Subiect și barem BAC 2025 Matematică (pedagogic)
2025
August–Septembrie
Varianta 9
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Matematică (pedagogic) — August–Septembrie, varianta 9

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2025 la Matematică M_pedagogic, sesiunea august–septembrie, varianta 9. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 3⋅(32−16)+2:12=83\cdot\left(\dfrac32 - \dfrac16\right) + 2 : \dfrac12 = 8

Paranteza, la numitorul comun 6: 32−16=96−16=86\dfrac32 - \dfrac16 = \dfrac96 - \dfrac16 = \dfrac86.

Împărțirea la o fracție înseamnă înmulțirea cu inversa ei: 2:12=2⋅2=42 : \dfrac12 = 2\cdot 2 = 4.

3⋅86+4=4+4=8.3\cdot\frac86 + 4 = 4 + 4 = 8.

(Ordinea operațiilor: întâi paranteza, apoi înmulțirea și împărțirea, la final adunarea.) Barem: 3p calculele intermediare, 2p rezultatul.

2. f(x)=5x−2f(x) = 5x - 2, g(x)=2x+7g(x) = 2x + 7: determinați mm cu f(1)+g(1)=2mf(1) + g(1) = 2m

f(1)=5−2=3f(1) = 5 - 2 = 3, g(1)=2+7=9g(1) = 2 + 7 = 9.

3+9=2m  ⟺  2m=12  ⟺  m=6.3 + 9 = 2m \iff 2m = 12 \iff m = 6.

Răspuns: m=6m = 6. Barem: 2p valorile funcțiilor, 3p rezolvarea ecuației.

3. Ecuație exponențială: 2−x=22x−62^{-x} = 2^{2x - 6}

Bazele sunt egale (2>02 > 0, 2≠12 \ne 1), deci egalăm exponenții:

−x=2x−6  ⟺  6=3x  ⟺  x=2.-x = 2x - 6 \iff 6 = 3x \iff x = 2.

Verificare: 2−2=2−22^{-2} = 2^{-2} ✔.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. Probabilitatea ca, pentru n∈A={0,1,…,19}n \in A = \{0, 1, \dots, 19\}, numărul 3n+23n + 2 să fie în AA

Cazuri posibile: AA are 2020 de elemente (de la 0 la 19).

Cazuri favorabile: 3n+2∈A  ⟺  3n+2≤19  ⟺  3n≤17  ⟺  n≤53n + 2 \in A \iff 3n + 2 \le 19 \iff 3n \le 17 \iff n \le 5 (cu nn natural; 3n+2≥03n + 2 \ge 0 mereu). Deci n∈{0,1,2,3,4,5}n \in \{0, 1, 2, 3, 4, 5\}, adică 66 valori (ele dau 2,5,8,11,14,172, 5, 8, 11, 14, 17).

p=620=310.p = \frac{6}{20} = \frac{3}{10}.

Răspuns: p=310p = \dfrac{3}{10}. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.

5. A(1,0)A(1,0), B(0,6)B(0,6), C(5,4)C(5,4), DD mijlocul lui ACAC: distanța BDBD

Mijlocul: D(1+52,0+42)=D(3,2)D\left(\dfrac{1 + 5}{2}, \dfrac{0 + 4}{2}\right) = D(3, 2).

BD=(3−0)2+(2−6)2=9+16=25=5.BD = \sqrt{(3 - 0)^2 + (2 - 6)^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5.

Răspuns: BD=5BD = 5. Barem: 2p coordonatele lui DD, 3p distanța.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AB=4AB = 4, AC=8AC = 8: arătați că sin⁡C=55\sin C = \dfrac{\sqrt5}{5}

Ipotenuza, cu Pitagora: BC=AB2+AC2=16+64=80=45BC = \sqrt{AB^2 + AC^2} = \sqrt{16 + 64} = \sqrt{80} = 4\sqrt5.

sin⁡C\sin C = cateta opusă unghiului CC / ipotenuză. Cateta opusă lui CC este ABAB:

sin⁡C=ABBC=445=15=55.\sin C = \frac{AB}{BC} = \frac{4}{4\sqrt5} = \frac{1}{\sqrt5} = \frac{\sqrt5}{5}.

Barem: 2p BC=45BC = 4\sqrt5, 3p calculul lui sin⁡C\sin C. Atenție să nu folosești ACAC (cateta alăturată lui CC — aceea dă cos⁡C\cos C).

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Pe R\mathbb R se definește legea asociativă x∗y=xy+90−9x−9yx * y = xy + 90 - 9x - 9y.

1. Arătați că 0∗9=90 * 9 = 9

0∗9=0⋅9+90−9⋅0−9⋅9=0+90−0−81=9.0 * 9 = 0\cdot 9 + 90 - 9\cdot 0 - 9\cdot 9 = 0 + 90 - 0 - 81 = 9.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Arătați că x∗y=(x−9)(y−9)+9x * y = (x - 9)(y - 9) + 9

Scriem 90=81+990 = 81 + 9 și grupăm:

x∗y=xy−9x−9y+81+9=x(y−9)−9(y−9)+9=(x−9)(y−9)+9.x * y = xy - 9x - 9y + 81 + 9 = x(y - 9) - 9(y - 9) + 9 = (x - 9)(y - 9) + 9.

(Verificare inversă: (x−9)(y−9)+9=xy−9x−9y+81+9=xy+90−9x−9y(x-9)(y-9) + 9 = xy - 9x - 9y + 81 + 9 = xy + 90 - 9x - 9y ✔.) Barem: 2p scrierea 90=81+990 = 81 + 9, 3p factorizarea.

3. Arătați că e=10e = 10 este elementul neutru

Folosim forma de la punctul 2:

x∗10=(x−9)(10−9)+9=x−9+9=x,10∗x=(10−9)(x−9)+9=x,x * 10 = (x - 9)(10 - 9) + 9 = x - 9 + 9 = x, \qquad 10 * x = (10 - 9)(x - 9) + 9 = x,

pentru orice xx real. Deci e=10e = 10 este elementul neutru.

Barem: 2p x∗10=xx * 10 = x, 3p 10∗x=x10 * x = x și concluzia.

4. Simetricul lui 263\dfrac{26}{3}

Căutăm xx cu 263∗x=x∗263=10\dfrac{26}{3} * x = x * \dfrac{26}{3} = 10:

(263−9)(x−9)+9=10  ⟺  −13(x−9)=1  ⟺  x−9=−3  ⟺  x=6.\left(\frac{26}{3} - 9\right)(x - 9) + 9 = 10 \iff -\frac13(x - 9) = 1 \iff x - 9 = -3 \iff x = 6.

(Legea este comutativă, deci ambele egalități se reduc la aceeași ecuație.)

Verificare: (263−9)(6−9)+9=(−13)(−3)+9=10\left(\frac{26}{3} - 9\right)(6 - 9) + 9 = \left(-\frac13\right)(-3) + 9 = 10 ✔.

Răspuns: simetricul lui 263\dfrac{26}{3} este 66. Barem: 3p ecuația, 2p soluția.

5. Calculați 30∗31∗32∗33∗343^0 * 3^1 * 3^2 * 3^3 * 3^4

Observație-cheie: 99 este „element absorbant”: pentru orice xx,

x∗9=(x−9)⋅0+9=9și9∗y=0⋅(y−9)+9=9.x * 9 = (x - 9)\cdot 0 + 9 = 9 \quad\text{și}\quad 9 * y = 0\cdot(y - 9) + 9 = 9.

Al treilea factor este 32=93^2 = 9. Folosind asociativitatea:

30∗31∗9∗33∗34=((30∗31)∗9)∗33∗34=9∗33∗34=9∗34=9.3^0 * 3^1 * 9 * 3^3 * 3^4 = \left((3^0 * 3^1) * 9\right) * 3^3 * 3^4 = 9 * 3^3 * 3^4 = 9 * 3^4 = 9.

Răspuns: 99. Barem: 2p observația x∗9=9∗y=9x * 9 = 9 * y = 9, 3p calculul final.

6. Numerele naturale ab‾\overline{ab} cu a∗b=12a * b = 12

a∗b=12  ⟺  (a−9)(b−9)+9=12  ⟺  (a−9)(b−9)=3.a * b = 12 \iff (a - 9)(b - 9) + 9 = 12 \iff (a - 9)(b - 9) = 3.

aa și bb sunt cifre, cu a≠0a \ne 0 (prima cifră a unui număr de două cifre). Atunci a−9∈{−8,…,0}a - 9 \in \{-8, \dots, 0\} și b−9∈{−9,…,0}b - 9 \in \{-9, \dots, 0\} — ambii factori sunt ≤0\le 0, deci produsul 33 se obține doar ca (−1)⋅(−3)(-1)\cdot(-3) sau (−3)⋅(−1)(-3)\cdot(-1):

  • a−9=−1a - 9 = -1, b−9=−3b - 9 = -3: a=8a = 8, b=6b = 6 — numărul 6868;
  • a−9=−3a - 9 = -3, b−9=−1b - 9 = -1: a=6a = 6, b=8b = 8 — numărul 8686.

Răspuns: 6868 și 8686. Barem: 2p ecuația (a−9)(b−9)=3(a-9)(b-9) = 3, 3p numerele.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} și M(a)=(a1−32−a)M(a) = \begin{pmatrix}a & 1\\ -3 & 2 - a\end{pmatrix}, a∈Ra \in \mathbb R.

1. Arătați că det⁡(M(1))=4\det(M(1)) = 4

M(1)=(11−31),det⁡(M(1))=1⋅1−1⋅(−3)=1+3=4.M(1) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ -3 & 1\end{pmatrix}, \qquad \det(M(1)) = 1\cdot1 - 1\cdot(-3) = 1 + 3 = 4.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

2. Arătați că 3M(4)−M(2)=2M(5)3M(4) - M(2) = 2M(5)

M(4)=(41−3−2)M(4) = \begin{pmatrix}4 & 1\\ -3 & -2\end{pmatrix}, M(2)=(21−30)M(2) = \begin{pmatrix}2 & 1\\ -3 & 0\end{pmatrix}, M(5)=(51−3−3)M(5) = \begin{pmatrix}5 & 1\\ -3 & -3\end{pmatrix}.

3M(4)−M(2)=(123−9−6)−(21−30)=(102−6−6)=2(51−3−3)=2M(5).3M(4) - M(2) = \begin{pmatrix}12 & 3\\ -9 & -6\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}2 & 1\\ -3 & 0\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}10 & 2\\ -6 & -6\end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix}5 & 1\\ -3 & -3\end{pmatrix} = 2M(5).

Barem: 3p calculul, 2p identificarea cu 2M(5)2M(5).

3. Numerele reale aa cu det⁡(M(a))=0\det(M(a)) = 0

det⁡(M(a))=a(2−a)−1⋅(−3)=−a2+2a+3.\det(M(a)) = a(2 - a) - 1\cdot(-3) = -a^2 + 2a + 3.

−a2+2a+3=0  ⟺  a2−2a−3=0-a^2 + 2a + 3 = 0 \iff a^2 - 2a - 3 = 0, cu Δ=4+12=16\Delta = 4 + 12 = 16, deci a=2±42a = \dfrac{2 \pm 4}{2}: a=−1a = -1 sau a=3a = 3.

Răspuns: a∈{−1,3}a \in \{-1, 3\}. Barem: 3p determinantul, 2p soluțiile.

4. xx real cu M(3)⋅M(3)=xM(3)M(3)\cdot M(3) = xM(3)

M(3)=(31−3−1)M(3) = \begin{pmatrix}3 & 1\\ -3 & -1\end{pmatrix}. Înmulțim linie cu coloană:

M(3)⋅M(3)=(9−33−1−9+3−3+1)=(62−6−2)=2M(3).M(3)\cdot M(3) = \begin{pmatrix}9 - 3 & 3 - 1\\ -9 + 3 & -3 + 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}6 & 2\\ -6 & -2\end{pmatrix} = 2M(3).

Din 2M(3)=xM(3)2M(3) = xM(3) și M(3)≠O2M(3) \ne O_2 (de exemplu, elementul (1,2)(1,2): 2=x⋅12 = x\cdot 1) rezultă x=2x = 2.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p produsul, 2p valoarea lui xx.

5. X∈M2(R)X \in \mathcal M_2(\mathbb R) cu M(1)⋅X=2M(−1)M(1)\cdot X = 2M(-1)

det⁡(M(1))=4≠0\det(M(1)) = 4 \ne 0, deci M(1)M(1) este inversabilă și X=2(M(1))−1M(−1)X = 2\left(M(1)\right)^{-1} M(-1) (înmulțim la stânga cu inversa).

Pentru (pqrs)\begin{pmatrix}p & q\\ r & s\end{pmatrix} cu determinant d≠0d \ne 0, inversa este 1d(s−q−rp)\dfrac1d\begin{pmatrix}s & -q\\ -r & p\end{pmatrix}:

(M(1))−1=14(1−131).\left(M(1)\right)^{-1} = \frac14\begin{pmatrix}1 & -1\\ 3 & 1\end{pmatrix}.

Cu M(−1)=(−11−33)M(-1) = \begin{pmatrix}-1 & 1\\ -3 & 3\end{pmatrix}:

X=2⋅14(1−131)(−11−33)=12(−1+31−3−3−33+3)=12(2−2−66)=(1−1−33).X = 2\cdot\frac14\begin{pmatrix}1 & -1\\ 3 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}-1 & 1\\ -3 & 3\end{pmatrix} = \frac12\begin{pmatrix}-1 + 3 & 1 - 3\\ -3 - 3 & 3 + 3\end{pmatrix} = \frac12\begin{pmatrix}2 & -2\\ -6 & 6\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & -1\\ -3 & 3\end{pmatrix}.

Verificare: M(1)⋅X=(11−31)(1−1−33)=(−22−66)=2M(−1)M(1)\cdot X = \begin{pmatrix}1 & 1\\ -3 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & -1\\ -3 & 3\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-2 & 2\\ -6 & 6\end{pmatrix} = 2M(-1) ✔.

Răspuns: X=(1−1−33)X = \begin{pmatrix}1 & -1\\ -3 & 3\end{pmatrix}. Barem: 3p inversa lui M(1)M(1), 2p matricea XX. (Atenție la ordinea înmulțirii: X=M(1)−1⋅2M(−1)X = M(1)^{-1}\cdot 2M(-1), nu invers.)

6. Numerele întregi mm cu det⁡(M(m)+mI2)≤det⁡(M(−2m))\det\left(M(m) + mI_2\right) \le \det\left(M(-2m)\right)

M(m)+mI2=(2m1−32)M(m) + mI_2 = \begin{pmatrix}2m & 1\\ -3 & 2\end{pmatrix}, deci det⁡=4m+3\det = 4m + 3.

M(−2m)=(−2m1−32+2m)M(-2m) = \begin{pmatrix}-2m & 1\\ -3 & 2 + 2m\end{pmatrix}, deci det⁡=−2m(2+2m)+3=−4m2−4m+3\det = -2m(2 + 2m) + 3 = -4m^2 - 4m + 3.

Inegalitatea:

4m+3≤−4m2−4m+3  ⟺  4m2+8m≤0  ⟺  4m(m+2)≤0  ⟺  m∈[−2,0].4m + 3 \le -4m^2 - 4m + 3 \iff 4m^2 + 8m \le 0 \iff 4m(m + 2) \le 0 \iff m \in [-2, 0].

Numerele întregi din [−2,0][-2, 0] sunt −2,−1,0-2, -1, 0.

Răspuns: m∈{−2,−1,0}m \in \{-2, -1, 0\}. Barem: 2p cei doi determinanți, 3p rezolvarea inecuației și valorile întregi.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.188
I.2m=6m = 6
I.3x=2x = 2
I.4p=310p = \tfrac{3}{10}
I.5BD=5BD = 5
I.6sin⁡C=55\sin C = \tfrac{\sqrt5}{5}
II.4simetricul este 66
II.599
II.66868 și 8686
III.3a∈{−1,3}a \in \{-1, 3\}
III.4x=2x = 2
III.5X=(1−1−33)X = \begin{pmatrix}1 & -1\\ -3 & 3\end{pmatrix}
III.6m∈{−2,−1,0}m \in \{-2, -1, 0\}

Ce merită reținut din varianta 9

  • Forma (x−k)(y−k)+k(x - k)(y - k) + k a unei legi dă imediat elementul neutru (k+1k + 1) și elementul absorbant (kk) — un „produs” lung care conține kk este egal cu kk.
  • Ecuații matriceale AX=BAX = B: X=A−1BX = A^{-1}B, cu inversa la stânga.
  • Inecuații de gradul II în numere întregi: rezolvă pe R\mathbb R, apoi alege valorile întregi din interval.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă