Subiect și barem BAC 2025 Matematică (pedagogic)
2025
Sesiune specială
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Matematică (pedagogic) — Sesiune specială, varianta 3

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2025 la Matematică M_pedagogic, sesiunea specială, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 6⋅(6−2)−16+26=2\sqrt6\cdot(\sqrt6 - 2) - \sqrt{16} + 2\sqrt6 = 2

Desfacem paranteza: 6⋅6=6\sqrt6\cdot\sqrt6 = 6 și 6⋅2=26\sqrt6\cdot 2 = 2\sqrt6; apoi 16=4\sqrt{16} = 4.

6(6−2)−16+26=6−26−4+26=6−4=2.\sqrt6(\sqrt6 - 2) - \sqrt{16} + 2\sqrt6 = 6 - 2\sqrt6 - 4 + 2\sqrt6 = 6 - 4 = 2.

Termenii cu radical se reduc. Barem: 3p desfacerea parantezei și 16=4\sqrt{16} = 4, 2p finalizarea.

2. f(x)=3x−1f(x) = 3x - 1: determinați aa cu f(a)=4f(1)f(a) = 4f(1)

f(1)=3−1=2f(1) = 3 - 1 = 2 și f(a)=3a−1f(a) = 3a - 1. Ecuația:

3a−1=4⋅2=8  ⟺  3a=9  ⟺  a=3.3a - 1 = 4\cdot 2 = 8 \iff 3a = 9 \iff a = 3.

Răspuns: a=3a = 3. Barem: 3p f(1)f(1) și f(a)f(a), 2p rezolvarea.

3. Ecuația 34+x=32−x3^{4+x} = 3^{2-x}

Ambii membri sunt puteri ale aceleiași baze 3, iar funcția exponențială este injectivă, deci exponenții sunt egali:

4+x=2−x  ⟺  2x=−2  ⟺  x=−1.4 + x = 2 - x \iff 2x = -2 \iff x = -1.

Verificare: 33=333^{3} = 3^{3} ✔.

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. Probabilitatea ca un număr din A={1,2,…,15}A = \{1, 2, \dots, 15\} să fie divizor al lui 15

p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile.p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}}.

  • Cazuri posibile: mulțimea are 15 elemente.
  • Cazuri favorabile: divizorii lui 15 din AA sunt 1,3,5,151, 3, 5, 15 — adică 4 numere.

p=415.p = \frac{4}{15}.

Răspuns: p=415p = \dfrac{4}{15}. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea. Nu uita divizorii „banali” 1 și 15.

5. A(4,8)A(4,8), B(5,0)B(5,0), CC mijlocul lui OAOA: distanța BCBC

O(0,0)O(0,0), deci C(0+42,0+82)=C(2,4)C\left(\dfrac{0 + 4}{2}, \dfrac{0 + 8}{2}\right) = C(2, 4).

BC=(2−5)2+(4−0)2=9+16=5.BC = \sqrt{(2 - 5)^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{9 + 16} = 5.

Răspuns: BC=5BC = 5. Barem: 3p coordonatele lui CC, 2p distanța.

6. Arătați că 2sin⁡30∘−(cos⁡45∘)2−cos⁡60∘=02\sin 30^\circ - (\cos 45^\circ)^2 - \cos 60^\circ = 0

Valori: sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \dfrac12, cos⁡45∘=22\cos 45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2}, cos⁡60∘=12\cos 60^\circ = \dfrac12.

2⋅12−(22)2−12=1−24−12=1−12−12=0.2\cdot\frac12 - \left(\frac{\sqrt2}{2}\right)^2 - \frac12 = 1 - \frac24 - \frac12 = 1 - \frac12 - \frac12 = 0.

Barem: 3p valorile trigonometrice, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea de compoziție pe R\mathbb R: x∗y=xy+x+y+10x * y = xy + x + y + 10.

1. Arătați că 2∗5=272 * 5 = 27

2∗5=2⋅5+2+5+10=10+2+5+10=27.2 * 5 = 2\cdot 5 + 2 + 5 + 10 = 10 + 2 + 5 + 10 = 27.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Arătați că x∗y=(x+1)(y+1)+9x * y = (x + 1)(y + 1) + 9

Scriem 10=1+910 = 1 + 9 și grupăm:

x∗y=xy+x+y+1+9=x(y+1)+(y+1)+9=(x+1)(y+1)+9.x * y = xy + x + y + 1 + 9 = x(y + 1) + (y + 1) + 9 = (x + 1)(y + 1) + 9.

(Verificare inversă: (x+1)(y+1)+9=xy+x+y+1+9(x+1)(y+1) + 9 = xy + x + y + 1 + 9 ✔.) Barem: 2p scrierea lui 10 ca 1+91 + 9, 3p factorizarea.

3. Determinați xx cu (−10)∗x=10+x(-10) * x = 10 + x

Cu forma de la punctul 2: (−10)∗x=(−10+1)(x+1)+9=−9x−9+9=−9x(-10) * x = (-10 + 1)(x + 1) + 9 = -9x - 9 + 9 = -9x.

Ecuația: −9x=10+x  ⟺  −10x=10  ⟺  x=−1-9x = 10 + x \iff -10x = 10 \iff x = -1.

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 2p expresia −9x-9x, 3p soluția.

4. Determinați xx cu x∗(−x)=1x * (-x) = 1

x∗(−x)=x⋅(−x)+x+(−x)+10=−x2+10.x * (-x) = x\cdot(-x) + x + (-x) + 10 = -x^2 + 10.

Ecuația: −x2+10=1  ⟺  x2=9  ⟺  x∈{−3,3}-x^2 + 10 = 1 \iff x^2 = 9 \iff x \in \{-3, 3\}.

Răspuns: x=−3x = -3 sau x=3x = 3. Barem: 3p expresia, 2p soluțiile.

5. Determinați x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty) cu (x−9)∗(9−x)=9(x - 9) * (9 - \sqrt x) = 9

Condiția x≥0x \ge 0 asigură existența lui x\sqrt x. Cu forma de la punctul 2:

(x−9)∗(9−x)=(x−9+1)(9−x+1)+9=(x−8)(10−x)+9.(x - 9) * (9 - \sqrt x) = (x - 9 + 1)(9 - \sqrt x + 1) + 9 = (x - 8)(10 - \sqrt x) + 9.

Ecuația: (x−8)(10−x)+9=9  ⟺  (x−8)(10−x)=0(x - 8)(10 - \sqrt x) + 9 = 9 \iff (x - 8)(10 - \sqrt x) = 0.

Un produs este nul dacă un factor este nul:

  • x−8=0⇒x=8x - 8 = 0 \Rightarrow x = 8;
  • 10−x=0⇒x=10⇒x=10010 - \sqrt x = 0 \Rightarrow \sqrt x = 10 \Rightarrow x = 100.

Ambele valori sunt în [0,+∞)[0, +\infty), deci convin.

Răspuns: x∈{8,100}x \in \{8, 100\}. Barem: 2p forma produsului, 3p soluțiile care convin.

6. Pentru nn natural divizibil cu 3, (n+1)∗(n+2)(n + 1) * (n + 2) este divizibil cu 3

Cu forma de la punctul 2:

(n+1)∗(n+2)=(n+2)(n+3)+9.(n + 1) * (n + 2) = (n + 2)(n + 3) + 9.

Fie n=3mn = 3m, m∈Nm \in \mathbb N. Atunci n+3=3m+3=3(m+1)n + 3 = 3m + 3 = 3(m + 1), deci

(n+1)∗(n+2)=(3m+2)⋅3(m+1)+9=3((3m+2)(m+1)+3),(n + 1) * (n + 2) = (3m + 2)\cdot 3(m + 1) + 9 = 3\big((3m + 2)(m + 1) + 3\big),

iar (3m+2)(m+1)+3(3m + 2)(m + 1) + 3 este număr natural. Așadar (n+1)∗(n+2)(n + 1) * (n + 2) este divizibil cu 3.

Barem: 2p scrierea (n+2)(n+3)+9(n+2)(n+3) + 9, 3p substituția n=3mn = 3m și concluzia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}, A=(1−131)A = \begin{pmatrix}1 & -1\\ 3 & 1\end{pmatrix} și B(a,b)=(aaba)B(a, b) = \begin{pmatrix}a & a\\ b & a\end{pmatrix}, a,b∈Ra, b \in \mathbb R.

1. Arătați că det⁡(B(1,−1))=2\det(B(1, -1)) = 2

B(1,−1)=(11−11),det⁡=1⋅1−1⋅(−1)=1+1=2.B(1, -1) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ -1 & 1\end{pmatrix}, \qquad \det = 1\cdot 1 - 1\cdot(-1) = 1 + 1 = 2.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

2. Arătați că A⋅B(1,−3)=4I2A\cdot B(1, -3) = 4I_2

B(1,−3)=(11−31),B(1, -3) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ -3 & 1\end{pmatrix},

A⋅B(1,−3)=(1⋅1+(−1)(−3)1⋅1+(−1)⋅13⋅1+1⋅(−3)3⋅1+1⋅1)=(4004)=4I2.A\cdot B(1, -3) = \begin{pmatrix}1\cdot 1 + (-1)(-3) & 1\cdot 1 + (-1)\cdot 1\\ 3\cdot 1 + 1\cdot(-3) & 3\cdot 1 + 1\cdot 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}4 & 0\\ 0 & 4\end{pmatrix} = 4I_2.

Barem: 3p produsul, 2p scrierea ca 4I24I_2.

3. Determinați aa, bb cu A−2I2=B(a,b)A - 2I_2 = B(a, b)

A−2I2=(1−2−131−2)=(−1−13−1).A - 2I_2 = \begin{pmatrix}1 - 2 & -1\\ 3 & 1 - 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-1 & -1\\ 3 & -1\end{pmatrix}.

Egalăm cu (aaba)\begin{pmatrix}a & a\\ b & a\end{pmatrix}: din pozițiile (1,1)(1,1), (1,2)(1,2), (2,2)(2,2) obținem a=−1a = -1 (consistent pe toate trei), iar din poziția (2,1)(2,1), b=3b = 3.

Răspuns: a=−1a = -1, b=3b = 3. Barem: 2p A−2I2A - 2I_2, 3p identificarea lui aa și bb.

4. Determinați X∈M2(R)X \in \mathcal M_2(\mathbb R) cu X⋅B(1,−1)=AX\cdot B(1, -1) = A

Din punctul 1, det⁡(B(1,−1))=2≠0\det(B(1,-1)) = 2 \ne 0, deci B(1,−1)B(1,-1) este inversabilă. Înmulțind la dreapta cu inversa: X=A⋅(B(1,−1))−1X = A\cdot(B(1, -1))^{-1}.

Pentru o matrice (pqrs)\begin{pmatrix}p & q\\ r & s\end{pmatrix} cu determinant nenul, inversa este 1ps−qr(s−q−rp)\dfrac{1}{ps - qr}\begin{pmatrix}s & -q\\ -r & p\end{pmatrix}:

(B(1,−1))−1=12(1−111)=(12−121212).(B(1, -1))^{-1} = \frac12\begin{pmatrix}1 & -1\\ 1 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}\frac12 & -\frac12\\ \frac12 & \frac12\end{pmatrix}.

X=(1−131)(12−121212)=(12−12−12−1232+12−32+12)=(0−12−1).X = \begin{pmatrix}1 & -1\\ 3 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}\frac12 & -\frac12\\ \frac12 & \frac12\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}\frac12 - \frac12 & -\frac12 - \frac12\\ \frac32 + \frac12 & -\frac32 + \frac12\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}0 & -1\\ 2 & -1\end{pmatrix}.

Verificare: (0−12−1)(11−11)=(1−131)=A\begin{pmatrix}0 & -1\\ 2 & -1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & 1\\ -1 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & -1\\ 3 & 1\end{pmatrix} = A ✔.

Răspuns: X=(0−12−1)X = \begin{pmatrix}0 & -1\\ 2 & -1\end{pmatrix}. Barem: 3p inversa lui B(1,−1)B(1,-1), 2p matricea XX. Atenție la ordine: X⋅B=AX\cdot B = A dă X=A⋅B−1X = A\cdot B^{-1}, nu B−1⋅AB^{-1}\cdot A.

5. Dacă a≠0a \ne 0 și det⁡(aA−B(a,b))=0\det(aA - B(a, b)) = 0, atunci 3a=b3a = b

aA−B(a,b)=(a−a3aa)−(aaba)=(0−2a3a−b0).aA - B(a, b) = \begin{pmatrix}a & -a\\ 3a & a\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}a & a\\ b & a\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}0 & -2a\\ 3a - b & 0\end{pmatrix}.

det⁡(aA−B(a,b))=0⋅0−(−2a)(3a−b)=2a(3a−b).\det(aA - B(a, b)) = 0\cdot 0 - (-2a)(3a - b) = 2a(3a - b).

Din 2a(3a−b)=02a(3a - b) = 0 și a≠0a \ne 0 rezultă 3a−b=03a - b = 0, adică 3a=b3a = b.

Barem: 3p matricea și determinantul, 2p concluzia.

6. Perechile (a,b)(a, b) reale, a<ba < b, cu (a+b)B(a,b)+bB(a+b,−b)=B(25,6)(a + b)B(a, b) + bB(a + b, -b) = B(25, 6)

(a+b)B(a,b)=((a+b)a(a+b)a(a+b)b(a+b)a),bB(a+b,−b)=(b(a+b)b(a+b)−b2b(a+b)).(a + b)B(a, b) = \begin{pmatrix}(a+b)a & (a+b)a\\ (a+b)b & (a+b)a\end{pmatrix}, \qquad bB(a + b, -b) = \begin{pmatrix}b(a+b) & b(a+b)\\ -b^2 & b(a+b)\end{pmatrix}.

Adunând: pe pozițiile (1,1)(1,1), (1,2)(1,2), (2,2)(2,2) avem (a+b)a+(a+b)b=(a+b)2(a+b)a + (a+b)b = (a+b)^2, iar pe poziția (2,1)(2,1): ab+b2−b2=abab + b^2 - b^2 = ab.

((a+b)2(a+b)2ab(a+b)2)=(2525625)  ⟺  (a+b)2=25, ab=6.\begin{pmatrix}(a+b)^2 & (a+b)^2\\ ab & (a+b)^2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}25 & 25\\ 6 & 25\end{pmatrix} \iff (a + b)^2 = 25,\ ab = 6.

  • a+b=5a + b = 5, ab=6ab = 6: a,ba, b sunt rădăcinile lui t2−5t+6=0t^2 - 5t + 6 = 0, adică 22 și 33; cu a<ba < b: (2,3)(2, 3).
  • a+b=−5a + b = -5, ab=6ab = 6: rădăcinile lui t2+5t+6=0t^2 + 5t + 6 = 0 sunt −3-3 și −2-2; cu a<ba < b: (−3,−2)(-3, -2).

Răspuns: (a,b)∈{(2,3), (−3,−2)}(a, b) \in \{(2, 3),\ (-3, -2)\}. Barem: 2p calculul membrului stâng, 3p sistemul și perechile. Nu uita cazul a+b=−5a + b = -5 — din (a+b)2=25(a+b)^2 = 25 rezultă două valori.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=3a = 3
I.3x=−1x = -1
I.4p=415p = \tfrac{4}{15}
I.5BC=5BC = 5
II.3x=−1x = -1
II.4x∈{−3,3}x \in \{-3, 3\}
II.5x∈{8,100}x \in \{8, 100\}
III.3a=−1a = -1, b=3b = 3
III.4X=(0−12−1)X = \begin{pmatrix}0 & -1\\ 2 & -1\end{pmatrix}
III.6(2,3)(2,3) și (−3,−2)(-3,-2)

Ce merită reținut din varianta 3

  • Legi de forma xy+x+y+cxy + x + y + c: se scriu (x+1)(y+1)+(c−1)(x+1)(y+1) + (c - 1) — forma factorizată simplifică toate punctele următoare.
  • Ecuații matriceale X⋅B=AX\cdot B = A: X=A⋅B−1X = A\cdot B^{-1}; ordinea înmulțirii contează.
  • Sisteme cu sumă și produs: a,ba, b sunt rădăcinile ecuației t2−St+P=0t^2 - St + P = 0.
  • Probabilități: numără atent cazurile favorabile, inclusiv 1 și numărul însuși când e vorba de divizori.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă