Subiect și barem BAC 2026 Matematică (pedagogic)
2026
Iunie–Iulie
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Matematică (pedagogic) — Iunie–Iulie, varianta 3

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2026 la Matematică M_pedagogic, sesiunea iunie–iulie, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 145⋅(1−16)+23=3\dfrac{14}{5}\cdot\left(1 - \dfrac16\right) + \dfrac23 = 3

Ordinea operațiilor: întâi paranteza, apoi înmulțirea, la final adunarea.

1−16=66−16=56,145⋅56=146=73.1 - \frac16 = \frac66 - \frac16 = \frac56, \qquad \frac{14}{5}\cdot\frac56 = \frac{14}{6} = \frac73.

73+23=93=3.\frac73 + \frac23 = \frac93 = 3.

Barem: 3p calculul parantezei și al produsului, 2p finalizarea.

2. f(x)=4x−1f(x) = 4x - 1, a=f(1)a = f(1); calculați f(a)f(a)

Întâi aflăm aa: a=f(1)=4⋅1−1=3a = f(1) = 4\cdot 1 - 1 = 3.

Apoi f(a)=f(3)=4⋅3−1=11f(a) = f(3) = 4\cdot 3 - 1 = 11.

Răspuns: f(a)=11f(a) = 11. Barem: 2p a=3a = 3, 3p f(3)=11f(3) = 11.

3. Ecuația 103⋅10x=10010^3 \cdot 10^x = 100

La înmulțirea puterilor cu aceeași bază se adună exponenții: 103⋅10x=103+x10^3\cdot 10^x = 10^{3+x}. Scriem și 100=102100 = 10^2:

103+x=102  ⟺  3+x=2  ⟺  x=−1.10^{3+x} = 10^2 \iff 3 + x = 2 \iff x = -1.

(Funcția exponențială este injectivă, deci exponenții trebuie să fie egali.) Verificare: 103⋅10−1=102=10010^3\cdot 10^{-1} = 10^2 = 100 ✔.

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. Două ieftiniri succesive cu câte 50%; prețul final 200 lei

Notăm cu xx prețul inițial. După prima ieftinire cu 50% rămâne jumătate: x−50100x=x2x - \dfrac{50}{100}x = \dfrac{x}{2}.

A doua ieftinire se aplică noului preț x2\dfrac x2: x2−50100⋅x2=x4\dfrac x2 - \dfrac{50}{100}\cdot\dfrac x2 = \dfrac x4.

x4=200⇒x=800 lei.\frac x4 = 200 \Rightarrow x = 800 \text{ lei}.

Atenție: două ieftiniri de 50% nu înseamnă o ieftinire de 100% — fiecare procent se calculează din prețul de atunci.

Răspuns: 800 de lei. Barem: 2p prețul după prima ieftinire, 3p a doua ieftinire și rezultatul.

5. A(4,0)A(4,0), B(6,2)B(6,2), CC mijlocul lui OBOB; arătați că AC=2AC = \sqrt2

Mijlocul segmentului OBOB, cu O(0,0)O(0,0): C(0+62,0+22)=C(3,1)C\left(\dfrac{0+6}{2}, \dfrac{0+2}{2}\right) = C(3,1).

AC=(3−4)2+(1−0)2=1+1=2.AC = \sqrt{(3-4)^2 + (1-0)^2} = \sqrt{1 + 1} = \sqrt2.

Barem: 2p coordonatele lui CC, 3p distanța.

6. Arătați că 2sin⁡45∘⋅sin⁡30∘−2cos⁡60∘=02\sin45^\circ\cdot\sin30^\circ - \sqrt2\cos60^\circ = 0

Valori: sin⁡45∘=22\sin45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2}, sin⁡30∘=12\sin30^\circ = \dfrac12, cos⁡60∘=12\cos60^\circ = \dfrac12.

2⋅22⋅12−2⋅12=22−22=0.2\cdot\frac{\sqrt2}{2}\cdot\frac12 - \sqrt2\cdot\frac12 = \frac{\sqrt2}{2} - \frac{\sqrt2}{2} = 0.

Barem: 3p valorile trigonometrice, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Pe R\mathbb R se definește legea de compoziție x∗y=xy−x−2y+4x * y = xy - x - 2y + 4.

1. Arătați că 3∗3=43 * 3 = 4

3∗3=3⋅3−3−2⋅3+4=9−3−6+4=4.3 * 3 = 3\cdot 3 - 3 - 2\cdot 3 + 4 = 9 - 3 - 6 + 4 = 4.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Determinați xx pentru care x∗(−2)=xx * (-2) = x

x∗(−2)=x⋅(−2)−x−2⋅(−2)+4=−2x−x+4+4=−3x+8.x * (-2) = x\cdot(-2) - x - 2\cdot(-2) + 4 = -2x - x + 4 + 4 = -3x + 8.

Ecuația: −3x+8=x  ⟺  8=4x  ⟺  x=2-3x + 8 = x \iff 8 = 4x \iff x = 2.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p expresia −3x+8-3x + 8, 2p soluția.

3. Determinați xx pentru care (−x)∗x=2x(-x) * x = 2x

(−x)∗x=(−x)⋅x−(−x)−2x+4=−x2+x−2x+4=−x2−x+4.(-x) * x = (-x)\cdot x - (-x) - 2x + 4 = -x^2 + x - 2x + 4 = -x^2 - x + 4.

Ecuația: −x2−x+4=2x  ⟺  x2+3x−4=0-x^2 - x + 4 = 2x \iff x^2 + 3x - 4 = 0. Δ=9+16=25\Delta = 9 + 16 = 25, deci x=−3±52x = \dfrac{-3 \pm 5}{2}, adică x1=−4x_1 = -4, x2=1x_2 = 1.

Răspuns: x∈{−4,1}x \in \{-4, 1\}. Barem: 2p expresia, 3p rezolvarea ecuației.

4. Arătați că x∗y=(x−2)(y−1)+2x * y = (x-2)(y-1) + 2

Pornim de la membrul drept și desfacem parantezele:

(x−2)(y−1)+2=xy−x−2y+2+2=xy−x−2y+4=x∗y.(x-2)(y-1) + 2 = xy - x - 2y + 2 + 2 = xy - x - 2y + 4 = x * y.

Alternativ, grupând: xy−2y−x+2+2=y(x−2)−(x−2)+2=(x−2)(y−1)+2xy - 2y - x + 2 + 2 = y(x-2) - (x-2) + 2 = (x-2)(y-1) + 2.

Barem: 2p scrierea convenabilă, 3p factorizarea. Această formă este cheia cerințelor 5 și 6.

5. Numerele reale nenule aa cu 4∗(4∗a)=1a4 * (4 * a) = \dfrac1a

Cu forma de la 4: 4∗a=(4−2)(a−1)+2=2a−2+2=2a4 * a = (4-2)(a-1) + 2 = 2a - 2 + 2 = 2a.

Apoi 4∗(4∗a)=4∗(2a)=2⋅(2a)=4a4 * (4 * a) = 4 * (2a) = 2\cdot(2a) = 4a (aceeași regulă: 4∗t=2t4 * t = 2t).

Ecuația: 4a=1a4a = \dfrac1a, cu a≠0a \ne 0, se înmulțește cu aa: 4a2=1  ⟺  a2=14  ⟺  a=±124a^2 = 1 \iff a^2 = \dfrac14 \iff a = \pm\dfrac12. Ambele sunt nenule, deci convin.

Răspuns: a∈{−12,12}a \in \left\{-\dfrac12, \dfrac12\right\}. Barem: 2p 4∗(4∗a)=4a4 * (4 * a) = 4a, 3p soluțiile.

6. Perechile (n,p)(n, p) de numere naturale cu n∗p=pn * p = p

(n−2)(p−1)+2=p  ⟺  (n−2)(p−1)−(p−1)=−1  ⟺  (p−1)(n−3)=−1(n-2)(p-1) + 2 = p \iff (n-2)(p-1) - (p - 1) = -1 \iff (p-1)(n-3) = -1.

Produsul a două numere întregi este −1-1 doar dacă unul este 11 și celălalt −1-1:

  • n−3=1n - 3 = 1, p−1=−1p - 1 = -1 ⇒\Rightarrow n=4n = 4, p=0p = 0;
  • n−3=−1n - 3 = -1, p−1=1p - 1 = 1 ⇒\Rightarrow n=2n = 2, p=2p = 2.

Verificare: 4∗0=2⋅(−1)+2=04 * 0 = 2\cdot(-1) + 2 = 0 ✔; 2∗2=0+2=22 * 2 = 0 + 2 = 2 ✔.

Răspuns: (n,p)∈{(2,2), (4,0)}(n,p) \in \{(2,2),\ (4,0)\}. Barem: 2p ecuația, 3p perechile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} și A(x)=(4−xx−x1−x)A(x) = \begin{pmatrix}4-x & x\\ -x & 1-x\end{pmatrix}.

1. Arătați că det⁡(A(2))=2\det(A(2)) = 2

A(2)=(22−2−1)A(2) = \begin{pmatrix}2 & 2\\ -2 & -1\end{pmatrix}, deci

det⁡(A(2))=2⋅(−1)−2⋅(−2)=−2+4=2.\det(A(2)) = 2\cdot(-1) - 2\cdot(-2) = -2 + 4 = 2.

Barem: 3p scrierea și formula determinantului, 2p calculul.

2. Numărul aa cu 3A(2)−A(4)=2A(a)3A(2) - A(4) = 2A(a)

A(4)=(04−4−3)A(4) = \begin{pmatrix}0 & 4\\ -4 & -3\end{pmatrix}, deci

3A(2)−A(4)=(66−6−3)−(04−4−3)=(62−20)=2(31−10)=2A(1).3A(2) - A(4) = \begin{pmatrix}6 & 6\\ -6 & -3\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}0 & 4\\ -4 & -3\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}6 & 2\\ -2 & 0\end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix}3 & 1\\ -1 & 0\end{pmatrix} = 2A(1).

(Recunoaștem A(1)=(31−10)A(1) = \begin{pmatrix}3 & 1\\ -1 & 0\end{pmatrix}.) Deci 2A(a)=2A(1)2A(a) = 2A(1); comparând elementul din colțul dreapta-sus, a=1a = 1.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 3p calculul matricei, 2p valoarea lui aa.

3. Numerele xx cu det⁡(A(x))=x\det(A(x)) = x

det⁡(A(x))=(4−x)(1−x)−x⋅(−x)=4−5x+x2+x2=2x2−5x+4.\det(A(x)) = (4-x)(1-x) - x\cdot(-x) = 4 - 5x + x^2 + x^2 = 2x^2 - 5x + 4.

Ecuația: 2x2−5x+4=x  ⟺  2x2−6x+4=0  ⟺  x2−3x+2=0  ⟺  (x−1)(x−2)=02x^2 - 5x + 4 = x \iff 2x^2 - 6x + 4 = 0 \iff x^2 - 3x + 2 = 0 \iff (x-1)(x-2) = 0.

Răspuns: x∈{1,2}x \in \{1, 2\}. (Verificare cu 1: det⁡A(2)=2\det A(2) = 2 ✔.) Barem: 2p determinantul, 3p soluțiile.

4. Arătați că B=12(I2−A(2))B = \dfrac12\left(I_2 - A(2)\right) este inversa lui A(2)A(2)

I2−A(2)=(−1−222)⇒B=(−12−111).I_2 - A(2) = \begin{pmatrix}-1 & -2\\ 2 & 2\end{pmatrix} \Rightarrow B = \begin{pmatrix}-\frac12 & -1\\ 1 & 1\end{pmatrix}.

O matrice BB este inversa lui A(2)A(2) dacă A(2)⋅B=B⋅A(2)=I2A(2)\cdot B = B\cdot A(2) = I_2:

A(2)⋅B=(22−2−1)(−12−111)=(−1+2−2+21−12−1)=I2,A(2)\cdot B = \begin{pmatrix}2 & 2\\ -2 & -1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}-\frac12 & -1\\ 1 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-1 + 2 & -2 + 2\\ 1 - 1 & 2 - 1\end{pmatrix} = I_2,

B⋅A(2)=(−12−111)(22−2−1)=(−1+2−1+12−22−1)=I2.B\cdot A(2) = \begin{pmatrix}-\frac12 & -1\\ 1 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}2 & 2\\ -2 & -1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-1 + 2 & -1 + 1\\ 2 - 2 & 2 - 1\end{pmatrix} = I_2.

Barem: 2p matricea BB, 3p verificarea celor două produse.

5. Numerele xx, yy cu A(x)⋅A(x)=yI2A(x)\cdot A(x) = yI_2

A(x)⋅A(x)=((4−x)2−x2x(4−x)+x(1−x)−x(4−x)−x(1−x)−x2+(1−x)2)=(16−8x5x−2x2−5x+2x21−2x).A(x)\cdot A(x) = \begin{pmatrix}(4-x)^2 - x^2 & x(4-x) + x(1-x)\\ -x(4-x) - x(1-x) & -x^2 + (1-x)^2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}16 - 8x & 5x - 2x^2\\ -5x + 2x^2 & 1 - 2x\end{pmatrix}.

Pentru a fi egală cu (y00y)\begin{pmatrix}y & 0\\ 0 & y\end{pmatrix} avem nevoie de:

  • 5x−2x2=0  ⟺  x(5−2x)=0  ⟺  x∈{0,52}5x - 2x^2 = 0 \iff x(5 - 2x) = 0 \iff x \in \left\{0, \dfrac52\right\};
  • 16−8x=1−2x  ⟺  6x=15  ⟺  x=5216 - 8x = 1 - 2x \iff 6x = 15 \iff x = \dfrac52.

Doar x=52x = \dfrac52 îndeplinește ambele condiții (x=0x = 0 ar da elementele diagonale 16 și 1, diferite). Atunci y=16−8⋅52=−4y = 16 - 8\cdot\dfrac52 = -4 (și 1−2⋅52=−41 - 2\cdot\frac52 = -4 ✔).

Răspuns: x=52x = \dfrac52, y=−4y = -4. Barem: 3p produsul, 2p valorile.

6. Matricea XX cu X−A(2)⋅X=A(3)X - A(2)\cdot X = A(3)

Dăm factor comun XX la dreapta (contează ordinea la matrice): X−A(2)X=(I2−A(2))XX - A(2)X = (I_2 - A(2))X. Ecuația devine (I2−A(2))X=A(3)(I_2 - A(2))X = A(3).

Din cerința 4: I2−A(2)=2B=2A(2)−1I_2 - A(2) = 2B = 2A(2)^{-1}, deci (I2−A(2))−1=12A(2)(I_2 - A(2))^{-1} = \dfrac12 A(2). Înmulțim la stânga:

X=12A(2)⋅A(3),A(3)=(13−3−2).X = \frac12 A(2)\cdot A(3), \quad A(3) = \begin{pmatrix}1 & 3\\ -3 & -2\end{pmatrix}.

A(2)⋅A(3)=(2−66−4−2+3−6+2)=(−421−4)⇒X=(−2112−2).A(2)\cdot A(3) = \begin{pmatrix}2 - 6 & 6 - 4\\ -2 + 3 & -6 + 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-4 & 2\\ 1 & -4\end{pmatrix} \Rightarrow X = \begin{pmatrix}-2 & 1\\ \frac12 & -2\end{pmatrix}.

Verificare: A(2)X=(−3−2720)A(2)X = \begin{pmatrix}-3 & -2\\ \frac72 & 0\end{pmatrix}, iar X−A(2)X=(13−3−2)=A(3)X - A(2)X = \begin{pmatrix}1 & 3\\ -3 & -2\end{pmatrix} = A(3) ✔.

Răspuns: X=(−2112−2)X = \begin{pmatrix}-2 & 1\\ \frac12 & -2\end{pmatrix}. Barem: 3p scrierea X=12A(2)A(3)X = \frac12 A(2)A(3), 2p calculul.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2f(a)=11f(a) = 11
I.3x=−1x = -1
I.4800 de lei
II.2x=2x = 2
II.3x∈{−4,1}x \in \{-4, 1\}
II.5a=±12a = \pm\frac12
II.6(2,2)(2,2) și (4,0)(4,0)
III.2a=1a = 1
III.3x∈{1,2}x \in \{1, 2\}
III.5x=52x = \frac52, y=−4y = -4
III.6X=(−2112−2)X = \begin{pmatrix}-2 & 1\\ \frac12 & -2\end{pmatrix}

Ce merită reținut din varianta 3

  • Ieftiniri succesive: fiecare procent se aplică prețului curent; 50% + 50% înseamnă împărțire la 4.
  • Legea scrisă ca produs (x−2)(y−1)+2(x-2)(y-1) + 2 simplifică enorm calculele cu compuneri repetate și ecuațiile în numere naturale.
  • Ecuații matriceale: dă factor comun pe partea corectă (X−AX=(I2−A)XX - AX = (I_2 - A)X) și folosește inversa deja găsită.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă