Subiect și barem BAC 2025 Matematică (pedagogic)
2025
Iunie–Iulie
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Matematică (pedagogic) — Iunie–Iulie, varianta 1

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2025 la Matematică M_pedagogic, sesiunea iunie–iulie, varianta 1. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 3⋅(1,5−0,3)+0,8:2=43\cdot(1{,}5 - 0{,}3) + 0{,}8 : 2 = 4

Respectăm ordinea operațiilor: întâi paranteza, apoi înmulțirea și împărțirea, la final adunarea.

1,5−0,3=1,2,3⋅1,2=3,6,0,8:2=0,4.1{,}5 - 0{,}3 = 1{,}2, \qquad 3\cdot 1{,}2 = 3{,}6, \qquad 0{,}8 : 2 = 0{,}4.

3⋅(1,5−0,3)+0,8:2=3,6+0,4=4.3\cdot(1{,}5 - 0{,}3) + 0{,}8 : 2 = 3{,}6 + 0{,}4 = 4.

Barem: 3p calculul 3⋅1,2+0,43\cdot 1{,}2 + 0{,}4, 2p finalizarea.

2. f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1: determinați aa cu f(a)=f(3)−af(a) = f(3) - a

Calculăm: f(3)=2⋅3+1=7f(3) = 2\cdot 3 + 1 = 7 și f(a)=2a+1f(a) = 2a + 1. Ecuația devine:

2a+1=7−a  ⟺  3a=6  ⟺  a=2.2a + 1 = 7 - a \iff 3a = 6 \iff a = 2.

Verificare: f(2)=5f(2) = 5 și f(3)−2=7−2=5f(3) - 2 = 7 - 2 = 5 ✔.

Răspuns: a=2a = 2. Barem: 3p f(3)f(3) și f(a)f(a), 2p rezolvarea ecuației.

3. Ecuația log⁡2(5x−12)=log⁡2(2x)\log_2(5x - 12) = \log_2(2x)

Condiții de existență: argumentele logaritmilor trebuie să fie strict pozitive: 5x−12>0⇒x>1255x - 12 > 0 \Rightarrow x > \dfrac{12}{5} și 2x>0⇒x>02x > 0 \Rightarrow x > 0. Deci x>125=2,4x > \dfrac{12}{5} = 2{,}4.

Funcția log⁡2\log_2 este injectivă, deci logaritmii sunt egali exact când argumentele sunt egale:

5x−12=2x  ⟺  3x=12  ⟺  x=4.5x - 12 = 2x \iff 3x = 12 \iff x = 4.

Cum 4>2,44 > 2{,}4, soluția convine (verificare: log⁡28=log⁡28=3\log_2 8 = \log_2 8 = 3 ✔).

Răspuns: x=4x = 4. Barem: 3p ecuația 5x−12=2x5x - 12 = 2x, 2p soluția și faptul că ea convine.

4. După o scumpire cu 35%35\%, un obiect costă 54 de lei. Prețul inițial?

Notăm cu xx prețul inițial. Scumpirea este 35100⋅x\dfrac{35}{100}\cdot x, deci noul preț este

x+35100x=135100x=54  ⟺  x=54⋅100135=40.x + \frac{35}{100}x = \frac{135}{100}x = 54 \iff x = \frac{54\cdot 100}{135} = 40.

Verificare: 35%35\% din 40 înseamnă 14 lei, iar 40+14=5440 + 14 = 54 ✔.

Răspuns: 40 de lei. Barem: 3p scrierea ecuației, 2p rezultatul. Greșeală frecventă: să scazi 35%35\% din 54 — procentul se aplică prețului inițial, nu celui final.

5. A(2,5)A(2,5), B(4,1)B(4,1), C(6,0)C(6,0), MM mijlocul lui ABAB: arătați că OM=CMOM = CM

Coordonatele mijlocului: xM=2+42=3x_M = \dfrac{2 + 4}{2} = 3, yM=5+12=3y_M = \dfrac{5 + 1}{2} = 3, deci M(3,3)M(3,3).

Cu formula distanței d=(x2−x1)2+(y2−y1)2d = \sqrt{(x_2 - x_1)^2 + (y_2 - y_1)^2}:

OM=32+32=18=32,CM=(3−6)2+(3−0)2=18=32.OM = \sqrt{3^2 + 3^2} = \sqrt{18} = 3\sqrt2, \qquad CM = \sqrt{(3 - 6)^2 + (3 - 0)^2} = \sqrt{18} = 3\sqrt2.

Deci OM=CMOM = CM. Barem: 3p coordonatele lui MM și OMOM, 2p CMCM și concluzia.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AB=16AB = 16, 5AB=4BC5AB = 4BC: arătați că AC=12AC = 12

Din 5AB=4BC5AB = 4BC: 5⋅16=4BC⇒BC=205\cdot 16 = 4BC \Rightarrow BC = 20 (ipotenuza, opusă unghiului drept din AA).

Teorema lui Pitagora: AC2=BC2−AB2=400−256=144AC^2 = BC^2 - AB^2 = 400 - 256 = 144, deci AC=12AC = 12 (lungimea e pozitivă).

Barem: 2p BC=20BC = 20, 3p aplicarea teoremei lui Pitagora și finalizarea.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea de compoziție pe R\mathbb R: x∗y=xy−6(x+y)+14x * y = xy - 6(x + y) + 14.

1. Arătați că 0∗2=20 * 2 = 2

0∗2=0⋅2−6(0+2)+14=0−12+14=2.0 * 2 = 0\cdot 2 - 6(0 + 2) + 14 = 0 - 12 + 14 = 2.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Legea „∗*” este comutativă

Trebuie arătat că x∗y=y∗xx * y = y * x pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb R:

y∗x=yx−6(y+x)+14=xy−6(x+y)+14=x∗y,y * x = yx - 6(y + x) + 14 = xy - 6(x + y) + 14 = x * y,

folosind comutativitatea înmulțirii și adunării numerelor reale. Barem: 3p calculul lui y∗xy * x, 2p concluzia.

3. Determinați xx cu x∗4=4x * 4 = 4

x∗4=4x−6(x+4)+14=4x−6x−24+14=−2x−10.x * 4 = 4x - 6(x + 4) + 14 = 4x - 6x - 24 + 14 = -2x - 10.

Ecuația: −2x−10=4  ⟺  −2x=14  ⟺  x=−7-2x - 10 = 4 \iff -2x = 14 \iff x = -7.

Răspuns: x=−7x = -7. Barem: 3p expresia x∗4x * 4, 2p soluția.

4. Perechile (m,n)(m, n) de numere naturale, m<nm < n, cu (−m)∗(−n)=(m∗n)+36(-m) * (-n) = (m * n) + 36

Calculăm cei doi membri:

(−m)∗(−n)=mn−6(−m−n)+14=mn+6(m+n)+14,(-m) * (-n) = mn - 6(-m - n) + 14 = mn + 6(m + n) + 14, m∗n+36=mn−6(m+n)+14+36.m * n + 36 = mn - 6(m + n) + 14 + 36.

Egalând: mn+6(m+n)+14=mn−6(m+n)+50  ⟺  12(m+n)=36  ⟺  m+n=3mn + 6(m + n) + 14 = mn - 6(m + n) + 50 \iff 12(m + n) = 36 \iff m + n = 3.

Numere naturale cu m<nm < n și suma 3: (0,3)(0, 3) și (1,2)(1, 2) (perechea (2,1)(2,1) sau (3,0)(3,0) nu respectă m<nm < n).

Răspuns: (m,n)∈{(0,3), (1,2)}(m, n) \in \{(0, 3),\ (1, 2)\}. Barem: 2p calculul lui (−m)∗(−n)(-m) * (-n), 3p relația m+n=3m + n = 3 și perechile. Nu uita perechea care conține 0 — 0∈N0 \in \mathbb N.

5. Determinați xx cu (1+3x)∗(1−3x)=0(1 + 3^x) * (1 - 3^x) = 0

Produsul: (1+3x)(1−3x)=1−32x(1 + 3^x)(1 - 3^x) = 1 - 3^{2x}. Suma: (1+3x)+(1−3x)=2(1 + 3^x) + (1 - 3^x) = 2. Deci

(1+3x)∗(1−3x)=1−32x−6⋅2+14=3−32x.(1 + 3^x) * (1 - 3^x) = 1 - 3^{2x} - 6\cdot 2 + 14 = 3 - 3^{2x}.

Ecuația: 3−32x=0  ⟺  32x=31  ⟺  2x=1  ⟺  x=123 - 3^{2x} = 0 \iff 3^{2x} = 3^1 \iff 2x = 1 \iff x = \dfrac12 (funcția exponențială este injectivă).

Răspuns: x=12x = \dfrac12. Barem: 3p expresia −32x+3-3^{2x} + 3, 2p soluția.

6. Arătați că x∗1x≤3x * \dfrac1x \le 3, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty)

x∗1x=x⋅1x−6(x+1x)+14=1−6(x2+1)x+14=15−6(x2+1)x.x * \frac1x = x\cdot\frac1x - 6\left(x + \frac1x\right) + 14 = 1 - \frac{6(x^2 + 1)}{x} + 14 = 15 - \frac{6(x^2 + 1)}{x}.

Scriem 15=12+3=12xx+315 = 12 + 3 = \dfrac{12x}{x} + 3:

x∗1x=−6(x2+1)−12xx+3=−6(x2−2x+1)x+3=−6(x−1)2x+3.x * \frac1x = -\frac{6(x^2 + 1) - 12x}{x} + 3 = -\frac{6(x^2 - 2x + 1)}{x} + 3 = -\frac{6(x - 1)^2}{x} + 3.

Pentru x>0x > 0: (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0 și x>0x > 0, deci 6(x−1)2x≥0\dfrac{6(x-1)^2}{x} \ge 0, adică x∗1x≤3x * \dfrac1x \le 3. Egalitatea are loc pentru x=1x = 1.

Barem: 2p calculul lui x∗1xx * \frac1x, 3p forma cu pătrat perfect și concluzia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} și M(x)=(23xx2)M(x) = \begin{pmatrix}2 & 3x\\ x & 2\end{pmatrix}, x∈Rx \in \mathbb R.

1. Arătați că det⁡(M(1))=1\det(M(1)) = 1

M(1)=(2312),det⁡(M(1))=∣2312∣=2⋅2−3⋅1=4−3=1.M(1) = \begin{pmatrix}2 & 3\\ 1 & 2\end{pmatrix}, \qquad \det(M(1)) = \begin{vmatrix}2 & 3\\ 1 & 2\end{vmatrix} = 2\cdot 2 - 3\cdot 1 = 4 - 3 = 1.

Barem: 3p scrierea determinantului și aplicarea formulei, 2p rezultatul.

2. Arătați că M(1)+2M(4)=3M(3)M(1) + 2M(4) = 3M(3)

M(1)+2M(4)=(2312)+2(21242)=(2312)+(42484)=(62796).M(1) + 2M(4) = \begin{pmatrix}2 & 3\\ 1 & 2\end{pmatrix} + 2\begin{pmatrix}2 & 12\\ 4 & 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & 3\\ 1 & 2\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}4 & 24\\ 8 & 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}6 & 27\\ 9 & 6\end{pmatrix}.

3M(3)=3(2932)=(62796).3M(3) = 3\begin{pmatrix}2 & 9\\ 3 & 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}6 & 27\\ 9 & 6\end{pmatrix}.

Matricele coincid. Barem: 3p calculul sumei, 2p comparația cu 3M(3)3M(3).

3. Determinați aa cu M(2)⋅M(−2)=aI2M(2)\cdot M(-2) = aI_2

M(2)=(2622),M(−2)=(2−6−22).M(2) = \begin{pmatrix}2 & 6\\ 2 & 2\end{pmatrix}, \quad M(-2) = \begin{pmatrix}2 & -6\\ -2 & 2\end{pmatrix}.

Înmulțim linie cu coloană:

M(2)⋅M(−2)=(2⋅2+6⋅(−2)2⋅(−6)+6⋅22⋅2+2⋅(−2)2⋅(−6)+2⋅2)=(−800−8)=−8I2.M(2)\cdot M(-2) = \begin{pmatrix}2\cdot2 + 6\cdot(-2) & 2\cdot(-6) + 6\cdot 2\\ 2\cdot 2 + 2\cdot(-2) & 2\cdot(-6) + 2\cdot 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-8 & 0\\ 0 & -8\end{pmatrix} = -8I_2.

Din aI2=−8I2aI_2 = -8I_2 rezultă a=−8a = -8.

Răspuns: a=−8a = -8. Barem: 3p produsul matricelor, 2p valoarea lui aa.

4. Determinați xx cu det⁡(M(x)+M(−2x))=4\det(M(x) + M(-2x)) = 4

M(−2x)=(2−6x−2x2),M(x)+M(−2x)=(4−3x−x4).M(-2x) = \begin{pmatrix}2 & -6x\\ -2x & 2\end{pmatrix}, \qquad M(x) + M(-2x) = \begin{pmatrix}4 & -3x\\ -x & 4\end{pmatrix}.

det⁡(M(x)+M(−2x))=4⋅4−(−3x)(−x)=16−3x2.\det(M(x) + M(-2x)) = 4\cdot 4 - (-3x)(-x) = 16 - 3x^2.

Ecuația: 16−3x2=4  ⟺  3x2=12  ⟺  x2=4  ⟺  x∈{−2,2}16 - 3x^2 = 4 \iff 3x^2 = 12 \iff x^2 = 4 \iff x \in \{-2, 2\}.

Răspuns: x=−2x = -2 sau x=2x = 2. Barem: 3p determinantul 16−3x216 - 3x^2, 2p soluțiile.

5. Determinați xx, yy cu M(x)⋅M(−1)+M(y)=12M(−1)M(x)\cdot M(-1) + M(y) = 12M(-1)

M(−1)=(2−3−12)M(-1) = \begin{pmatrix}2 & -3\\ -1 & 2\end{pmatrix}. Produsul:

M(x)⋅M(−1)=(23xx2)(2−3−12)=(4−3x−6+6x2x−2−3x+4).M(x)\cdot M(-1) = \begin{pmatrix}2 & 3x\\ x & 2\end{pmatrix}\begin{pmatrix}2 & -3\\ -1 & 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}4 - 3x & -6 + 6x\\ 2x - 2 & -3x + 4\end{pmatrix}.

Adunăm M(y)=(23yy2)M(y) = \begin{pmatrix}2 & 3y\\ y & 2\end{pmatrix}:

M(x)⋅M(−1)+M(y)=(6−3x−6+6x+3y2x−2+y6−3x),12M(−1)=(24−36−1224).M(x)\cdot M(-1) + M(y) = \begin{pmatrix}6 - 3x & -6 + 6x + 3y\\ 2x - 2 + y & 6 - 3x\end{pmatrix}, \qquad 12M(-1) = \begin{pmatrix}24 & -36\\ -12 & 24\end{pmatrix}.

Egalăm elementele corespunzătoare:

  • 6−3x=24⇒x=−66 - 3x = 24 \Rightarrow x = -6;
  • 2x−2+y=−12⇒−14+y=−12⇒y=22x - 2 + y = -12 \Rightarrow -14 + y = -12 \Rightarrow y = 2;
  • verificare pe elementul rămas: −6+6(−6)+3⋅2=−36-6 + 6(-6) + 3\cdot 2 = -36 ✔.

Răspuns: x=−6x = -6, y=2y = 2. Barem: 3p calculul membrului stâng, 2p valorile lui xx și yy.

6. N=det⁡(2M(1)+nI2)N = \det(2M(1) + nI_2) este multiplu de 4 pentru orice nn natural par

2M(1)+nI2=(4624)+(n00n)=(4+n624+n).2M(1) + nI_2 = \begin{pmatrix}4 & 6\\ 2 & 4\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}n & 0\\ 0 & n\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}4 + n & 6\\ 2 & 4 + n\end{pmatrix}.

N=(4+n)2−12=n2+8n+4.N = (4 + n)^2 - 12 = n^2 + 8n + 4.

Fie nn par, n=2kn = 2k cu k∈Nk \in \mathbb N. Atunci

N=4k2+16k+4=4(k2+4k+1),N = 4k^2 + 16k + 4 = 4(k^2 + 4k + 1),

iar k2+4k+1k^2 + 4k + 1 este număr natural, deci NN este multiplu de 4.

Barem: 3p calculul lui N=n2+8n+4N = n^2 + 8n + 4, 2p scrierea pentru n=2kn = 2k și concluzia.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=2a = 2
I.3x=4x = 4
I.440 de lei
I.6BC=20BC = 20, AC=12AC = 12
II.3x=−7x = -7
II.4(0,3)(0,3) și (1,2)(1,2)
II.5x=12x = \tfrac12
III.3a=−8a = -8
III.4x∈{−2,2}x \in \{-2, 2\}
III.5x=−6x = -6, y=2y = 2
III.6N=n2+8n+4=4(k2+4k+1)N = n^2 + 8n + 4 = 4(k^2 + 4k + 1)

Ce merită reținut din varianta 1

  • Procente: scumpirea cu p%p\% înseamnă înmulțirea prețului inițial cu 1+p1001 + \frac{p}{100}.
  • Ecuații logaritmice: scrie condițiile de existență înainte să egalezi argumentele.
  • Inegalități cu legi de compoziție: adu expresia la forma „constantă minus pătrat perfect” pentru a citi direct semnul.
  • Divizibilitate cu parametru par: substituția n=2kn = 2k scoate factorul comun.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă