Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2024 la Matematică M_pedagogic , modelul oficial publicat de minister. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează de obicei. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Baremul oficial pentru această variantă nu este disponibil în arhivă; rezolvarea a fost verificată independent.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Arătați că 0,25 : 0,5 + 1 2 = 1 0{,}25 : 0{,}5 + \dfrac12 = 1 0 , 25 : 0 , 5 + 2 1 = 1
Ordinea operațiilor: întâi împărțirea. 0,25 : 0,5 = 1 4 : 1 2 = 1 4 ⋅ 2 = 1 2 0{,}25 : 0{,}5 = \dfrac14 : \dfrac12 = \dfrac14\cdot 2 = \dfrac12 0 , 25 : 0 , 5 = 4 1 : 2 1 = 4 1 ⋅ 2 = 2 1 .
0,25 : 0,5 + 1 2 = 1 2 + 1 2 = 1. 0{,}25 : 0{,}5 + \frac12 = \frac12 + \frac12 = 1. 0 , 25 : 0 , 5 + 2 1 = 2 1 + 2 1 = 1.
Punctaj orientativ: 3p împărțirea, 2p finalizarea.
2. f ( x ) = x 2 − 4 x f(x) = x^2 - 4x f ( x ) = x 2 − 4 x : numerele naturale n n n cu f ( n ) ≥ n 2 − 8 f(n) \ge n^2 - 8 f ( n ) ≥ n 2 − 8
n 2 − 4 n ≥ n 2 − 8 ⟺ − 4 n ≥ − 8 ⟺ n ≤ 2. n^2 - 4n \ge n^2 - 8 \iff -4n \ge -8 \iff n \le 2. n 2 − 4 n ≥ n 2 − 8 ⟺ − 4 n ≥ − 8 ⟺ n ≤ 2.
(La împărțirea cu − 4 -4 − 4 sensul inegalității se schimbă.) Numerele naturale cu n ≤ 2 n \le 2 n ≤ 2 sunt 0 , 1 , 2 0, 1, 2 0 , 1 , 2 .
Răspuns: n ∈ { 0 , 1 , 2 } n \in \{0, 1, 2\} n ∈ { 0 , 1 , 2 } . Punctaj orientativ: 3p inecuația n ≤ 2 n \le 2 n ≤ 2 , 2p mulțimea soluțiilor.
3. Ecuația 2 log 2 ( 3 x − 1 ) = 36 2\log_2(3x - 1) = \sqrt{36} 2 log 2 ( 3 x − 1 ) = 36
Condiția de existență: 3 x − 1 > 0 3x - 1 > 0 3 x − 1 > 0 , adică x > 1 3 x > \dfrac13 x > 3 1 .
36 = 6 \sqrt{36} = 6 36 = 6 , deci 2 log 2 ( 3 x − 1 ) = 6 ⟺ log 2 ( 3 x − 1 ) = 3 ⟺ 3 x − 1 = 2 3 = 8 ⟺ x = 3 2\log_2(3x-1) = 6 \iff \log_2(3x - 1) = 3 \iff 3x - 1 = 2^3 = 8 \iff x = 3 2 log 2 ( 3 x − 1 ) = 6 ⟺ log 2 ( 3 x − 1 ) = 3 ⟺ 3 x − 1 = 2 3 = 8 ⟺ x = 3 .
Verificare: x = 3 > 1 3 x = 3 > \frac13 x = 3 > 3 1 ✔ și 2 log 2 8 = 2 ⋅ 3 = 6 2\log_2 8 = 2\cdot 3 = 6 2 log 2 8 = 2 ⋅ 3 = 6 ✔.
Răspuns: x = 3 x = 3 x = 3 . Punctaj orientativ: 3p 3 x − 1 = 8 3x - 1 = 8 3 x − 1 = 8 , 2p soluția care convine.
4. După o scumpire cu 20%, prețul crește cu 80 de lei: prețul final
Fie x x x prețul inițial. Creșterea este 20% din x x x :
20 100 ⋅ x = 80 ⟺ x = 400 lei . \frac{20}{100}\cdot x = 80 \iff x = 400 \text{ lei}. 100 20 ⋅ x = 80 ⟺ x = 400 lei .
Prețul final = prețul inițial + creșterea = 400 + 80 = 480 = 400 + 80 = 480 = 400 + 80 = 480 de lei.
Răspuns: 480 de lei. Punctaj orientativ: 3p prețul inițial, 2p prețul final. Atenție: aici se cere prețul final , nu cel inițial.
5. A ( − 1 , 2 ) A(-1, 2) A ( − 1 , 2 ) , B ( 1 , m ) B(1, m) B ( 1 , m ) , C ( 3 , 6 ) C(3, 6) C ( 3 , 6 ) : m m m astfel încât C C C să fie simetricul lui A A A față de B B B
C C C este simetricul lui A A A față de B B B exact când B B B este mijlocul segmentului A C AC A C :
x B = x A + x C 2 = − 1 + 3 2 = 1 ✓ , y B = y A + y C 2 = 2 + 6 2 = 4. x_B = \frac{x_A + x_C}{2} = \frac{-1 + 3}{2} = 1 \ \checkmark, \qquad y_B = \frac{y_A + y_C}{2} = \frac{2 + 6}{2} = 4. x B = 2 x A + x C = 2 − 1 + 3 = 1 ✓ , y B = 2 y A + y C = 2 2 + 6 = 4.
Abscisa se potrivește (este dată, 1 1 1 ), iar ordonata dă m = 4 m = 4 m = 4 .
Răspuns: m = 4 m = 4 m = 4 . Punctaj orientativ: 2p B B B mijlocul lui A C AC A C , 3p valoarea lui m m m .
6. Arătați că sin 30 ∘ ⋅ cos 45 ∘ − 1 2 ⋅ sin 45 ∘ = 0 \sin30^\circ\cdot\cos45^\circ - \dfrac12\cdot\sin45^\circ = 0 sin 3 0 ∘ ⋅ cos 4 5 ∘ − 2 1 ⋅ sin 4 5 ∘ = 0
sin 30 ∘ = 1 2 \sin30^\circ = \dfrac12 sin 3 0 ∘ = 2 1 , cos 45 ∘ = sin 45 ∘ = 2 2 \cos45^\circ = \sin45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2} cos 4 5 ∘ = sin 4 5 ∘ = 2 2 :
1 2 ⋅ 2 2 − 1 2 ⋅ 2 2 = 2 4 − 2 4 = 0. \frac12\cdot\frac{\sqrt2}{2} - \frac12\cdot\frac{\sqrt2}{2} = \frac{\sqrt2}{4} - \frac{\sqrt2}{4} = 0. 2 1 ⋅ 2 2 − 2 1 ⋅ 2 2 = 4 2 − 4 2 = 0.
Punctaj orientativ: 3p valorile trigonometrice, 2p calculul.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Pe R \mathbb R R se definește x ∘ y = 1 2 x y − x − y + 4 x \circ y = \dfrac12xy - x - y + 4 x ∘ y = 2 1 x y − x − y + 4 .
1. Arătați că 2 ∘ 1 = 2 2 \circ 1 = 2 2 ∘ 1 = 2
2 ∘ 1 = 1 2 ⋅ 2 ⋅ 1 − 2 − 1 + 4 = 1 − 3 + 4 = 2. 2 \circ 1 = \frac12\cdot 2\cdot 1 - 2 - 1 + 4 = 1 - 3 + 4 = 2. 2 ∘ 1 = 2 1 ⋅ 2 ⋅ 1 − 2 − 1 + 4 = 1 − 3 + 4 = 2.
2. Demonstrați că x ∘ y = 1 2 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 x \circ y = \dfrac12(x - 2)(y - 2) + 2 x ∘ y = 2 1 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2
Dezvoltăm membrul drept:
1 2 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 = 1 2 ( x y − 2 x − 2 y + 4 ) + 2 = 1 2 x y − x − y + 2 + 2 = 1 2 x y − x − y + 4 = x ∘ y . \frac12(x-2)(y-2) + 2 = \frac12(xy - 2x - 2y + 4) + 2 = \frac12xy - x - y + 2 + 2 = \frac12xy - x - y + 4 = x \circ y. 2 1 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 = 2 1 ( x y − 2 x − 2 y + 4 ) + 2 = 2 1 x y − x − y + 2 + 2 = 2 1 x y − x − y + 4 = x ∘ y .
Punctaj orientativ: 3p desfacerea parantezelor, 2p finalizarea.
3. Arătați că e = 4 e = 4 e = 4 este elementul neutru
Folosim forma de la punctul 2:
x ∘ 4 = 1 2 ( x − 2 ) ⋅ 2 + 2 = x − 2 + 2 = x , 4 ∘ x = 1 2 ⋅ 2 ⋅ ( x − 2 ) + 2 = x , x \circ 4 = \frac12(x-2)\cdot 2 + 2 = x - 2 + 2 = x, \qquad 4 \circ x = \frac12\cdot 2\cdot(x-2) + 2 = x, x ∘ 4 = 2 1 ( x − 2 ) ⋅ 2 + 2 = x − 2 + 2 = x , 4 ∘ x = 2 1 ⋅ 2 ⋅ ( x − 2 ) + 2 = x ,
pentru orice x x x real, deci e = 4 e = 4 e = 4 este elementul neutru.
4. N = m ∘ n N = m \circ n N = m ∘ n este natural par pentru m , n m, n m , n naturale pare
Fie m = 2 k m = 2k m = 2 k , n = 2 p n = 2p n = 2 p , cu k , p k, p k , p naturale. Din punctul 2:
N = 1 2 ( 2 k − 2 ) ( 2 p − 2 ) + 2 = 1 2 ⋅ 4 ( k − 1 ) ( p − 1 ) + 2 = 2 ( k − 1 ) ( p − 1 ) + 2 = 2 [ ( k − 1 ) ( p − 1 ) + 1 ] . N = \frac12(2k - 2)(2p - 2) + 2 = \frac12\cdot 4(k-1)(p-1) + 2 = 2(k-1)(p-1) + 2 = 2\big[(k-1)(p-1) + 1\big]. N = 2 1 ( 2 k − 2 ) ( 2 p − 2 ) + 2 = 2 1 ⋅ 4 ( k − 1 ) ( p − 1 ) + 2 = 2 ( k − 1 ) ( p − 1 ) + 2 = 2 [ ( k − 1 ) ( p − 1 ) + 1 ] .
Deci N N N este un număr întreg par (de forma 2 ⋅ 2\cdot 2 ⋅ întreg).
Rămâne să vedem că N ≥ 0 N \ge 0 N ≥ 0 . Dacă m , n ≥ 2 m, n \ge 2 m , n ≥ 2 (adică k , p ≥ 1 k, p \ge 1 k , p ≥ 1 ), atunci ( k − 1 ) ( p − 1 ) ≥ 0 (k-1)(p-1) \ge 0 ( k − 1 ) ( p − 1 ) ≥ 0 , deci N ≥ 2 N \ge 2 N ≥ 2 — natural par.
Observație importantă: dacă se admite și valoarea 0 0 0 (care e număr natural par), afirmația nu mai e adevărată în toate cazurile: pentru m = 0 m = 0 m = 0 , N = 2 [ − ( p − 1 ) + 1 ] = 4 − n N = 2\big[-(p - 1) + 1\big] = 4 - n N = 2 [ − ( p − 1 ) + 1 ] = 4 − n , de exemplu 0 ∘ 6 = − 2 0 \circ 6 = -2 0 ∘ 6 = − 2 , care nu e natural. Enunțul trebuie deci înțeles pentru numere naturale pare nenule (m , n ≥ 2 m, n \ge 2 m , n ≥ 2 ); cu această precizare demonstrația de mai sus este completă. (La examen, scrie demonstrația pentru k , p ≥ 1 k, p \ge 1 k , p ≥ 1 și menționează cazul.)
5. Numerele reale x x x cu x ∘ x = 4 x \circ x = 4 x ∘ x = 4
x ∘ x = 1 2 ( x − 2 ) 2 + 2 = 4 ⟺ ( x − 2 ) 2 = 4 ⟺ x − 2 = ± 2 ⟺ x ∈ { 0 , 4 } . x \circ x = \frac12(x-2)^2 + 2 = 4 \iff (x-2)^2 = 4 \iff x - 2 = \pm 2 \iff x \in \{0, 4\}. x ∘ x = 2 1 ( x − 2 ) 2 + 2 = 4 ⟺ ( x − 2 ) 2 = 4 ⟺ x − 2 = ± 2 ⟺ x ∈ { 0 , 4 } .
Verificare: 0 ∘ 0 = 4 0 \circ 0 = 4 0 ∘ 0 = 4 ✔, 4 ∘ 4 = 4 4 \circ 4 = 4 4 ∘ 4 = 4 ✔ (4 e elementul neutru).
Răspuns: x ∈ { 0 , 4 } x \in \{0, 4\} x ∈ { 0 , 4 } .
6. Numerele reale x x x cu 4 x ∘ 8 x = 2 4^x \circ 8^x = 2 4 x ∘ 8 x = 2
Din punctul 2: 4 x ∘ 8 x = 1 2 ( 4 x − 2 ) ( 8 x − 2 ) + 2 4^x \circ 8^x = \dfrac12(4^x - 2)(8^x - 2) + 2 4 x ∘ 8 x = 2 1 ( 4 x − 2 ) ( 8 x − 2 ) + 2 . Ecuația devine
1 2 ( 4 x − 2 ) ( 8 x − 2 ) = 0 ⟺ 4 x = 2 sau 8 x = 2. \frac12(4^x - 2)(8^x - 2) = 0 \iff 4^x = 2 \ \text{ sau } \ 8^x = 2. 2 1 ( 4 x − 2 ) ( 8 x − 2 ) = 0 ⟺ 4 x = 2 sau 8 x = 2.
4 x = 2 ⟺ 2 2 x = 2 1 ⟺ x = 1 2 4^x = 2 \iff 2^{2x} = 2^1 \iff x = \dfrac12 4 x = 2 ⟺ 2 2 x = 2 1 ⟺ x = 2 1 ;
8 x = 2 ⟺ 2 3 x = 2 1 ⟺ x = 1 3 8^x = 2 \iff 2^{3x} = 2^1 \iff x = \dfrac13 8 x = 2 ⟺ 2 3 x = 2 1 ⟺ x = 3 1 .
Răspuns: x ∈ { 1 3 , 1 2 } x \in \left\{\dfrac13, \dfrac12\right\} x ∈ { 3 1 , 2 1 } . Punctaj orientativ: 3p produsul nul, 2p soluțiile.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Se consideră A = ( − 1 3 3 2 ) A = \begin{pmatrix}-1 & 3\\ 3 & 2\end{pmatrix} A = ( − 1 3 3 2 ) , I 2 I_2 I 2 , O 2 O_2 O 2 și B ( a ) = ( a + 1 3 3 a + 4 ) B(a) = \begin{pmatrix}a + 1 & 3\\ 3 & a + 4\end{pmatrix} B ( a ) = ( a + 1 3 3 a + 4 ) .
1. Arătați că B ( 1 ) − B ( 0 ) = I 2 B(1) - B(0) = I_2 B ( 1 ) − B ( 0 ) = I 2
B ( 1 ) − B ( 0 ) = ( 2 3 3 5 ) − ( 1 3 3 4 ) = ( 1 0 0 1 ) = I 2 . B(1) - B(0) = \begin{pmatrix}2 & 3\\ 3 & 5\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}1 & 3\\ 3 & 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = I_2. B ( 1 ) − B ( 0 ) = ( 2 3 3 5 ) − ( 1 3 3 4 ) = ( 1 0 0 1 ) = I 2 .
2. Arătați că B ( − 1 ) ⋅ B ( − 4 ) = 9 I 2 B(-1)\cdot B(-4) = 9I_2 B ( − 1 ) ⋅ B ( − 4 ) = 9 I 2
B ( − 1 ) = ( 0 3 3 3 ) B(-1) = \begin{pmatrix}0 & 3\\ 3 & 3\end{pmatrix} B ( − 1 ) = ( 0 3 3 3 ) , B ( − 4 ) = ( − 3 3 3 0 ) B(-4) = \begin{pmatrix}-3 & 3\\ 3 & 0\end{pmatrix} B ( − 4 ) = ( − 3 3 3 0 ) .
B ( − 1 ) ⋅ B ( − 4 ) = ( 0 + 9 0 + 0 − 9 + 9 9 + 0 ) = ( 9 0 0 9 ) = 9 I 2 . B(-1)\cdot B(-4) = \begin{pmatrix}0 + 9 & 0 + 0\\ -9 + 9 & 9 + 0\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}9 & 0\\ 0 & 9\end{pmatrix} = 9I_2. B ( − 1 ) ⋅ B ( − 4 ) = ( 0 + 9 − 9 + 9 0 + 0 9 + 0 ) = ( 9 0 0 9 ) = 9 I 2 .
3. Numerele reale a a a cu det ( B ( a ) ) = a \det(B(a)) = a det ( B ( a )) = a
det ( B ( a ) ) = ( a + 1 ) ( a + 4 ) − 9 = a 2 + 5 a − 5. \det(B(a)) = (a+1)(a+4) - 9 = a^2 + 5a - 5. det ( B ( a )) = ( a + 1 ) ( a + 4 ) − 9 = a 2 + 5 a − 5.
Ecuația a 2 + 5 a − 5 = a ⟺ a 2 + 4 a − 5 = 0 ⟺ ( a + 5 ) ( a − 1 ) = 0 ⟺ a ∈ { − 5 , 1 } a^2 + 5a - 5 = a \iff a^2 + 4a - 5 = 0 \iff (a + 5)(a - 1) = 0 \iff a \in \{-5, 1\} a 2 + 5 a − 5 = a ⟺ a 2 + 4 a − 5 = 0 ⟺ ( a + 5 ) ( a − 1 ) = 0 ⟺ a ∈ { − 5 , 1 } .
Răspuns: a ∈ { − 5 , 1 } a \in \{-5, 1\} a ∈ { − 5 , 1 } . Punctaj orientativ: 3p determinantul, 2p soluțiile.
4. C ( n ) = B ( n ) − A C(n) = B(n) - A C ( n ) = B ( n ) − A este inversabilă pentru orice n n n natural
C ( n ) = ( n + 1 − ( − 1 ) 3 − 3 3 − 3 n + 4 − 2 ) = ( n + 2 0 0 n + 2 ) . C(n) = \begin{pmatrix}n + 1 - (-1) & 3 - 3\\ 3 - 3 & n + 4 - 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}n + 2 & 0\\ 0 & n + 2\end{pmatrix}. C ( n ) = ( n + 1 − ( − 1 ) 3 − 3 3 − 3 n + 4 − 2 ) = ( n + 2 0 0 n + 2 ) .
det ( C ( n ) ) = ( n + 2 ) 2 \det(C(n)) = (n+2)^2 det ( C ( n )) = ( n + 2 ) 2 . Pentru n n n natural, n + 2 ≥ 2 n + 2 \ge 2 n + 2 ≥ 2 , deci det ( C ( n ) ) ≥ 4 ≠ 0 \det(C(n)) \ge 4 \ne 0 det ( C ( n )) ≥ 4 = 0 . O matrice pătratică cu determinant nenul este inversabilă.
Punctaj orientativ: 3p determinantul, 2p concluzia.
5. Numărul real a a a cu A ⋅ A = B ( a ) A\cdot A = B(a) A ⋅ A = B ( a )
A ⋅ A = ( 1 + 9 − 3 + 6 − 3 + 6 9 + 4 ) = ( 10 3 3 13 ) . A\cdot A = \begin{pmatrix}1 + 9 & -3 + 6\\ -3 + 6 & 9 + 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}10 & 3\\ 3 & 13\end{pmatrix}. A ⋅ A = ( 1 + 9 − 3 + 6 − 3 + 6 9 + 4 ) = ( 10 3 3 13 ) .
Egalăm cu B ( a ) B(a) B ( a ) : a + 1 = 10 a + 1 = 10 a + 1 = 10 și a + 4 = 13 a + 4 = 13 a + 4 = 13 , ambele dau a = 9 a = 9 a = 9 (elementele 3 3 3 coincid deja).
Răspuns: a = 9 a = 9 a = 9 . Punctaj orientativ: 3p produsul, 2p valoarea lui a a a .
6. Numerele reale a ≥ 0 a \ge 0 a ≥ 0 cu B ( a ) − B ( a ) = O 2 B(a) - B(\sqrt a) = O_2 B ( a ) − B ( a ) = O 2
B ( a ) − B ( a ) = ( a − a 0 0 a − a ) = O 2 ⟺ a = a . B(a) - B(\sqrt a) = \begin{pmatrix}a - \sqrt a & 0\\ 0 & a - \sqrt a\end{pmatrix} = O_2 \iff a = \sqrt a. B ( a ) − B ( a ) = ( a − a 0 0 a − a ) = O 2 ⟺ a = a .
Notăm t = a ≥ 0 t = \sqrt a \ge 0 t = a ≥ 0 : t 2 = t ⟺ t ( t − 1 ) = 0 ⟺ t ∈ { 0 , 1 } t^2 = t \iff t(t - 1) = 0 \iff t \in \{0, 1\} t 2 = t ⟺ t ( t − 1 ) = 0 ⟺ t ∈ { 0 , 1 } , deci a ∈ { 0 , 1 } a \in \{0, 1\} a ∈ { 0 , 1 } .
Răspuns: a ∈ { 0 , 1 } a \in \{0, 1\} a ∈ { 0 , 1 } . Punctaj orientativ: 2p diferența matricelor, 3p soluțiile.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.2 n ∈ { 0 , 1 , 2 } n \in \{0, 1, 2\} n ∈ { 0 , 1 , 2 } I.3 x = 3 x = 3 x = 3 I.4 480 de lei I.5 m = 4 m = 4 m = 4 II.5 x ∈ { 0 , 4 } x \in \{0, 4\} x ∈ { 0 , 4 } II.6 x ∈ { 1 3 , 1 2 } x \in \{\frac13, \frac12\} x ∈ { 3 1 , 2 1 } III.3 a ∈ { − 5 , 1 } a \in \{-5, 1\} a ∈ { − 5 , 1 } III.5 a = 9 a = 9 a = 9 III.6 a ∈ { 0 , 1 } a \in \{0, 1\} a ∈ { 0 , 1 }
Ce merită reținut din model
Forma 1 2 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 \frac12(x-2)(y-2) + 2 2 1 ( x − 2 ) ( y − 2 ) + 2 rezolvă rapid elementul neutru, ecuațiile x ∘ x = c x\circ x = c x ∘ x = c și produsele nule.
Simetricul față de un punct = punctul acela este mijlocul segmentului.
Inversabilitate : arată că determinantul e nenul (aici un pătrat strict pozitiv).