Rezolvarea completă a subiectului din simularea națională de Bacalaureat 2023 la Matematică M_șt-nat (clasa a XII-a). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Arătați că 2 ( 1 + i ) − i ( 2 − i ) = 1 2(1 + i) - i(2 - i) = 1 2 ( 1 + i ) − i ( 2 − i ) = 1 , unde i 2 = − 1 i^2 = -1 i 2 = − 1
Desfacem parantezele:
2 ( 1 + i ) − i ( 2 − i ) = 2 + 2 i − 2 i + i 2 = 2 + i 2 = 2 − 1 = 1. 2(1 + i) - i(2 - i) = 2 + 2i - 2i + i^2 = 2 + i^2 = 2 - 1 = 1. 2 ( 1 + i ) − i ( 2 − i ) = 2 + 2 i − 2 i + i 2 = 2 + i 2 = 2 − 1 = 1.
Partea imaginară se anulează (2 i − 2 i = 0 2i - 2i = 0 2 i − 2 i = 0 ), iar i 2 = − 1 i^2 = -1 i 2 = − 1 . Barem: 3p desfacerea parantezelor, 2p finalizarea.
2. f ( x ) = 3 x + 10 f(x) = 3x + 10 f ( x ) = 3 x + 10 : determinați a a a pentru care A ( 2 a , a ) A(2a, a) A ( 2 a , a ) aparține graficului
Un punct ( x 0 , y 0 ) (x_0, y_0) ( x 0 , y 0 ) aparține graficului lui f f f dacă f ( x 0 ) = y 0 f(x_0) = y_0 f ( x 0 ) = y 0 . Aici f ( 2 a ) = a f(2a) = a f ( 2 a ) = a :
3 ⋅ 2 a + 10 = a ⟺ 6 a − a = − 10 ⟺ 5 a = − 10 ⟺ a = − 2. 3\cdot 2a + 10 = a \iff 6a - a = -10 \iff 5a = -10 \iff a = -2. 3 ⋅ 2 a + 10 = a ⟺ 6 a − a = − 10 ⟺ 5 a = − 10 ⟺ a = − 2.
Verificare: A ( − 4 , − 2 ) A(-4, -2) A ( − 4 , − 2 ) , f ( − 4 ) = − 12 + 10 = − 2 f(-4) = -12 + 10 = -2 f ( − 4 ) = − 12 + 10 = − 2 ✔.
Răspuns: a = − 2 a = -2 a = − 2 . Barem: 3p scrierea condiției, 2p soluția.
3. Ecuația 2 x 2 + 2 = 2 x \sqrt{2x^2 + 2} = 2x 2 x 2 + 2 = 2 x
Radicalul este mereu definit (2 x 2 + 2 > 0 2x^2 + 2 > 0 2 x 2 + 2 > 0 ), dar membrul stâng este nenegativ, deci trebuie 2 x ≥ 0 2x \ge 0 2 x ≥ 0 , adică x ≥ 0 x \ge 0 x ≥ 0 .
Ridicăm la pătrat: 2 x 2 + 2 = 4 x 2 ⟺ 2 x 2 = 2 ⟺ x 2 − 1 = 0 ⟺ x ∈ { − 1 , 1 } 2x^2 + 2 = 4x^2 \iff 2x^2 = 2 \iff x^2 - 1 = 0 \iff x \in \{-1, 1\} 2 x 2 + 2 = 4 x 2 ⟺ 2 x 2 = 2 ⟺ x 2 − 1 = 0 ⟺ x ∈ { − 1 , 1 } .
Verificare: x = − 1 x = -1 x = − 1 : 4 = 2 ≠ − 2 \sqrt4 = 2 \ne -2 4 = 2 = − 2 — nu convine; x = 1 x = 1 x = 1 : 4 = 2 \sqrt4 = 2 4 = 2 ✔.
Răspuns: x = 1 x = 1 x = 1 . Barem: 2p ecuația x 2 − 1 = 0 x^2 - 1 = 0 x 2 − 1 = 0 , 3p eliminarea lui − 1 -1 − 1 și soluția care convine. Greșeala frecventă: păstrarea lui x = − 1 x = -1 x = − 1 — ridicarea la pătrat poate introduce soluții străine.
4. Numere naturale impare de trei cifre formate cu elemente din A = { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 } A = \{0, 1, 2, 3, 4\} A = { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 }
Numărul a b c ‾ \overline{abc} ab c (cifrele se pot repeta, enunțul nu cere cifre distincte):
cifra unităților c c c trebuie să fie impară: { 1 , 3 } \{1, 3\} { 1 , 3 } — 2 alegeri;
cifra zecilor b b b : oricare din cele 5 — 5 alegeri;
cifra sutelor a a a : nu poate fi 0 — 4 alegeri.
2 ⋅ 5 ⋅ 4 = 40. 2\cdot 5\cdot 4 = 40. 2 ⋅ 5 ⋅ 4 = 40.
Răspuns: 40 de numere. Barem: 2p alegerea cifrei unităților, 3p numărarea finală.
5. u ⃗ = a i ⃗ + ( a − 1 ) j ⃗ \vec u = a\vec i + (a - 1)\vec j u = a i + ( a − 1 ) j și v ⃗ = i ⃗ + 2 j ⃗ \vec v = \vec i + 2\vec j v = i + 2 j coliniari
Doi vectori x 1 i ⃗ + y 1 j ⃗ x_1\vec i + y_1\vec j x 1 i + y 1 j și x 2 i ⃗ + y 2 j ⃗ x_2\vec i + y_2\vec j x 2 i + y 2 j sunt coliniari când coordonatele sunt proporționale: x 1 x 2 = y 1 y 2 \dfrac{x_1}{x_2} = \dfrac{y_1}{y_2} x 2 x 1 = y 2 y 1 (echivalent x 1 y 2 − x 2 y 1 = 0 x_1y_2 - x_2y_1 = 0 x 1 y 2 − x 2 y 1 = 0 ).
a 1 = a − 1 2 ⟺ 2 a = a − 1 ⟺ a = − 1. \frac{a}{1} = \frac{a - 1}{2} \iff 2a = a - 1 \iff a = -1. 1 a = 2 a − 1 ⟺ 2 a = a − 1 ⟺ a = − 1.
Verificare: u ⃗ = − i ⃗ − 2 j ⃗ = − v ⃗ \vec u = -\vec i - 2\vec j = -\vec v u = − i − 2 j = − v ✔.
Răspuns: a = − 1 a = -1 a = − 1 . Barem: 3p condiția de coliniaritate, 2p soluția.
6. Triunghi dreptunghic în A A A , ∠ B = π 6 \angle B = \dfrac\pi6 ∠ B = 6 π , B C = 24 BC = 24 B C = 24 , C D CD C D bisectoarea unghiului C C C : aflați C D CD C D
Pas 1 — cateta A C AC A C . Cateta opusă unghiului de 30 ∘ 30^\circ 3 0 ∘ este jumătate din ipotenuză: A C = B C sin π 6 = 24 ⋅ 1 2 = 12 AC = BC\sin\dfrac\pi6 = 24\cdot\dfrac12 = 12 A C = B C sin 6 π = 24 ⋅ 2 1 = 12 .
Pas 2 — unghiul A C D ACD A C D . ∠ C = π 2 − π 6 = π 3 \angle C = \dfrac\pi2 - \dfrac\pi6 = \dfrac\pi3 ∠ C = 2 π − 6 π = 3 π , iar bisectoarea îl înjumătățește: ∠ A C D = π 6 \angle ACD = \dfrac\pi6 ∠ A C D = 6 π .
Pas 3 — triunghiul A C D ACD A C D este dreptunghic în A A A (căci D ∈ A B D \in AB D ∈ A B ), cu ipotenuza C D CD C D :
cos ∠ A C D = A C C D ⇒ 12 C D = 3 2 ⇒ C D = 24 3 = 8 3 . \cos\angle ACD = \frac{AC}{CD} \Rightarrow \frac{12}{CD} = \frac{\sqrt3}{2} \Rightarrow CD = \frac{24}{\sqrt3} = 8\sqrt3. cos ∠ A C D = C D A C ⇒ C D 12 = 2 3 ⇒ C D = 3 24 = 8 3 .
Răspuns: C D = 8 3 CD = 8\sqrt3 C D = 8 3 . Barem: 3p A C = 12 AC = 12 A C = 12 și ∠ A C D = π 6 \angle ACD = \frac\pi6 ∠ A C D = 6 π , 2p calculul lui C D CD C D .
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
1. Matricele I 3 I_3 I 3 și A ( x ) = ( x + 1 − 1 1 0 x 0 1 − 1 x + 1 ) A(x) = \begin{pmatrix}x + 1 & -1 & 1\\ 0 & x & 0\\ 1 & -1 & x + 1\end{pmatrix} A ( x ) = x + 1 0 1 − 1 x − 1 1 0 x + 1
a) det ( A ( 1 ) ) = 3 \det(A(1)) = 3 det ( A ( 1 )) = 3
det ( A ( 1 ) ) = ∣ 2 − 1 1 0 1 0 1 − 1 2 ∣ . \det(A(1)) = \begin{vmatrix}2 & -1 & 1\\ 0 & 1 & 0\\ 1 & -1 & 2\end{vmatrix}. det ( A ( 1 )) = 2 0 1 − 1 1 − 1 1 0 2 .
Cel mai rapid: dezvoltăm după linia a doua, care are un singur element nenul (pe poziția ( 2 , 2 ) (2,2) ( 2 , 2 ) , semn + + + ):
det ( A ( 1 ) ) = 1 ⋅ ∣ 2 1 1 2 ∣ = 4 − 1 = 3. \det(A(1)) = 1\cdot\begin{vmatrix}2 & 1\\ 1 & 2\end{vmatrix} = 4 - 1 = 3. det ( A ( 1 )) = 1 ⋅ 2 1 1 2 = 4 − 1 = 3.
(Cu Sarrus: 4 + 0 + 0 − 1 − 0 − 0 = 3 4 + 0 + 0 - 1 - 0 - 0 = 3 4 + 0 + 0 − 1 − 0 − 0 = 3 .) Barem: 3p scrierea și dezvoltarea determinantului, 2p rezultatul.
b) x x x real pentru care A ( 0 ) ⋅ A ( x ) = A ( 0 ) A(0)\cdot A(x) = A(0) A ( 0 ) ⋅ A ( x ) = A ( 0 )
A ( 0 ) = ( 1 − 1 1 0 0 0 1 − 1 1 ) A(0) = \begin{pmatrix}1 & -1 & 1\\ 0 & 0 & 0\\ 1 & -1 & 1\end{pmatrix} A ( 0 ) = 1 0 1 − 1 0 − 1 1 0 1 . Linia 1 (și linia 3) înmulțită cu coloanele lui A ( x ) A(x) A ( x ) :
coloana 1: 1 ⋅ ( x + 1 ) + ( − 1 ) ⋅ 0 + 1 ⋅ 1 = x + 2 1\cdot(x+1) + (-1)\cdot 0 + 1\cdot 1 = x + 2 1 ⋅ ( x + 1 ) + ( − 1 ) ⋅ 0 + 1 ⋅ 1 = x + 2 ;
coloana 2: 1 ⋅ ( − 1 ) + ( − 1 ) ⋅ x + 1 ⋅ ( − 1 ) = − x − 2 1\cdot(-1) + (-1)\cdot x + 1\cdot(-1) = -x - 2 1 ⋅ ( − 1 ) + ( − 1 ) ⋅ x + 1 ⋅ ( − 1 ) = − x − 2 ;
coloana 3: 1 ⋅ 1 + ( − 1 ) ⋅ 0 + 1 ⋅ ( x + 1 ) = x + 2 1\cdot 1 + (-1)\cdot 0 + 1\cdot(x + 1) = x + 2 1 ⋅ 1 + ( − 1 ) ⋅ 0 + 1 ⋅ ( x + 1 ) = x + 2 .
A ( 0 ) A ( x ) = ( x + 2 − x − 2 x + 2 0 0 0 x + 2 − x − 2 x + 2 ) . A(0)A(x) = \begin{pmatrix}x + 2 & -x - 2 & x + 2\\ 0 & 0 & 0\\ x + 2 & -x - 2 & x + 2\end{pmatrix}. A ( 0 ) A ( x ) = x + 2 0 x + 2 − x − 2 0 − x − 2 x + 2 0 x + 2 .
Egalând cu A ( 0 ) A(0) A ( 0 ) : x + 2 = 1 ⟺ x = − 1 x + 2 = 1 \iff x = -1 x + 2 = 1 ⟺ x = − 1 (și − x − 2 = − 1 -x - 2 = -1 − x − 2 = − 1 dă tot x = − 1 x = -1 x = − 1 ).
Răspuns: x = − 1 x = -1 x = − 1 . Barem: 3p calculul produsului, 2p valoarea lui x x x .
c) a , b a, b a , b reali cu ( A ( 1 ) ) − 1 = a A ( 1 ) + b I 3 \left(A(1)\right)^{-1} = aA(1) + bI_3 ( A ( 1 ) ) − 1 = a A ( 1 ) + b I 3
Din a), det A ( 1 ) = 3 ≠ 0 \det A(1) = 3 \ne 0 det A ( 1 ) = 3 = 0 , deci A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) este inversabilă. Înmulțim egalitatea la stânga cu A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) :
( A ( 1 ) ) − 1 = a A ( 1 ) + b I 3 ⟺ I 3 = a A ( 1 ) 2 + b A ( 1 ) . \left(A(1)\right)^{-1} = aA(1) + bI_3 \iff I_3 = aA(1)^2 + bA(1). ( A ( 1 ) ) − 1 = a A ( 1 ) + b I 3 ⟺ I 3 = a A ( 1 ) 2 + b A ( 1 ) .
(Echivalența are loc pentru că A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) este inversabilă.) Calculăm
A ( 1 ) 2 = ( 2 − 1 1 0 1 0 1 − 1 2 ) 2 = ( 5 − 4 4 0 1 0 4 − 4 5 ) . A(1)^2 = \begin{pmatrix}2 & -1 & 1\\ 0 & 1 & 0\\ 1 & -1 & 2\end{pmatrix}^2 = \begin{pmatrix}5 & -4 & 4\\ 0 & 1 & 0\\ 4 & -4 & 5\end{pmatrix}. A ( 1 ) 2 = 2 0 1 − 1 1 − 1 1 0 2 2 = 5 0 4 − 4 1 − 4 4 0 5 .
Atunci
a A ( 1 ) 2 + b A ( 1 ) = ( 5 a + 2 b − 4 a − b 4 a + b 0 a + b 0 4 a + b − 4 a − b 5 a + 2 b ) = ( 1 0 0 0 1 0 0 0 1 ) . aA(1)^2 + bA(1) = \begin{pmatrix}5a + 2b & -4a - b & 4a + b\\ 0 & a + b & 0\\ 4a + b & -4a - b & 5a + 2b\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 0 & 0\\ 0 & 1 & 0\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix}. a A ( 1 ) 2 + b A ( 1 ) = 5 a + 2 b 0 4 a + b − 4 a − b a + b − 4 a − b 4 a + b 0 5 a + 2 b = 1 0 0 0 1 0 0 0 1 .
Din 4 a + b = 0 4a + b = 0 4 a + b = 0 și a + b = 1 a + b = 1 a + b = 1 : scăzând, 3 a = − 1 ⇒ a = − 1 3 3a = -1 \Rightarrow a = -\dfrac13 3 a = − 1 ⇒ a = − 3 1 , b = 4 3 b = \dfrac43 b = 3 4 . Verificare: 5 a + 2 b = − 5 3 + 8 3 = 1 5a + 2b = -\dfrac53 + \dfrac83 = 1 5 a + 2 b = − 3 5 + 3 8 = 1 ✔.
Răspuns: a = − 1 3 a = -\dfrac13 a = − 3 1 , b = 4 3 b = \dfrac43 b = 3 4 . Barem: 3p reducerea la a A ( 1 ) 2 + b A ( 1 ) = I 3 aA(1)^2 + bA(1) = I_3 a A ( 1 ) 2 + b A ( 1 ) = I 3 și calculul lui A ( 1 ) 2 A(1)^2 A ( 1 ) 2 , 2p valorile.
2. Legea de compoziție x ∗ y = x y + x + y − 1 + 2 x y x * y = xy + x + y - 1 + 2^{xy} x ∗ y = x y + x + y − 1 + 2 x y
a) 1 ∗ 2 = 8 1 * 2 = 8 1 ∗ 2 = 8
1 ∗ 2 = 1 ⋅ 2 + 1 + 2 − 1 + 2 1 ⋅ 2 = 4 + 4 = 8. 1 * 2 = 1\cdot 2 + 1 + 2 - 1 + 2^{1\cdot 2} = 4 + 4 = 8. 1 ∗ 2 = 1 ⋅ 2 + 1 + 2 − 1 + 2 1 ⋅ 2 = 4 + 4 = 8.
Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.
b) e = 0 e = 0 e = 0 este elementul neutru
Trebuie arătat că x ∗ 0 = 0 ∗ x = x x * 0 = 0 * x = x x ∗ 0 = 0 ∗ x = x pentru orice x x x real.
x ∗ 0 = x ⋅ 0 + x + 0 − 1 + 2 0 = x − 1 + 1 = x , x * 0 = x\cdot 0 + x + 0 - 1 + 2^{0} = x - 1 + 1 = x, x ∗ 0 = x ⋅ 0 + x + 0 − 1 + 2 0 = x − 1 + 1 = x ,
0 ∗ x = 0 ⋅ x + 0 + x − 1 + 2 0 = x . 0 * x = 0\cdot x + 0 + x - 1 + 2^{0} = x. 0 ∗ x = 0 ⋅ x + 0 + x − 1 + 2 0 = x .
Deci e = 0 e = 0 e = 0 este element neutru. (Legea fiind comutativă, a doua verificare se putea deduce din prima, dar e bine să o scrii.) Barem: 2p x ∗ 0 = x x * 0 = x x ∗ 0 = x , 3p 0 ∗ x = x 0 * x = x 0 ∗ x = x și concluzia.
c) n ∈ N ∗ n \in \mathbb N^* n ∈ N ∗ cu n ∗ ( − 1 n ) = 0 n * \left(-\dfrac1n\right) = 0 n ∗ ( − n 1 ) = 0
Produsul n ⋅ ( − 1 n ) = − 1 n\cdot\left(-\dfrac1n\right) = -1 n ⋅ ( − n 1 ) = − 1 , deci 2 x y = 2 − 1 = 1 2 2^{xy} = 2^{-1} = \dfrac12 2 x y = 2 − 1 = 2 1 :
n ∗ ( − 1 n ) = − 1 + n − 1 n − 1 + 1 2 = n − 1 n − 3 2 = 2 n 2 − 3 n − 2 2 n . n * \left(-\frac1n\right) = -1 + n - \frac1n - 1 + \frac12 = n - \frac1n - \frac32 = \frac{2n^2 - 3n - 2}{2n}. n ∗ ( − n 1 ) = − 1 + n − n 1 − 1 + 2 1 = n − n 1 − 2 3 = 2 n 2 n 2 − 3 n − 2 .
2 n 2 − 3 n − 2 2 n = 0 ⟺ 2 n 2 − 3 n − 2 = 0 ⟺ ( n − 2 ) ( 2 n + 1 ) = 0 ⟺ n ∈ { 2 , − 1 2 } . \frac{2n^2 - 3n - 2}{2n} = 0 \iff 2n^2 - 3n - 2 = 0 \iff (n - 2)(2n + 1) = 0 \iff n \in \left\{2, -\frac12\right\}. 2 n 2 n 2 − 3 n − 2 = 0 ⟺ 2 n 2 − 3 n − 2 = 0 ⟺ ( n − 2 ) ( 2 n + 1 ) = 0 ⟺ n ∈ { 2 , − 2 1 } .
Doar n = 2 n = 2 n = 2 este natural nenul.
Răspuns: n = 2 n = 2 n = 2 . Barem: 2p expresia 2 n 2 − 3 n − 2 2 n \frac{2n^2 - 3n - 2}{2n} 2 n 2 n 2 − 3 n − 2 , 3p soluția.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. f : ( 0 , + ∞ ) → R f:(0, +\infty) \to \mathbb R f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = 2 x + 1 + ln x x f(x) = \dfrac{2x + 1 + \ln x}{x} f ( x ) = x 2 x + 1 + ln x
a) f ′ ( x ) = − ln x x 2 f'(x) = -\dfrac{\ln x}{x^2} f ′ ( x ) = − x 2 ln x
Regula câtului, cu ( 2 x + 1 + ln x ) ′ = 2 + 1 x (2x + 1 + \ln x)' = 2 + \dfrac1x ( 2 x + 1 + ln x ) ′ = 2 + x 1 :
f ′ ( x ) = ( 2 + 1 x ) x − ( 2 x + 1 + ln x ) x 2 = 2 x + 1 − 2 x − 1 − ln x x 2 = − ln x x 2 . f'(x) = \frac{\left(2 + \frac1x\right)x - (2x + 1 + \ln x)}{x^2} = \frac{2x + 1 - 2x - 1 - \ln x}{x^2} = -\frac{\ln x}{x^2}. f ′ ( x ) = x 2 ( 2 + x 1 ) x − ( 2 x + 1 + l n x ) = x 2 2 x + 1 − 2 x − 1 − l n x = − x 2 l n x .
Barem: 3p derivarea, 2p forma finală.
b) Asimptota orizontală spre + ∞ +\infty + ∞
Împărțim termen cu termen: f ( x ) = 2 + 1 x + ln x x f(x) = 2 + \dfrac1x + \dfrac{\ln x}{x} f ( x ) = 2 + x 1 + x ln x .
1 x → 0 \dfrac1x \to 0 x 1 → 0 , iar lim x → + ∞ ln x x = 0 \lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{\ln x}{x} = 0 x → + ∞ lim x ln x = 0 (cu l'Hôpital: lim 1 / x 1 = 0 \lim\dfrac{1/x}{1} = 0 lim 1 1/ x = 0 ). Deci
lim x → + ∞ f ( x ) = 2. \lim_{x\to+\infty} f(x) = 2. lim x → + ∞ f ( x ) = 2.
Răspuns: asimptota orizontală spre + ∞ +\infty + ∞ este y = 2 y = 2 y = 2 . Barem: 3p limita, 2p concluzia.
c) ln y y − ln x x < 1 x − 1 y \dfrac{\ln y}{y} - \dfrac{\ln x}{x} < \dfrac1x - \dfrac1y y ln y − x ln x < x 1 − y 1 , pentru orice x , y ∈ ( 1 , + ∞ ) x, y \in (1, +\infty) x , y ∈ ( 1 , + ∞ ) , x < y x < y x < y
Pentru x > 1 x > 1 x > 1 avem ln x > 0 \ln x > 0 ln x > 0 , deci f ′ ( x ) = − ln x x 2 < 0 f'(x) = -\dfrac{\ln x}{x^2} < 0 f ′ ( x ) = − x 2 ln x < 0 : f f f este strict descrescătoare pe ( 1 , + ∞ ) (1, +\infty) ( 1 , + ∞ ) .
Pentru 1 < x < y 1 < x < y 1 < x < y : f ( x ) > f ( y ) f(x) > f(y) f ( x ) > f ( y ) , adică
2 + 1 x + ln x x > 2 + 1 y + ln y y . 2 + \frac1x + \frac{\ln x}{x} > 2 + \frac1y + \frac{\ln y}{y}. 2 + x 1 + x l n x > 2 + y 1 + y l n y .
Scăzând 2 și regrupând termenii: ln y y − ln x x < 1 x − 1 y \dfrac{\ln y}{y} - \dfrac{\ln x}{x} < \dfrac1x - \dfrac1y y ln y − x ln x < x 1 − y 1 , ceea ce trebuia demonstrat.
Barem: 2p monotonia strictă, 3p deducerea inegalității.
2. f : R → R f:\mathbb R \to \mathbb R f : R → R , f ( x ) = x 3 + x f(x) = x^3 + x f ( x ) = x 3 + x
a) ∫ 3 5 ( f ( x ) − x 3 ) d x = 8 \displaystyle\int_3^5\left(f(x) - x^3\right)dx = 8 ∫ 3 5 ( f ( x ) − x 3 ) d x = 8
∫ 3 5 x d x = x 2 2 ∣ 3 5 = 25 2 − 9 2 = 8. \int_3^5 x\,dx = \frac{x^2}{2}\Big|_3^5 = \frac{25}{2} - \frac92 = 8. ∫ 3 5 x d x = 2 x 2 3 5 = 2 25 − 2 9 = 8.
Barem: 3p primitiva, 2p calculul.
b) ∫ 0 2 x 2 f ( x ) − x + 2 d x = ln 5 3 \displaystyle\int_0^2\frac{x^2}{f(x) - x + 2}\,dx = \frac{\ln5}{3} ∫ 0 2 f ( x ) − x + 2 x 2 d x = 3 ln 5
Numitorul: f ( x ) − x + 2 = x 3 + 2 f(x) - x + 2 = x^3 + 2 f ( x ) − x + 2 = x 3 + 2 , pozitiv pe [ 0 , 2 ] [0, 2] [ 0 , 2 ] . Cum ( x 3 + 2 ) ′ = 3 x 2 (x^3 + 2)' = 3x^2 ( x 3 + 2 ) ′ = 3 x 2 , integrandul este 1 3 ⋅ u ′ u \dfrac13\cdot\dfrac{u'}{u} 3 1 ⋅ u u ′ :
∫ 0 2 x 2 x 3 + 2 d x = 1 3 ln ( x 3 + 2 ) ∣ 0 2 = 1 3 ( ln 10 − ln 2 ) = 1 3 ln 10 2 = ln 5 3 . \int_0^2\frac{x^2}{x^3 + 2}\,dx = \frac13\ln\left(x^3 + 2\right)\Big|_0^2 = \frac13(\ln 10 - \ln 2) = \frac13\ln\frac{10}{2} = \frac{\ln5}{3}. ∫ 0 2 x 3 + 2 x 2 d x = 3 1 ln ( x 3 + 2 ) 0 2 = 3 1 ( ln 10 − ln 2 ) = 3 1 ln 2 10 = 3 l n 5 .
Barem: 3p primitiva, 2p calculul final.
c) Orice primitivă G G G a lui g ( x ) = f ( x ) e − x x g(x) = \dfrac{f(x)e^{-x}}{x} g ( x ) = x f ( x ) e − x este concavă pe ( 0 , + ∞ ) (0, +\infty) ( 0 , + ∞ )
Simplificăm: g ( x ) = ( x 3 + x ) e − x x = ( x 2 + 1 ) e − x g(x) = \dfrac{(x^3 + x)e^{-x}}{x} = (x^2 + 1)e^{-x} g ( x ) = x ( x 3 + x ) e − x = ( x 2 + 1 ) e − x .
G G G primitivă ⇒ G ′ ( x ) = g ( x ) \Rightarrow G'(x) = g(x) ⇒ G ′ ( x ) = g ( x ) , deci G ′ ′ ( x ) = g ′ ( x ) G''(x) = g'(x) G ′′ ( x ) = g ′ ( x ) :
G ′ ′ ( x ) = 2 x e − x − ( x 2 + 1 ) e − x = ( − x 2 + 2 x − 1 ) e − x = − ( x − 1 ) 2 e − x . G''(x) = 2x\,e^{-x} - (x^2 + 1)e^{-x} = \left(-x^2 + 2x - 1\right)e^{-x} = -(x - 1)^2e^{-x}. G ′′ ( x ) = 2 x e − x − ( x 2 + 1 ) e − x = ( − x 2 + 2 x − 1 ) e − x = − ( x − 1 ) 2 e − x .
Cum ( x − 1 ) 2 ≥ 0 (x - 1)^2 \ge 0 ( x − 1 ) 2 ≥ 0 și e − x > 0 e^{-x} > 0 e − x > 0 , avem G ′ ′ ( x ) ≤ 0 G''(x) \le 0 G ′′ ( x ) ≤ 0 pentru orice x > 0 x > 0 x > 0 , deci G G G este concavă. Raționamentul nu depinde de constanta primitivei.
Barem: 3p calculul lui G ′ ′ G'' G ′′ , 2p semnul și concluzia.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.2 a = − 2 a = -2 a = − 2 I.3 x = 1 x = 1 x = 1 I.4 40 de numere I.5 a = − 1 a = -1 a = − 1 I.6 C D = 8 3 CD = 8\sqrt3 C D = 8 3 II.1.b x = − 1 x = -1 x = − 1 II.1.c a = − 1 3 a = -\frac13 a = − 3 1 , b = 4 3 b = \frac43 b = 3 4 II.2.c n = 2 n = 2 n = 2 III.1.b y = 2 y = 2 y = 2
Ce merită reținut din simulare
Ecuații iraționale : verifică întotdeauna soluțiile în ecuația inițială (sau pune condiția 2 x ≥ 0 2x \ge 0 2 x ≥ 0 ).
Inversa ca combinație a A + b I aA + bI a A + b I : înmulțește cu A A A și compară cu I 3 I_3 I 3 — nu e nevoie să calculezi inversa.
Inegalități cu două variabile x < y x < y x < y : rescrie-le ca f ( x ) > f ( y ) f(x) > f(y) f ( x ) > f ( y ) pentru o funcție monotonă.
Concavitatea unei primitive : G ′ ′ = g ′ G'' = g' G ′′ = g ′ ; studiază semnul lui g ′ g' g ′ .