Subiect și barem BAC 2024 Matematică (pedagogic)
2024
Iunie–Iulie
Varianta 10
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2024 Matematică (pedagogic) — Iunie–Iulie, varianta 10

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2024 la Matematică M_pedagogic, sesiunea iunie–iulie, varianta 10. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresia geometrică cu b1=4b_1 = 4, b2=8b_2 = 8: calculați b3b_3

Într-o progresie geometrică fiecare termen se obține din precedentul înmulțind cu rația qq:

q=b2b1=84=2,b3=b2⋅q=8⋅2=16.q = \frac{b_2}{b_1} = \frac84 = 2, \qquad b_3 = b_2\cdot q = 8\cdot 2 = 16.

(Altfel: b22=b1b3⇒64=4b3⇒b3=16b_2^2 = b_1 b_3 \Rightarrow 64 = 4b_3 \Rightarrow b_3 = 16.)

Răspuns: b3=16b_3 = 16. Barem: 3p rația, 2p b3b_3.

2. f(x)=7x+2f(x) = 7x + 2: determinați aa cu f(a)=9f(a) = 9

f(a)=7a+2=9  ⟺  7a=7  ⟺  a=1f(a) = 7a + 2 = 9 \iff 7a = 7 \iff a = 1.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 2p f(a)f(a), 3p rezolvarea.

3. Ecuația log⁡2(2x+3)=log⁡2(3x+1)\log_2(2x + 3) = \log_2(3x + 1)

Condiții de existență: 2x+3>02x + 3 > 0 și 3x+1>03x + 1 > 0, adică x>−13x > -\dfrac13.

Funcția logaritmică este injectivă, deci argumentele sunt egale:

2x+3=3x+1  ⟺  x=2.2x + 3 = 3x + 1 \iff x = 2.

Verificare: x=2>−13x = 2 > -\frac13 ✔ (ambele argumente devin 77).

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p egalarea argumentelor, 2p soluția care convine.

4. După o scumpire cu 25%, prețul crește cu 50 de lei: prețul inițial

Fie xx prețul inițial. Creșterea reprezintă 25% din xx:

25100⋅x=50  ⟺  x=50⋅4=200 lei.\frac{25}{100}\cdot x = 50 \iff x = 50\cdot 4 = 200 \text{ lei}.

Răspuns: 200 de lei. Barem: 3p ecuația, 2p rezultatul. Atenție: se cere prețul înainte de scumpire (prețul final ar fi 250 de lei).

5. A(0,4)A(0,4), B(8,4)B(8,4), C(4,0)C(4,0); arătați că BM=CMBM = CM, MM mijlocul lui ABAB

Mijlocul: M(0+82,4+42)=M(4,4)M\left(\dfrac{0 + 8}{2}, \dfrac{4 + 4}{2}\right) = M(4, 4).

BM=(8−4)2+(4−4)2=4,CM=(4−4)2+(0−4)2=4.BM = \sqrt{(8-4)^2 + (4-4)^2} = 4, \qquad CM = \sqrt{(4-4)^2 + (0-4)^2} = 4.

Deci BM=CMBM = CM. Barem: 2p coordonatele lui MM, 3p distanțele.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AB=12AB = 12, BC=13BC = 13: perimetrul este 30

BCBC este ipotenuza (opusă unghiului drept). Din teorema lui Pitagora:

AC=BC2−AB2=169−144=25=5.AC = \sqrt{BC^2 - AB^2} = \sqrt{169 - 144} = \sqrt{25} = 5.

PABC=AB+BC+AC=12+13+5=30.P_{ABC} = AB + BC + AC = 12 + 13 + 5 = 30.

Barem: 3p ACAC, 2p perimetrul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Pe M=(0,+∞)M = (0, +\infty) se definește x∘y=1x+1y+1x \circ y = \dfrac1x + \dfrac1y + 1.

1. Arătați că 1∘1=31 \circ 1 = 3

1∘1=11+11+1=3.1 \circ 1 = \frac11 + \frac11 + 1 = 3.

Barem: 3p înlocuirea, 2p rezultatul.

2. Determinați x∈Mx \in M cu x∘x=2x \circ x = 2

x∘x=2x+1x \circ x = \dfrac2x + 1. Ecuația: 2x+1=2  ⟺  2x=1  ⟺  x=2\dfrac2x + 1 = 2 \iff \dfrac2x = 1 \iff x = 2, care aparține lui MM.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p expresia lui x∘xx\circ x, 2p soluția.

3. Legea este comutativă

Pentru orice x,y∈Mx, y \in M:

y∘x=1y+1x+1=1x+1y+1=x∘y,y \circ x = \frac1y + \frac1x + 1 = \frac1x + \frac1y + 1 = x \circ y,

pentru că adunarea numerelor reale este comutativă. Barem: 3p calculul lui y∘xy\circ x, 2p concluzia.

4. Determinați x∈Mx \in M cu x∘1x=3x \circ \frac1x = 3

Cum 11/x=x\dfrac{1}{1/x} = x:

x∘1x=1x+x+1=x2+x+1x.x \circ \frac1x = \frac1x + x + 1 = \frac{x^2 + x + 1}{x}.

Ecuația: x2+x+1x=3  ⟺  x2+x+1=3x  ⟺  x2−2x+1=0  ⟺  (x−1)2=0  ⟺  x=1\dfrac{x^2 + x + 1}{x} = 3 \iff x^2 + x + 1 = 3x \iff x^2 - 2x + 1 = 0 \iff (x-1)^2 = 0 \iff x = 1, care convine (1∈M1 \in M).

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 2p expresia, 3p rezolvarea.

5. Numerele naturale nn pentru care (n+1)∘(n+1)(n+1)\circ(n+1) este natural

(n+1)∘(n+1)=2n+1+1.(n+1)\circ(n+1) = \frac{2}{n+1} + 1.

Acesta este natural exact când 2n+1\dfrac{2}{n+1} este natural, adică n+1n + 1 divide pe 2. Cum n+1≥1n + 1 \ge 1, avem n+1∈{1,2}n + 1 \in \{1, 2\}, deci n∈{0,1}n \in \{0, 1\}.

Verificare: n=0n = 0: 2+1=32 + 1 = 3 ✔; n=1n = 1: 1+1=21 + 1 = 2 ✔.

Răspuns: n∈{0,1}n \in \{0, 1\}. Barem: 2p expresia, 3p valorile lui nn.

6. Determinați x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty) cu (log⁡2x)∘(log⁡x2)=72(\log_2 x)\circ(\log_x 2) = \dfrac72

Pentru x>1x > 1, log⁡2x>0\log_2 x > 0 și log⁡x2>0\log_x 2 > 0, deci ambele aparțin lui MM. Știm că log⁡x2=1log⁡2x\log_x 2 = \dfrac{1}{\log_2 x}. Notăm t=log⁡2x>0t = \log_2 x > 0:

(log⁡2x)∘(log⁡x2)=1t+11/t+1=1t+t+1.(\log_2 x)\circ(\log_x 2) = \frac1t + \frac{1}{1/t} + 1 = \frac1t + t + 1.

Ecuația: t+1t+1=72  ⟺  t+1t=52  ⟺  2t2−5t+2=0t + \dfrac1t + 1 = \dfrac72 \iff t + \dfrac1t = \dfrac52 \iff 2t^2 - 5t + 2 = 0, cu Δ=25−16=9\Delta = 25 - 16 = 9:

t1,2=5±34⇒t=2 sau t=12.t_{1,2} = \frac{5 \pm 3}{4} \Rightarrow t = 2 \text{ sau } t = \frac12.

  • log⁡2x=2⇒x=4\log_2 x = 2 \Rightarrow x = 4;
  • log⁡2x=12⇒x=21/2=2\log_2 x = \frac12 \Rightarrow x = 2^{1/2} = \sqrt2.

Ambele sunt mai mari decât 1, deci convin.

Răspuns: x∈{2,4}x \in \{\sqrt2, 4\}. Barem: 2p scrierea expresiei, 3p rezolvarea și soluțiile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră I2I_2 și A(a)=(a+222a−6)A(a) = \begin{pmatrix}a + 2 & 2\\ 2 & a - 6\end{pmatrix}.

1. Arătați că det⁡(A(6))=−4\det(A(6)) = -4

A(6)=(8220),det⁡(A(6))=8⋅0−2⋅2=−4.A(6) = \begin{pmatrix}8 & 2\\ 2 & 0\end{pmatrix}, \qquad \det(A(6)) = 8\cdot 0 - 2\cdot 2 = -4.

Barem: 3p aplicarea formulei, 2p rezultatul.

2. Arătați că A(3)⋅A(1)=19I2A(3)\cdot A(1) = 19I_2

A(3)=(522−3)A(3) = \begin{pmatrix}5 & 2\\ 2 & -3\end{pmatrix}, A(1)=(322−5)A(1) = \begin{pmatrix}3 & 2\\ 2 & -5\end{pmatrix}.

A(3)⋅A(1)=(15+410−106−64+15)=(190019)=19I2.A(3)\cdot A(1) = \begin{pmatrix}15 + 4 & 10 - 10\\ 6 - 6 & 4 + 15\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}19 & 0\\ 0 & 19\end{pmatrix} = 19I_2.

Barem: 3p produsul, 2p scrierea ca 19I219I_2.

3. Demonstrați că A(a)+A(−a)=2A(0)A(a) + A(-a) = 2A(0)

A(a)+A(−a)=(a+222a−6)+(−a+222−a−6)=(444−12)=2(222−6)=2A(0).A(a) + A(-a) = \begin{pmatrix}a + 2 & 2\\ 2 & a - 6\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}-a + 2 & 2\\ 2 & -a - 6\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}4 & 4\\ 4 & -12\end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix}2 & 2\\ 2 & -6\end{pmatrix} = 2A(0).

Barem: 3p suma, 2p identificarea cu 2A(0)2A(0).

4. Numărul real aa cu det⁡(A(a))=−20\det(A(a)) = -20

det⁡(A(a))=(a+2)(a−6)−4=a2−4a−12−4=a2−4a−16.\det(A(a)) = (a+2)(a-6) - 4 = a^2 - 4a - 12 - 4 = a^2 - 4a - 16.

Ecuația: a2−4a−16=−20  ⟺  a2−4a+4=0  ⟺  (a−2)2=0  ⟺  a=2a^2 - 4a - 16 = -20 \iff a^2 - 4a + 4 = 0 \iff (a - 2)^2 = 0 \iff a = 2.

Răspuns: a=2a = 2. Barem: 3p determinantul, 2p soluția.

5. Numerele reale aa cu A(a2)−A(a)=2I2A(a^2) - A(a) = 2I_2

A(a2)−A(a)=(a2+2−a−200a2−6−a+6)=(a2−a00a2−a).A(a^2) - A(a) = \begin{pmatrix}a^2 + 2 - a - 2 & 0\\ 0 & a^2 - 6 - a + 6\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}a^2 - a & 0\\ 0 & a^2 - a\end{pmatrix}.

Egalând cu 2I22I_2: a2−a=2  ⟺  a2−a−2=0  ⟺  (a−2)(a+1)=0  ⟺  a∈{−1,2}a^2 - a = 2 \iff a^2 - a - 2 = 0 \iff (a - 2)(a + 1) = 0 \iff a \in \{-1, 2\}.

Răspuns: a=−1a = -1 sau a=2a = 2. Barem: 2p diferența matricelor, 3p soluțiile.

6. Numerele reale x,yx, y cu A(−1)⋅(xy)=(−19)A(-1)\cdot\begin{pmatrix}x\\ y\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-1\\ 9\end{pmatrix}

A(−1)=(122−7)A(-1) = \begin{pmatrix}1 & 2\\ 2 & -7\end{pmatrix}, deci

A(−1)(xy)=(x+2y2x−7y).A(-1)\begin{pmatrix}x\\ y\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}x + 2y\\ 2x - 7y\end{pmatrix}.

Obținem sistemul {x+2y=−12x−7y=9\begin{cases}x + 2y = -1\\ 2x - 7y = 9\end{cases}. Din prima, x=−1−2yx = -1 - 2y; înlocuim în a doua: −2−4y−7y=9  ⟺  −11y=11  ⟺  y=−1-2 - 4y - 7y = 9 \iff -11y = 11 \iff y = -1, apoi x=−1+2=1x = -1 + 2 = 1.

Verificare: 1−2=−11 - 2 = -1 ✔, 2+7=92 + 7 = 9 ✔.

Răspuns: x=1x = 1, y=−1y = -1. Barem: 2p produsul, 3p rezolvarea sistemului.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1b3=16b_3 = 16
I.2a=1a = 1
I.3x=2x = 2
I.4200 de lei
II.2x=2x = 2
II.4x=1x = 1
II.5n∈{0,1}n \in \{0, 1\}
II.6x∈{2,4}x \in \{\sqrt2, 4\}
III.4a=2a = 2
III.5a∈{−1,2}a \in \{-1, 2\}
III.6x=1x = 1, y=−1y = -1

Ce merită reținut din varianta 10

  • log⁡x2=1log⁡2x\log_x 2 = \dfrac{1}{\log_2 x}: o substituție t=log⁡2xt = \log_2 x transformă ecuația într-una de gradul II.
  • Ecuații logaritmice: scrie condițiile de existență și verifică soluțiile.
  • Procente: „crește cu 50 de lei” este creșterea, nu prețul final.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă