Subiect și barem BAC 2024 Matematică M2 (științe ale naturii)
2024
Sesiune specială
Varianta 9
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2024 Matematică M2 (științe ale naturii) — Sesiune specială, varianta 9

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2024 la Matematică M_șt-nat, sesiunea specială, varianta 9. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 6−25+5⋅(2−5)=16 - 2\sqrt5 + \sqrt5\cdot(2 - \sqrt5) = 1

Desfacem paranteza: 5⋅(2−5)=25−(5)2=25−5\sqrt5\cdot(2 - \sqrt5) = 2\sqrt5 - (\sqrt5)^2 = 2\sqrt5 - 5.

6−25+25−5=6−5=1.6 - 2\sqrt5 + 2\sqrt5 - 5 = 6 - 5 = 1.

Barem: 2p desfacerea parantezei, 3p finalizarea.

2. f(x)=2x−3f(x) = 2x - 3: determinați aa cu f(a)+f(1)=0f(a) + f(1) = 0

f(a)=2a−3f(a) = 2a - 3 și f(1)=2−3=−1f(1) = 2 - 3 = -1. Ecuația: 2a−3−1=0  ⟺  2a=4  ⟺  a=22a - 3 - 1 = 0 \iff 2a = 4 \iff a = 2.

Răspuns: a=2a = 2. Barem: 3p valorile funcției, 2p rezolvarea.

3. Ecuația 10x−1=10−2x⋅10210^{x-1} = 10^{-2x}\cdot 10^2

Membrul drept: 10−2x⋅102=10−2x+210^{-2x}\cdot10^2 = 10^{-2x+2}. Exponențiala de bază 10 este injectivă, deci

x−1=−2x+2  ⟺  3x=3  ⟺  x=1.x - 1 = -2x + 2 \iff 3x = 3 \iff x = 1.

Verificare: 100=110^0 = 1 și 10−2⋅102=110^{-2}\cdot10^2 = 1 ✔.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. Numere de două cifre distincte, cu cifre din A={1,2,3,4,5,6}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6\}, având ambele cifre pare

Cifrele pare din AA sunt 2,4,62, 4, 6.

  • Cifra zecilor: una dintre 2,4,62, 4, 6 — 3 moduri.
  • Cifra unităților: pară și diferită de cifra zecilor — 2 moduri.

Total: 3⋅2=63\cdot2 = 6 numere: 24,26,42,46,62,6424, 26, 42, 46, 62, 64.

Răspuns: 6 numere. Barem: 3p alegerea cifrei zecilor, 2p numărarea.

5. A(4,6)A(4,6), B(6,0)B(6,0), MM mijlocul lui OAOA: distanța BMBM

M(0+42,0+62)=M(2,3)M\left(\dfrac{0+4}{2}, \dfrac{0+6}{2}\right) = M(2, 3).

BM=(6−2)2+(0−3)2=16+9=5.BM = \sqrt{(6 - 2)^2 + (0 - 3)^2} = \sqrt{16 + 9} = 5.

Răspuns: BM=5BM = 5. Barem: 2p coordonatele lui MM, 3p distanța.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AC=6AC = 6, aria 24: arătați că AB=8AB = 8

Catetele ABAB și ACAC sunt perpendiculare, deci aria este semiprodusul lor:

AABC=AB⋅AC2⇒24=AB⋅62=3AB⇒AB=8. ■\mathcal A_{ABC} = \frac{AB\cdot AC}{2} \Rightarrow 24 = \frac{AB\cdot 6}{2} = 3AB \Rightarrow AB = 8. \ \blacksquare

Barem: 3p formula ariei, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Matricele A=(1112)A = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 1 & 2\end{pmatrix} și B(x)=(x+1x+42x4x−3)B(x) = \begin{pmatrix}x + 1 & x + 4\\ 2x & 4x - 3\end{pmatrix}

a) det⁡A=1\det A = 1

det⁡A=1⋅2−1⋅1=2−1=1.\det A = 1\cdot 2 - 1\cdot 1 = 2 - 1 = 1.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

b) xx pentru care det⁡(B(x)−xA)=x\det(B(x) - xA) = x

B(x)−xA=(x+1−xx+4−x2x−x4x−3−2x)=(14x2x−3).B(x) - xA = \begin{pmatrix}x + 1 - x & x + 4 - x\\ 2x - x & 4x - 3 - 2x\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & 4\\ x & 2x - 3\end{pmatrix}.

det⁡(B(x)−xA)=1⋅(2x−3)−4x=−2x−3\det(B(x) - xA) = 1\cdot(2x - 3) - 4x = -2x - 3. Ecuația: −2x−3=x  ⟺  −3x=3  ⟺  x=−1-2x - 3 = x \iff -3x = 3 \iff x = -1.

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 3p determinantul, 2p soluția.

c) xx pentru care B(x)+B(x+2)=2A⋅A⋅AB(x) + B(x + 2) = 2A\cdot A\cdot A

A⋅A=(1+11+21+21+4)=(2335),A⋅A⋅A=(2+32+63+53+10)=(58813),A\cdot A = \begin{pmatrix}1 + 1 & 1 + 2\\ 1 + 2 & 1 + 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & 3\\ 3 & 5\end{pmatrix}, \quad A\cdot A\cdot A = \begin{pmatrix}2 + 3 & 2 + 6\\ 3 + 5 & 3 + 10\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}5 & 8\\ 8 & 13\end{pmatrix},

deci 2A⋅A⋅A=(10161626)2A\cdot A\cdot A = \begin{pmatrix}10 & 16\\ 16 & 26\end{pmatrix}.

B(x+2)=(x+3x+62x+44x+5)B(x + 2) = \begin{pmatrix}x + 3 & x + 6\\ 2x + 4 & 4x + 5\end{pmatrix}, deci

B(x)+B(x+2)=(2x+42x+104x+48x+2).B(x) + B(x+2) = \begin{pmatrix}2x + 4 & 2x + 10\\ 4x + 4 & 8x + 2\end{pmatrix}.

Egalăm element cu element: 2x+4=102x + 4 = 10, 2x+10=162x + 10 = 16, 4x+4=164x + 4 = 16, 8x+2=268x + 2 = 26 — toate dau x=3x = 3.

Răspuns: x=3x = 3. Barem: 3p calculul lui 2A⋅A⋅A2A\cdot A\cdot A, 2p suma și valoarea lui xx.

2. Polinomul f=X3+mX2−2X−4f = X^3 + mX^2 - 2X - 4

a) Pentru m=6m = 6: f(1)=1f(1) = 1

f=X3+6X2−2X−4f = X^3 + 6X^2 - 2X - 4, deci f(1)=1+6−2−4=1f(1) = 1 + 6 - 2 - 4 = 1.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

b) mm pentru care (x1x2x3)2=x1+x2+x3+x1x2x3(x_1x_2x_3)^2 = x_1 + x_2 + x_3 + x_1x_2x_3

Relațiile lui Viète pentru X3+aX2+bX+cX^3 + aX^2 + bX + c: x1+x2+x3=−ax_1 + x_2 + x_3 = -a, x1x2x3=−cx_1x_2x_3 = -c. Aici a=ma = m, c=−4c = -4:

x1+x2+x3=−m,x1x2x3=4.x_1 + x_2 + x_3 = -m, \qquad x_1x_2x_3 = 4.

Condiția: 42=−m+4  ⟺  16=4−m  ⟺  m=−124^2 = -m + 4 \iff 16 = 4 - m \iff m = -12.

Răspuns: m=−12m = -12. Barem: 2p relațiile lui Viète, 3p valoarea lui mm.

c) Rădăcinile lui ff, știind că restul împărțirii la X−2X - 2 este 8

Teorema restului: restul împărțirii lui ff la X−2X - 2 este f(2)f(2).

f(2)=8+4m−4−4=4mf(2) = 8 + 4m - 4 - 4 = 4m, deci 4m=8⇒m=24m = 8 \Rightarrow m = 2 și f=X3+2X2−2X−4f = X^3 + 2X^2 - 2X - 4.

Grupăm termenii: f=X2(X+2)−2(X+2)=(X+2)(X2−2)=(X+2)(X−2)(X+2)f = X^2(X + 2) - 2(X + 2) = (X + 2)(X^2 - 2) = (X + 2)(X - \sqrt2)(X + \sqrt2).

Răspuns: rădăcinile sunt −2-2, −2-\sqrt2, 2\sqrt2. Barem: 2p m=2m = 2, 3p rădăcinile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,+∞)→Rf:(0, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=3−xx2+ln⁡xf(x) = \dfrac{3 - x}{x^2} + \ln x

a) f′(x)=x2+x−6x3f'(x) = \dfrac{x^2 + x - 6}{x^3}

Regula câtului pentru prima fracție:

(3−xx2)′=−x2−2x(3−x)x4=x2−6xx4=x−6x3.\left(\frac{3 - x}{x^2}\right)' = \frac{-x^2 - 2x(3 - x)}{x^4} = \frac{x^2 - 6x}{x^4} = \frac{x - 6}{x^3}.

Deci f′(x)=x−6x3+1x=x−6+x2x3=x2+x−6x3f'(x) = \dfrac{x - 6}{x^3} + \dfrac1x = \dfrac{x - 6 + x^2}{x^3} = \dfrac{x^2 + x - 6}{x^3}.

(Variantă: 3−xx2=3x−2−x−1\dfrac{3 - x}{x^2} = 3x^{-2} - x^{-1}, cu derivata −6x−3+x−2-6x^{-3} + x^{-2}.) Barem: 3p derivarea, 2p forma finală.

b) lim⁡x→+∞(f(x)−ln⁡x)=0\displaystyle\lim_{x\to+\infty}(f(x) - \ln x) = 0

f(x)−ln⁡x=3−xx2=3x2−1xf(x) - \ln x = \dfrac{3 - x}{x^2} = \dfrac{3}{x^2} - \dfrac1x, deci

lim⁡x→+∞(3x2−1x)=0−0=0.\lim_{x\to+\infty}\left(\frac{3}{x^2} - \frac1x\right) = 0 - 0 = 0.

Barem: 3p simplificarea, 2p limita.

c) 4f(x)−1≥ln⁡164f(x) - 1 \ge \ln 16 pentru orice x>0x > 0

Factorizăm: x2+x−6=(x−2)(x+3)x^2 + x - 6 = (x - 2)(x + 3). Pentru x>0x > 0, x+3>0x + 3 > 0 și x3>0x^3 > 0, deci semnul lui f′f' este semnul lui x−2x - 2:

xx0022+∞+\infty
f′(x)f'(x)−-00++
f(x)f(x)↘14+ln⁡2\tfrac14 + \ln2↗

x=2x = 2 este punct de minim global: f(x)≥f(2)=3−24+ln⁡2=14+ln⁡2f(x) \ge f(2) = \dfrac{3 - 2}{4} + \ln 2 = \dfrac14 + \ln2.

Înmulțim cu 4 și scădem 1: 4f(x)−1≥1+4ln⁡2−1=4ln⁡2=ln⁡24=ln⁡164f(x) - 1 \ge 1 + 4\ln 2 - 1 = 4\ln 2 = \ln 2^4 = \ln 16, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). ■\blacksquare

Barem: 3p monotonia, 2p minimul și concluzia.

2. f:(−3,+∞)→Rf:(-3, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=3x+1x+3f(x) = 3x + \dfrac{1}{\sqrt{x+3}}

a) ∫24(f(x)−1x+3)dx=18\displaystyle\int_2^4\left(f(x) - \frac{1}{\sqrt{x+3}}\right)dx = 18

Integrandul este 3x3x:

∫243x dx=3x22∣24=482−122=24−6=18.\int_2^4 3x\,dx = \frac{3x^2}{2}\Big|_2^4 = \frac{48}{2} - \frac{12}{2} = 24 - 6 = 18.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫16(f(x)−3x) dx=2\displaystyle\int_1^6 (f(x) - 3x)\,dx = 2

Integrandul este 1x+3\dfrac{1}{\sqrt{x+3}}. Cum (x+3)′=12x+3(\sqrt{x+3})' = \dfrac{1}{2\sqrt{x+3}}, o primitivă este 2x+32\sqrt{x+3}:

∫16dxx+3=2x+3∣16=2⋅3−2⋅2=2.\int_1^6 \frac{dx}{\sqrt{x+3}} = 2\sqrt{x+3}\Big|_1^6 = 2\cdot3 - 2\cdot2 = 2.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

c) aa pentru care ∫−211x+3(f(x)−1x+3)dx=9(a−2ln⁡2)\displaystyle\int_{-2}^1\frac{1}{x+3}\left(f(x) - \frac{1}{\sqrt{x+3}}\right)dx = 9(a - 2\ln 2)

Integrandul este 3xx+3\dfrac{3x}{x+3}. Scriem 3xx+3=3(x+3)−9x+3=3−9x+3\dfrac{3x}{x+3} = \dfrac{3(x+3) - 9}{x+3} = 3 - \dfrac{9}{x+3}. Pe [−2,1][-2, 1], x+3>0x + 3 > 0:

∫−21(3−9x+3)dx=(3x−9ln⁡(x+3))∣−21=(3−9ln⁡4)−(−6−9ln⁡1)=9−9ln⁡4.\int_{-2}^1\left(3 - \frac{9}{x+3}\right)dx = \Big(3x - 9\ln(x+3)\Big)\Big|_{-2}^1 = (3 - 9\ln4) - (-6 - 9\ln1) = 9 - 9\ln 4.

Cum ln⁡4=2ln⁡2\ln 4 = 2\ln 2, integrala este 9(1−2ln⁡2)9(1 - 2\ln 2). Din 9(1−2ln⁡2)=9(a−2ln⁡2)9(1 - 2\ln2) = 9(a - 2\ln2) obținem a=1a = 1.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 3p calculul integralei, 2p valoarea lui aa.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=2a = 2
I.3x=1x = 1
I.46 numere
I.5BM=5BM = 5
II.1.bx=−1x = -1
II.1.cx=3x = 3
II.2.bm=−12m = -12
II.2.c−2,−2,2-2, -\sqrt2, \sqrt2
III.2.ca=1a = 1

Ce merită reținut din varianta 9

  • Teorema restului: restul împărțirii lui ff la X−aX - a este f(a)f(a) — dă direct parametrul.
  • Factorizare prin grupare: la polinoame de grad 3 cu coeficienții în proporție (1:21:2 și −2:−4-2:-4), grupează câte doi termeni.
  • Fracții raționale în integrale: scrie 3xx+3=3−9x+3\dfrac{3x}{x+3} = 3 - \dfrac{9}{x+3} înainte de a integra.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă