Subiect și barem BAC 2023 Matematică M2 (științe ale naturii)
2023
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2023 Matematică M2 (științe ale naturii) — Simulare națională

Rezolvarea completă a subiectului din simularea națională de Bacalaureat 2023 la Matematică M_șt-nat (clasa a XII-a). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 2(1+i)−i(2−i)=12(1 + i) - i(2 - i) = 1, unde i2=−1i^2 = -1

Desfacem parantezele:

2(1+i)−i(2−i)=2+2i−2i+i2=2+i2=2−1=1.2(1 + i) - i(2 - i) = 2 + 2i - 2i + i^2 = 2 + i^2 = 2 - 1 = 1.

Partea imaginară se anulează (2i−2i=02i - 2i = 0), iar i2=−1i^2 = -1. Barem: 3p desfacerea parantezelor, 2p finalizarea.

2. f(x)=3x+10f(x) = 3x + 10: determinați aa pentru care A(2a,a)A(2a, a) aparține graficului

Un punct (x0,y0)(x_0, y_0) aparține graficului lui ff dacă f(x0)=y0f(x_0) = y_0. Aici f(2a)=af(2a) = a:

3⋅2a+10=a  ⟺  6a−a=−10  ⟺  5a=−10  ⟺  a=−2.3\cdot 2a + 10 = a \iff 6a - a = -10 \iff 5a = -10 \iff a = -2.

Verificare: A(−4,−2)A(-4, -2), f(−4)=−12+10=−2f(-4) = -12 + 10 = -2 ✔.

Răspuns: a=−2a = -2. Barem: 3p scrierea condiției, 2p soluția.

3. Ecuația 2x2+2=2x\sqrt{2x^2 + 2} = 2x

Radicalul este mereu definit (2x2+2>02x^2 + 2 > 0), dar membrul stâng este nenegativ, deci trebuie 2x≥02x \ge 0, adică x≥0x \ge 0.

Ridicăm la pătrat: 2x2+2=4x2  ⟺  2x2=2  ⟺  x2−1=0  ⟺  x∈{−1,1}2x^2 + 2 = 4x^2 \iff 2x^2 = 2 \iff x^2 - 1 = 0 \iff x \in \{-1, 1\}.

Verificare: x=−1x = -1: 4=2≠−2\sqrt4 = 2 \ne -2 — nu convine; x=1x = 1: 4=2\sqrt4 = 2 ✔.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 2p ecuația x2−1=0x^2 - 1 = 0, 3p eliminarea lui −1-1 și soluția care convine. Greșeala frecventă: păstrarea lui x=−1x = -1 — ridicarea la pătrat poate introduce soluții străine.

4. Numere naturale impare de trei cifre formate cu elemente din A={0,1,2,3,4}A = \{0, 1, 2, 3, 4\}

Numărul abc‾\overline{abc} (cifrele se pot repeta, enunțul nu cere cifre distincte):

  • cifra unităților cc trebuie să fie impară: {1,3}\{1, 3\} — 2 alegeri;
  • cifra zecilor bb: oricare din cele 5 — 5 alegeri;
  • cifra sutelor aa: nu poate fi 0 — 4 alegeri.

2⋅5⋅4=40.2\cdot 5\cdot 4 = 40.

Răspuns: 40 de numere. Barem: 2p alegerea cifrei unităților, 3p numărarea finală.

5. u⃗=ai⃗+(a−1)j⃗\vec u = a\vec i + (a - 1)\vec j și v⃗=i⃗+2j⃗\vec v = \vec i + 2\vec j coliniari

Doi vectori x1i⃗+y1j⃗x_1\vec i + y_1\vec j și x2i⃗+y2j⃗x_2\vec i + y_2\vec j sunt coliniari când coordonatele sunt proporționale: x1x2=y1y2\dfrac{x_1}{x_2} = \dfrac{y_1}{y_2} (echivalent x1y2−x2y1=0x_1y_2 - x_2y_1 = 0).

a1=a−12  ⟺  2a=a−1  ⟺  a=−1.\frac{a}{1} = \frac{a - 1}{2} \iff 2a = a - 1 \iff a = -1.

Verificare: u⃗=−i⃗−2j⃗=−v⃗\vec u = -\vec i - 2\vec j = -\vec v ✔.

Răspuns: a=−1a = -1. Barem: 3p condiția de coliniaritate, 2p soluția.

6. Triunghi dreptunghic în AA, ∠B=π6\angle B = \dfrac\pi6, BC=24BC = 24, CDCD bisectoarea unghiului CC: aflați CDCD

Pas 1 — cateta ACAC. Cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză: AC=BCsin⁡π6=24⋅12=12AC = BC\sin\dfrac\pi6 = 24\cdot\dfrac12 = 12.

Pas 2 — unghiul ACDACD. ∠C=π2−π6=π3\angle C = \dfrac\pi2 - \dfrac\pi6 = \dfrac\pi3, iar bisectoarea îl înjumătățește: ∠ACD=π6\angle ACD = \dfrac\pi6.

Pas 3 — triunghiul ACDACD este dreptunghic în AA (căci D∈ABD \in AB), cu ipotenuza CDCD:

cos⁡∠ACD=ACCD⇒12CD=32⇒CD=243=83.\cos\angle ACD = \frac{AC}{CD} \Rightarrow \frac{12}{CD} = \frac{\sqrt3}{2} \Rightarrow CD = \frac{24}{\sqrt3} = 8\sqrt3.

Răspuns: CD=83CD = 8\sqrt3. Barem: 3p AC=12AC = 12 și ∠ACD=π6\angle ACD = \frac\pi6, 2p calculul lui CDCD.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Matricele I3I_3 și A(x)=(x+1−110x01−1x+1)A(x) = \begin{pmatrix}x + 1 & -1 & 1\\ 0 & x & 0\\ 1 & -1 & x + 1\end{pmatrix}

a) det⁡(A(1))=3\det(A(1)) = 3

det⁡(A(1))=∣2−110101−12∣.\det(A(1)) = \begin{vmatrix}2 & -1 & 1\\ 0 & 1 & 0\\ 1 & -1 & 2\end{vmatrix}.

Cel mai rapid: dezvoltăm după linia a doua, care are un singur element nenul (pe poziția (2,2)(2,2), semn ++):

det⁡(A(1))=1⋅∣2112∣=4−1=3.\det(A(1)) = 1\cdot\begin{vmatrix}2 & 1\\ 1 & 2\end{vmatrix} = 4 - 1 = 3.

(Cu Sarrus: 4+0+0−1−0−0=34 + 0 + 0 - 1 - 0 - 0 = 3.) Barem: 3p scrierea și dezvoltarea determinantului, 2p rezultatul.

b) xx real pentru care A(0)⋅A(x)=A(0)A(0)\cdot A(x) = A(0)

A(0)=(1−110001−11)A(0) = \begin{pmatrix}1 & -1 & 1\\ 0 & 0 & 0\\ 1 & -1 & 1\end{pmatrix}. Linia 1 (și linia 3) înmulțită cu coloanele lui A(x)A(x):

  • coloana 1: 1⋅(x+1)+(−1)⋅0+1⋅1=x+21\cdot(x+1) + (-1)\cdot 0 + 1\cdot 1 = x + 2;
  • coloana 2: 1⋅(−1)+(−1)⋅x+1⋅(−1)=−x−21\cdot(-1) + (-1)\cdot x + 1\cdot(-1) = -x - 2;
  • coloana 3: 1⋅1+(−1)⋅0+1⋅(x+1)=x+21\cdot 1 + (-1)\cdot 0 + 1\cdot(x + 1) = x + 2.

A(0)A(x)=(x+2−x−2x+2000x+2−x−2x+2).A(0)A(x) = \begin{pmatrix}x + 2 & -x - 2 & x + 2\\ 0 & 0 & 0\\ x + 2 & -x - 2 & x + 2\end{pmatrix}.

Egalând cu A(0)A(0): x+2=1  ⟺  x=−1x + 2 = 1 \iff x = -1 (și −x−2=−1-x - 2 = -1 dă tot x=−1x = -1).

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 3p calculul produsului, 2p valoarea lui xx.

c) a,ba, b reali cu (A(1))−1=aA(1)+bI3\left(A(1)\right)^{-1} = aA(1) + bI_3

Din a), det⁡A(1)=3≠0\det A(1) = 3 \ne 0, deci A(1)A(1) este inversabilă. Înmulțim egalitatea la stânga cu A(1)A(1):

(A(1))−1=aA(1)+bI3  ⟺  I3=aA(1)2+bA(1).\left(A(1)\right)^{-1} = aA(1) + bI_3 \iff I_3 = aA(1)^2 + bA(1).

(Echivalența are loc pentru că A(1)A(1) este inversabilă.) Calculăm

A(1)2=(2−110101−12)2=(5−440104−45).A(1)^2 = \begin{pmatrix}2 & -1 & 1\\ 0 & 1 & 0\\ 1 & -1 & 2\end{pmatrix}^2 = \begin{pmatrix}5 & -4 & 4\\ 0 & 1 & 0\\ 4 & -4 & 5\end{pmatrix}.

Atunci

aA(1)2+bA(1)=(5a+2b−4a−b4a+b0a+b04a+b−4a−b5a+2b)=(100010001).aA(1)^2 + bA(1) = \begin{pmatrix}5a + 2b & -4a - b & 4a + b\\ 0 & a + b & 0\\ 4a + b & -4a - b & 5a + 2b\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 0 & 0\\ 0 & 1 & 0\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix}.

Din 4a+b=04a + b = 0 și a+b=1a + b = 1: scăzând, 3a=−1⇒a=−133a = -1 \Rightarrow a = -\dfrac13, b=43b = \dfrac43. Verificare: 5a+2b=−53+83=15a + 2b = -\dfrac53 + \dfrac83 = 1 ✔.

Răspuns: a=−13a = -\dfrac13, b=43b = \dfrac43. Barem: 3p reducerea la aA(1)2+bA(1)=I3aA(1)^2 + bA(1) = I_3 și calculul lui A(1)2A(1)^2, 2p valorile.

2. Legea de compoziție x∗y=xy+x+y−1+2xyx * y = xy + x + y - 1 + 2^{xy}

a) 1∗2=81 * 2 = 8

1∗2=1⋅2+1+2−1+21⋅2=4+4=8.1 * 2 = 1\cdot 2 + 1 + 2 - 1 + 2^{1\cdot 2} = 4 + 4 = 8.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

b) e=0e = 0 este elementul neutru

Trebuie arătat că x∗0=0∗x=xx * 0 = 0 * x = x pentru orice xx real.

x∗0=x⋅0+x+0−1+20=x−1+1=x,x * 0 = x\cdot 0 + x + 0 - 1 + 2^{0} = x - 1 + 1 = x,

0∗x=0⋅x+0+x−1+20=x.0 * x = 0\cdot x + 0 + x - 1 + 2^{0} = x.

Deci e=0e = 0 este element neutru. (Legea fiind comutativă, a doua verificare se putea deduce din prima, dar e bine să o scrii.) Barem: 2p x∗0=xx * 0 = x, 3p 0∗x=x0 * x = x și concluzia.

c) n∈N∗n \in \mathbb N^* cu n∗(−1n)=0n * \left(-\dfrac1n\right) = 0

Produsul n⋅(−1n)=−1n\cdot\left(-\dfrac1n\right) = -1, deci 2xy=2−1=122^{xy} = 2^{-1} = \dfrac12:

n∗(−1n)=−1+n−1n−1+12=n−1n−32=2n2−3n−22n.n * \left(-\frac1n\right) = -1 + n - \frac1n - 1 + \frac12 = n - \frac1n - \frac32 = \frac{2n^2 - 3n - 2}{2n}.

2n2−3n−22n=0  ⟺  2n2−3n−2=0  ⟺  (n−2)(2n+1)=0  ⟺  n∈{2,−12}.\frac{2n^2 - 3n - 2}{2n} = 0 \iff 2n^2 - 3n - 2 = 0 \iff (n - 2)(2n + 1) = 0 \iff n \in \left\{2, -\frac12\right\}.

Doar n=2n = 2 este natural nenul.

Răspuns: n=2n = 2. Barem: 2p expresia 2n2−3n−22n\frac{2n^2 - 3n - 2}{2n}, 3p soluția.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,+∞)→Rf:(0, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=2x+1+ln⁡xxf(x) = \dfrac{2x + 1 + \ln x}{x}

a) f′(x)=−ln⁡xx2f'(x) = -\dfrac{\ln x}{x^2}

Regula câtului, cu (2x+1+ln⁡x)′=2+1x(2x + 1 + \ln x)' = 2 + \dfrac1x:

f′(x)=(2+1x)x−(2x+1+ln⁡x)x2=2x+1−2x−1−ln⁡xx2=−ln⁡xx2.f'(x) = \frac{\left(2 + \frac1x\right)x - (2x + 1 + \ln x)}{x^2} = \frac{2x + 1 - 2x - 1 - \ln x}{x^2} = -\frac{\ln x}{x^2}.

Barem: 3p derivarea, 2p forma finală.

b) Asimptota orizontală spre +∞+\infty

Împărțim termen cu termen: f(x)=2+1x+ln⁡xxf(x) = 2 + \dfrac1x + \dfrac{\ln x}{x}.

1x→0\dfrac1x \to 0, iar lim⁡x→+∞ln⁡xx=0\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{\ln x}{x} = 0 (cu l'Hôpital: lim⁡1/x1=0\lim\dfrac{1/x}{1} = 0). Deci

lim⁡x→+∞f(x)=2.\lim_{x\to+\infty} f(x) = 2.

Răspuns: asimptota orizontală spre +∞+\infty este y=2y = 2. Barem: 3p limita, 2p concluzia.

c) ln⁡yy−ln⁡xx<1x−1y\dfrac{\ln y}{y} - \dfrac{\ln x}{x} < \dfrac1x - \dfrac1y, pentru orice x,y∈(1,+∞)x, y \in (1, +\infty), x<yx < y

Pentru x>1x > 1 avem ln⁡x>0\ln x > 0, deci f′(x)=−ln⁡xx2<0f'(x) = -\dfrac{\ln x}{x^2} < 0: ff este strict descrescătoare pe (1,+∞)(1, +\infty).

Pentru 1<x<y1 < x < y: f(x)>f(y)f(x) > f(y), adică

2+1x+ln⁡xx>2+1y+ln⁡yy.2 + \frac1x + \frac{\ln x}{x} > 2 + \frac1y + \frac{\ln y}{y}.

Scăzând 2 și regrupând termenii: ln⁡yy−ln⁡xx<1x−1y\dfrac{\ln y}{y} - \dfrac{\ln x}{x} < \dfrac1x - \dfrac1y, ceea ce trebuia demonstrat.

Barem: 2p monotonia strictă, 3p deducerea inegalității.

2. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=x3+xf(x) = x^3 + x

a) ∫35(f(x)−x3)dx=8\displaystyle\int_3^5\left(f(x) - x^3\right)dx = 8

∫35x dx=x22∣35=252−92=8.\int_3^5 x\,dx = \frac{x^2}{2}\Big|_3^5 = \frac{25}{2} - \frac92 = 8.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫02x2f(x)−x+2 dx=ln⁡53\displaystyle\int_0^2\frac{x^2}{f(x) - x + 2}\,dx = \frac{\ln5}{3}

Numitorul: f(x)−x+2=x3+2f(x) - x + 2 = x^3 + 2, pozitiv pe [0,2][0, 2]. Cum (x3+2)′=3x2(x^3 + 2)' = 3x^2, integrandul este 13⋅u′u\dfrac13\cdot\dfrac{u'}{u}:

∫02x2x3+2 dx=13ln⁡(x3+2)∣02=13(ln⁡10−ln⁡2)=13ln⁡102=ln⁡53.\int_0^2\frac{x^2}{x^3 + 2}\,dx = \frac13\ln\left(x^3 + 2\right)\Big|_0^2 = \frac13(\ln 10 - \ln 2) = \frac13\ln\frac{10}{2} = \frac{\ln5}{3}.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul final.

c) Orice primitivă GG a lui g(x)=f(x)e−xxg(x) = \dfrac{f(x)e^{-x}}{x} este concavă pe (0,+∞)(0, +\infty)

Simplificăm: g(x)=(x3+x)e−xx=(x2+1)e−xg(x) = \dfrac{(x^3 + x)e^{-x}}{x} = (x^2 + 1)e^{-x}.

GG primitivă ⇒G′(x)=g(x)\Rightarrow G'(x) = g(x), deci G′′(x)=g′(x)G''(x) = g'(x):

G′′(x)=2x e−x−(x2+1)e−x=(−x2+2x−1)e−x=−(x−1)2e−x.G''(x) = 2x\,e^{-x} - (x^2 + 1)e^{-x} = \left(-x^2 + 2x - 1\right)e^{-x} = -(x - 1)^2e^{-x}.

Cum (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0 și e−x>0e^{-x} > 0, avem G′′(x)≤0G''(x) \le 0 pentru orice x>0x > 0, deci GG este concavă. Raționamentul nu depinde de constanta primitivei.

Barem: 3p calculul lui G′′G'', 2p semnul și concluzia.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=−2a = -2
I.3x=1x = 1
I.440 de numere
I.5a=−1a = -1
I.6CD=83CD = 8\sqrt3
II.1.bx=−1x = -1
II.1.ca=−13a = -\frac13, b=43b = \frac43
II.2.cn=2n = 2
III.1.by=2y = 2

Ce merită reținut din simulare

  • Ecuații iraționale: verifică întotdeauna soluțiile în ecuația inițială (sau pune condiția 2x≥02x \ge 0).
  • Inversa ca combinație aA+bIaA + bI: înmulțește cu AA și compară cu I3I_3 — nu e nevoie să calculezi inversa.
  • Inegalități cu două variabile x<yx < y: rescrie-le ca f(x)>f(y)f(x) > f(y) pentru o funcție monotonă.
  • Concavitatea unei primitive: G′′=g′G'' = g'; studiază semnul lui g′g'.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă