 ) 2 + ( 1 − 0 ) 2 = 1 + 1 = 2 . AC = \sqrt{(3-4)^2 + (1-0)^2} = \sqrt{1 + 1} = \sqrt2. A C = ( 3 − 4 ) 2 + ( 1 − 0 ) 2 = 1 + 1 = 2 .
Barem: 2p coordonatele lui C C C , 3p distanța.
6. Arătați că 2 sin 45 ∘ ⋅ sin 30 ∘ − 2 cos 60 ∘ = 0 2\sin45^\circ\cdot\sin30^\circ - \sqrt2\cos60^\circ = 0 2 sin 4 5 ∘ ⋅ sin 3 0 ∘ − 2 cos 6 0 ∘ = 0
Valori: sin 45 ∘ = 2 2 \sin45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2} sin 4 5 ∘ = 2 2 , sin 30 ∘ = 1 2 \sin30^\circ = \dfrac12 sin 3 0 ∘ = 2 1 , cos 60 ∘ = 1 2 \cos60^\circ = \dfrac12 cos 6 0 ∘ = 2 1 .
2 ⋅ 2 2 ⋅ 1 2 − 2 ⋅ 1 2 = 2 2 − 2 2 = 0. 2\cdot\frac{\sqrt2}{2}\cdot\frac12 - \sqrt2\cdot\frac12 = \frac{\sqrt2}{2} - \frac{\sqrt2}{2} = 0. 2 ⋅ 2 2 ⋅ 2 1 − 2 ⋅ 2 1 = 2 2 − 2 2 = 0.
Barem: 3p valorile trigonometrice, 2p calculul.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Pe R \mathbb R R se definește legea de compoziție x ∗ y = x y − x − 2 y + 4 x * y = xy - x - 2y + 4 x ∗ y = x y − x − 2 y + 4 .
1. Arătați că 3 ∗ 3 = 4 3 * 3 = 4 3 ∗ 3 = 4
3 ∗ 3 = 3 ⋅ 3 − 3 − 2 ⋅ 3 + 4 = 9 − 3 − 6 + 4 = 4. 3 * 3 = 3\cdot 3 - 3 - 2\cdot 3 + 4 = 9 - 3 - 6 + 4 = 4. 3 ∗ 3 = 3 ⋅ 3 − 3 − 2 ⋅ 3 + 4 = 9 − 3 − 6 + 4 = 4.
Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.
2. Determinați x x x pentru care x ∗ ( − 2 ) = x x * (-2) = x x ∗ ( − 2 ) = x
x ∗ ( − 2 ) = x ⋅ ( − 2 ) − x − 2 ⋅ ( − 2 ) + 4 = − 2 x − x + 4 + 4 = − 3 x + 8. x * (-2) = x\cdot(-2) - x - 2\cdot(-2) + 4 = -2x - x + 4 + 4 = -3x + 8. x ∗ ( − 2 ) = x ⋅ ( − 2 ) − x − 2 ⋅ ( − 2 ) + 4 = − 2 x − x + 4 + 4 = − 3 x + 8.
Ecuația: − 3 x + 8 = x ⟺ 8 = 4 x ⟺ x = 2 -3x + 8 = x \iff 8 = 4x \iff x = 2 − 3 x + 8 = x ⟺ 8 = 4 x ⟺ x = 2 .
Răspuns: x = 2 x = 2 x = 2 . Barem: 3p expresia − 3 x + 8 -3x + 8 − 3 x + 8 , 2p soluția.
3. Determinați x x x pentru care ( − x ) ∗ x = 2 x (-x) * x = 2x ( − x ) ∗ x = 2 x
( − x ) ∗ x = ( − x ) ⋅ x − ( − x ) − 2 x + 4 = − x 2 + x − 2 x + 4 = − x 2 − x + 4. (-x) * x = (-x)\cdot x - (-x) - 2x + 4 = -x^2 + x - 2x + 4 = -x^2 - x + 4. ( − x ) ∗ x = ( − x ) ⋅ x − ( − x ) − 2 x + 4 = − x 2 + x − 2 x + 4 = − x 2 − x + 4.
Ecuația: − x 2 − x + 4 = 2 x ⟺ x 2 + 3 x − 4 = 0 -x^2 - x + 4 = 2x \iff x^2 + 3x - 4 = 0 − x 2 − x + 4 = 2 x ⟺ x 2 + 3 x − 4 = 0 . Δ = 9 + 16 = 25 \Delta = 9 + 16 = 25 Δ = 9 + 16 = 25 , deci x = − 3 ± 5 2 x = \dfrac{-3 \pm 5}{2} x = 2 − 3 ± 5 , adică x 1 = − 4 x_1 = -4 x 1 = − 4 , x 2 = 1 x_2 = 1 x 2 = 1 .
Răspuns: x ∈ { − 4 , 1 } x \in \{-4, 1\} x ∈ { − 4 , 1 } . Barem: 2p expresia, 3p rezolvarea ecuației.
4. Arătați că x ∗ y = ( x − 2 ) ( y − 1 ) + 2 x * y = (x-2)(y-1) + 2 x ∗ y = ( x − 2 ) ( y − 1 ) + 2
Pornim de la membrul drept și desfacem parantezele:
( x − 2 ) ( y − 1 ) + 2 = x y − x − 2 y + 2 + 2 = x y − x − 2 y + 4 = x ∗ y . (x-2)(y-1) + 2 = xy - x - 2y + 2 + 2 = xy - x - 2y + 4 = x * y. ( x − 2 ) ( y − 1 ) + 2 = x y − x − 2 y + 2 + 2 = x y − x − 2 y + 4 = x ∗ y .
Alternativ, grupând: x y − 2 y − x + 2 + 2 = y ( x − 2 ) − ( x − 2 ) + 2 = ( x − 2 ) ( y − 1 ) + 2 xy - 2y - x + 2 + 2 = y(x-2) - (x-2) + 2 = (x-2)(y-1) + 2 x y − 2 y − x + 2 + 2 = y ( x − 2 ) − ( x − 2 ) + 2 = ( x − 2 ) ( y − 1 ) + 2 .
Barem: 2p scrierea convenabilă, 3p factorizarea. Această formă este cheia cerințelor 5 și 6.
5. Numerele reale nenule a a a cu 4 ∗ ( 4 ∗ a ) = 1 a 4 * (4 * a) = \dfrac1a 4 ∗ ( 4 ∗ a ) = a 1
Cu forma de la 4: 4 ∗ a = ( 4 − 2 ) ( a − 1 ) + 2 = 2 a − 2 + 2 = 2 a 4 * a = (4-2)(a-1) + 2 = 2a - 2 + 2 = 2a 4 ∗ a = ( 4 − 2 ) ( a − 1 ) + 2 = 2 a − 2 + 2 = 2 a .
Apoi 4 ∗ ( 4 ∗ a ) = 4 ∗ ( 2 a ) = 2 ⋅ ( 2 a ) = 4 a 4 * (4 * a) = 4 * (2a) = 2\cdot(2a) = 4a 4 ∗ ( 4 ∗ a ) = 4 ∗ ( 2 a ) = 2 ⋅ ( 2 a ) = 4 a (aceeași regulă: 4 ∗ t = 2 t 4 * t = 2t 4 ∗ t = 2 t ).
Ecuația: 4 a = 1 a 4a = \dfrac1a 4 a = a 1 , cu a ≠ 0 a \ne 0 a = 0 , se înmulțește cu a a a : 4 a 2 = 1 ⟺ a 2 = 1 4 ⟺ a = ± 1 2 4a^2 = 1 \iff a^2 = \dfrac14 \iff a = \pm\dfrac12 4 a 2 = 1 ⟺ a 2 = 4 1 ⟺ a = ± 2 1 . Ambele sunt nenule, deci convin.
Răspuns: a ∈ { − 1 2 , 1 2 } a \in \left\{-\dfrac12, \dfrac12\right\} a ∈ { − 2 1 , 2 1 } . Barem: 2p 4 ∗ ( 4 ∗ a ) = 4 a 4 * (4 * a) = 4a 4 ∗ ( 4 ∗ a ) = 4 a , 3p soluțiile.
6. Perechile ( n , p ) (n, p) ( n , p ) de numere naturale cu n ∗ p = p n * p = p n ∗ p = p
( n − 2 ) ( p − 1 ) + 2 = p ⟺ ( n − 2 ) ( p − 1 ) − ( p − 1 ) = − 1 ⟺ ( p − 1 ) ( n − 3 ) = − 1 (n-2)(p-1) + 2 = p \iff (n-2)(p-1) - (p - 1) = -1 \iff (p-1)(n-3) = -1 ( n − 2 ) ( p − 1 ) + 2 = p ⟺ ( n − 2 ) ( p − 1 ) − ( p − 1 ) = − 1 ⟺ ( p − 1 ) ( n − 3 ) = − 1 .
Produsul a două numere întregi este − 1 -1 − 1 doar dacă unul este 1 1 1 și celălalt − 1 -1 − 1 :
n − 3 = 1 n - 3 = 1 n − 3 = 1 , p − 1 = − 1 p - 1 = -1 p − 1 = − 1 ⇒ \Rightarrow ⇒ n = 4 n = 4 n = 4 , p = 0 p = 0 p = 0 ;
n − 3 = − 1 n - 3 = -1 n − 3 = − 1 , p − 1 = 1 p - 1 = 1 p − 1 = 1 ⇒ \Rightarrow ⇒ n = 2 n = 2 n = 2 , p = 2 p = 2 p = 2 .
Verificare: 4 ∗ 0 = 2 ⋅ ( − 1 ) + 2 = 0 4 * 0 = 2\cdot(-1) + 2 = 0 4 ∗ 0 = 2 ⋅ ( − 1 ) + 2 = 0 ✔; 2 ∗ 2 = 0 + 2 = 2 2 * 2 = 0 + 2 = 2 2 ∗ 2 = 0 + 2 = 2 ✔.
Răspuns: ( n , p ) ∈ { ( 2 , 2 ) , ( 4 , 0 ) } (n,p) \in \{(2,2),\ (4,0)\} ( n , p ) ∈ {( 2 , 2 ) , ( 4 , 0 )} . Barem: 2p ecuația, 3p perechile.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Se consideră I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) și A ( x ) = ( 4 − x x − x 1 − x ) A(x) = \begin{pmatrix}4-x & x\\ -x & 1-x\end{pmatrix} A ( x ) = ( 4 − x − x x 1 − x ) .
1. Arătați că det ( A ( 2 ) ) = 2 \det(A(2)) = 2 det ( A ( 2 )) = 2
A ( 2 ) = ( 2 2 − 2 − 1 ) A(2) = \begin{pmatrix}2 & 2\\ -2 & -1\end{pmatrix} A ( 2 ) = ( 2 − 2 2 − 1 ) , deci
det ( A ( 2 ) ) = 2 ⋅ ( − 1 ) − 2 ⋅ ( − 2 ) = − 2 + 4 = 2. \det(A(2)) = 2\cdot(-1) - 2\cdot(-2) = -2 + 4 = 2. det ( A ( 2 )) = 2 ⋅ ( − 1 ) − 2 ⋅ ( − 2 ) = − 2 + 4 = 2.
Barem: 3p scrierea și formula determinantului, 2p calculul.
2. Numărul a a a cu 3 A ( 2 ) − A ( 4 ) = 2 A ( a ) 3A(2) - A(4) = 2A(a) 3 A ( 2 ) − A ( 4 ) = 2 A ( a )
A ( 4 ) = ( 0 4 − 4 − 3 ) A(4) = \begin{pmatrix}0 & 4\\ -4 & -3\end{pmatrix} A ( 4 ) = ( 0 − 4 4 − 3 ) , deci
3 A ( 2 ) − A ( 4 ) = ( 6 6 − 6 − 3 ) − ( 0 4 − 4 − 3 ) = ( 6 2 − 2 0 ) = 2 ( 3 1 − 1 0 ) = 2 A ( 1 ) . 3A(2) - A(4) = \begin{pmatrix}6 & 6\\ -6 & -3\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}0 & 4\\ -4 & -3\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}6 & 2\\ -2 & 0\end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix}3 & 1\\ -1 & 0\end{pmatrix} = 2A(1). 3 A ( 2 ) − A ( 4 ) = ( 6 − 6 6 − 3 ) − ( 0 − 4 4 − 3 ) = ( 6 − 2 2 0 ) = 2 ( 3 − 1 1 0 ) = 2 A ( 1 ) .
(Recunoaștem A ( 1 ) = ( 3 1 − 1 0 ) A(1) = \begin{pmatrix}3 & 1\\ -1 & 0\end{pmatrix} A ( 1 ) = ( 3 − 1 1 0 ) .) Deci 2 A ( a ) = 2 A ( 1 ) 2A(a) = 2A(1) 2 A ( a ) = 2 A ( 1 ) ; comparând elementul din colțul dreapta-sus, a = 1 a = 1 a = 1 .
Răspuns: a = 1 a = 1 a = 1 . Barem: 3p calculul matricei, 2p valoarea lui a a a .
3. Numerele x x x cu det ( A ( x ) ) = x \det(A(x)) = x det ( A ( x )) = x
det ( A ( x ) ) = ( 4 − x ) ( 1 − x ) − x ⋅ ( − x ) = 4 − 5 x + x 2 + x 2 = 2 x 2 − 5 x + 4. \det(A(x)) = (4-x)(1-x) - x\cdot(-x) = 4 - 5x + x^2 + x^2 = 2x^2 - 5x + 4. det ( A ( x )) = ( 4 − x ) ( 1 − x ) − x ⋅ ( − x ) = 4 − 5 x + x 2 + x 2 = 2 x 2 − 5 x + 4.
Ecuația: 2 x 2 − 5 x + 4 = x ⟺ 2 x 2 − 6 x + 4 = 0 ⟺ x 2 − 3 x + 2 = 0 ⟺ ( x − 1 ) ( x − 2 ) = 0 2x^2 - 5x + 4 = x \iff 2x^2 - 6x + 4 = 0 \iff x^2 - 3x + 2 = 0 \iff (x-1)(x-2) = 0 2 x 2 − 5 x + 4 = x ⟺ 2 x 2 − 6 x + 4 = 0 ⟺ x 2 − 3 x + 2 = 0 ⟺ ( x − 1 ) ( x − 2 ) = 0 .
Răspuns: x ∈ { 1 , 2 } x \in \{1, 2\} x ∈ { 1 , 2 } . (Verificare cu 1: det A ( 2 ) = 2 \det A(2) = 2 det A ( 2 ) = 2 ✔.) Barem: 2p determinantul, 3p soluțiile.
4. Arătați că B = 1 2 ( I 2 − A ( 2 ) ) B = \dfrac12\left(I_2 - A(2)\right) B = 2 1 ( I 2 − A ( 2 ) ) este inversa lui A ( 2 ) A(2) A ( 2 )
I 2 − A ( 2 ) = ( − 1 − 2 2 2 ) ⇒ B = ( − 1 2 − 1 1 1 ) . I_2 - A(2) = \begin{pmatrix}-1 & -2\\ 2 & 2\end{pmatrix} \Rightarrow B = \begin{pmatrix}-\frac12 & -1\\ 1 & 1\end{pmatrix}. I 2 − A ( 2 ) = ( − 1 2 − 2 2 ) ⇒ B = ( − 2 1 1 − 1 1 ) .
O matrice B B B este inversa lui A ( 2 ) A(2) A ( 2 ) dacă A ( 2 ) ⋅ B = B ⋅ A ( 2 ) = I 2 A(2)\cdot B = B\cdot A(2) = I_2 A ( 2 ) ⋅ B = B ⋅ A ( 2 ) = I 2 :
A ( 2 ) ⋅ B = ( 2 2 − 2 − 1 ) ( − 1 2 − 1 1 1 ) = ( − 1 + 2 − 2 + 2 1 − 1 2 − 1 ) = I 2 , A(2)\cdot B = \begin{pmatrix}2 & 2\\ -2 & -1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}-\frac12 & -1\\ 1 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-1 + 2 & -2 + 2\\ 1 - 1 & 2 - 1\end{pmatrix} = I_2, A ( 2 ) ⋅ B = ( 2 − 2 2 − 1 ) ( − 2 1 1 − 1 1 ) = ( − 1 + 2 1 − 1 − 2 + 2 2 − 1 ) = I 2 ,
B ⋅ A ( 2 ) = ( − 1 2 − 1 1 1 ) ( 2 2 − 2 − 1 ) = ( − 1 + 2 − 1 + 1 2 − 2 2 − 1 ) = I 2 . B\cdot A(2) = \begin{pmatrix}-\frac12 & -1\\ 1 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}2 & 2\\ -2 & -1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-1 + 2 & -1 + 1\\ 2 - 2 & 2 - 1\end{pmatrix} = I_2. B ⋅ A ( 2 ) = ( − 2 1 1 − 1 1 ) ( 2 − 2 2 − 1 ) = ( − 1 + 2 2 − 2 − 1 + 1 2 − 1 ) = I 2 .
Barem: 2p matricea B B B , 3p verificarea celor două produse.
5. Numerele x x x , y y y cu A ( x ) ⋅ A ( x ) = y I 2 A(x)\cdot A(x) = yI_2 A ( x ) ⋅ A ( x ) = y I 2
A ( x ) ⋅ A ( x ) = ( ( 4 − x ) 2 − x 2 x ( 4 − x ) + x ( 1 − x ) − x ( 4 − x ) − x ( 1 − x ) − x 2 + ( 1 − x ) 2 ) = ( 16 − 8 x 5 x − 2 x 2 − 5 x + 2 x 2 1 − 2 x ) . A(x)\cdot A(x) = \begin{pmatrix}(4-x)^2 - x^2 & x(4-x) + x(1-x)\\ -x(4-x) - x(1-x) & -x^2 + (1-x)^2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}16 - 8x & 5x - 2x^2\\ -5x + 2x^2 & 1 - 2x\end{pmatrix}. A ( x ) ⋅ A ( x ) = ( ( 4 − x ) 2 − x 2 − x ( 4 − x ) − x ( 1 − x ) x ( 4 − x ) + x ( 1 − x ) − x 2 + ( 1 − x ) 2 ) = ( 16 − 8 x − 5 x + 2 x 2 5 x − 2 x 2 1 − 2 x ) .
Pentru a fi egală cu ( y 0 0 y ) \begin{pmatrix}y & 0\\ 0 & y\end{pmatrix} ( y 0 0 y ) avem nevoie de:
5 x − 2 x 2 = 0 ⟺ x ( 5 − 2 x ) = 0 ⟺ x ∈ { 0 , 5 2 } 5x - 2x^2 = 0 \iff x(5 - 2x) = 0 \iff x \in \left\{0, \dfrac52\right\} 5 x − 2 x 2 = 0 ⟺ x ( 5 − 2 x ) = 0 ⟺ x ∈ { 0 , 2 5 } ;
16 − 8 x = 1 − 2 x ⟺ 6 x = 15 ⟺ x = 5 2 16 - 8x = 1 - 2x \iff 6x = 15 \iff x = \dfrac52 16 − 8 x = 1 − 2 x ⟺ 6 x = 15 ⟺ x = 2 5 .
Doar x = 5 2 x = \dfrac52 x = 2 5 îndeplinește ambele condiții (x = 0 x = 0 x = 0 ar da elementele diagonale 16 și 1, diferite). Atunci y = 16 − 8 ⋅ 5 2 = − 4 y = 16 - 8\cdot\dfrac52 = -4 y = 16 − 8 ⋅ 2 5 = − 4 (și 1 − 2 ⋅ 5 2 = − 4 1 - 2\cdot\frac52 = -4 1 − 2 ⋅ 2 5 = − 4 ✔).
Răspuns: x = 5 2 x = \dfrac52 x = 2 5 , y = − 4 y = -4 y = − 4 . Barem: 3p produsul, 2p valorile.
6. Matricea X X X cu X − A ( 2 ) ⋅ X = A ( 3 ) X - A(2)\cdot X = A(3) X − A ( 2 ) ⋅ X = A ( 3 )
Dăm factor comun X X X la dreapta (contează ordinea la matrice): X − A ( 2 ) X = ( I 2 − A ( 2 ) ) X X - A(2)X = (I_2 - A(2))X X − A ( 2 ) X = ( I 2 − A ( 2 )) X . Ecuația devine ( I 2 − A ( 2 ) ) X = A ( 3 ) (I_2 - A(2))X = A(3) ( I 2 − A ( 2 )) X = A ( 3 ) .
Din cerința 4: I 2 − A ( 2 ) = 2 B = 2 A ( 2 ) − 1 I_2 - A(2) = 2B = 2A(2)^{-1} I 2 − A ( 2 ) = 2 B = 2 A ( 2 ) − 1 , deci ( I 2 − A ( 2 ) ) − 1 = 1 2 A ( 2 ) (I_2 - A(2))^{-1} = \dfrac12 A(2) ( I 2 − A ( 2 ) ) − 1 = 2 1 A ( 2 ) . Înmulțim la stânga:
X = 1 2 A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) , A ( 3 ) = ( 1 3 − 3 − 2 ) . X = \frac12 A(2)\cdot A(3), \quad A(3) = \begin{pmatrix}1 & 3\\ -3 & -2\end{pmatrix}. X = 2 1 A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) , A ( 3 ) = ( 1 − 3 3 − 2 ) .
A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) = ( 2 − 6 6 − 4 − 2 + 3 − 6 + 2 ) = ( − 4 2 1 − 4 ) ⇒ X = ( − 2 1 1 2 − 2 ) . A(2)\cdot A(3) = \begin{pmatrix}2 - 6 & 6 - 4\\ -2 + 3 & -6 + 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-4 & 2\\ 1 & -4\end{pmatrix} \Rightarrow X = \begin{pmatrix}-2 & 1\\ \frac12 & -2\end{pmatrix}. A ( 2 ) ⋅ A ( 3 ) = ( 2 − 6 − 2 + 3 6 − 4 − 6 + 2 ) = ( − 4 1 2 − 4 ) ⇒ X = ( − 2 2 1 1 − 2 ) .
Verificare: A ( 2 ) X = ( − 3 − 2 7 2 0 ) A(2)X = \begin{pmatrix}-3 & -2\\ \frac72 & 0\end{pmatrix} A ( 2 ) X = ( − 3 2 7 − 2 0 ) , iar X − A ( 2 ) X = ( 1 3 − 3 − 2 ) = A ( 3 ) X - A(2)X = \begin{pmatrix}1 & 3\\ -3 & -2\end{pmatrix} = A(3) X − A ( 2 ) X = ( 1 − 3 3 − 2 ) = A ( 3 ) ✔.
Răspuns: X = ( − 2 1 1 2 − 2 ) X = \begin{pmatrix}-2 & 1\\ \frac12 & -2\end{pmatrix} X = ( − 2 2 1 1 − 2 ) . Barem: 3p scrierea X = 1 2 A ( 2 ) A ( 3 ) X = \frac12 A(2)A(3) X = 2 1 A ( 2 ) A ( 3 ) , 2p calculul.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.2 f ( a ) = 11 f(a) = 11 f ( a ) = 11 I.3 x = − 1 x = -1 x = − 1 I.4 800 de lei II.2 x = 2 x = 2 x = 2 II.3 x ∈ { − 4 , 1 } x \in \{-4, 1\} x ∈ { − 4 , 1 } II.5 a = ± 1 2 a = \pm\frac12 a = ± 2 1 II.6 ( 2 , 2 ) (2,2) ( 2 , 2 ) și ( 4 , 0 ) (4,0) ( 4 , 0 ) III.2 a = 1 a = 1 a = 1 III.3 x ∈ { 1 , 2 } x \in \{1, 2\} x ∈ { 1 , 2 } III.5 x = 5 2 x = \frac52 x = 2 5 , y = − 4 y = -4 y = − 4 III.6 X = ( − 2 1 1 2 − 2 ) X = \begin{pmatrix}-2 & 1\\ \frac12 & -2\end{pmatrix} X = ( − 2 2 1 1 − 2 )
Ce merită reținut din varianta 3
Ieftiniri succesive : fiecare procent se aplică prețului curent; 50% + 50% înseamnă împărțire la 4.
Legea scrisă ca produs ( x − 2 ) ( y − 1 ) + 2 (x-2)(y-1) + 2 ( x − 2 ) ( y − 1 ) + 2 simplifică enorm calculele cu compuneri repetate și ecuațiile în numere naturale.
Ecuații matriceale : dă factor comun pe partea corectă (X − A X = ( I 2 − A ) X X - AX = (I_2 - A)X X − A X = ( I 2 − A ) X ) și folosește inversa deja găsită.