Rezolvare BAC 2026 Informatică C/C++ (științe ale naturii) — Sesiune specială, varianta 4

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2026 la Informatică, limbajul C/C++, profil științe ale naturii, sesiunea specială, varianta 4. Pentru fiecare item ai răspunsul, raționamentul pas cu pas, codul C++ complet și punctajul din baremul oficial.

Sfat: încearcă întâi singur fiecare cerință, apoi verifică aici. La programe, baremul punctează orice soluție corectă — nu trebuie să scrii exact codul de mai jos.

Subiectul I (20 de puncte)

Răspunsuri: 1 – d, 2 – b, 3 – a, 4 – d, 5 – c (câte 4 puncte).

1. Expresia egală cu 26 → d. 2026%100

Restul împărțirii la 100 dă ultimele două cifre: 2026%100 = 26.

• a. (2026-26)/100 = 2000/100 = 20.
• b. 2026/100 = 20 (împărțire întreagă).
• c. (2026-26)%100 = 2000%100 = 0.

2. 9 se compară cu 4 elemente din B → b. (4,5,6,10,13)

La interclasarea crescătoare, elementul 9 din A rămâne „curent” cât timp elementele din B sunt mai mici decât el (ele trec în rezultat), iar comparațiile se opresc la primul element din B mai mare decât 9. Deci în B trebuie să fie exact 3 valori mai mici decât 9, urmate de o valoare mai mare.

• b. 9 se compară cu 4, 5, 6 (trec în rezultat) și cu 10 → 9 trece în rezultat: 4 comparații ✔.
• a. toate valorile din B sunt < 9 → 5 comparații.
• c, d. doar 2 valori < 9 (4, 7 respectiv 4, 8) → 3 comparații.

3. ceil(20.26) → a. 21

ceil rotunjește în sus, la cel mai mic întreg ≥ argumentul: 21. Varianta b (20) ar fi floor, iar c, d nu sunt întregi.

4. r = 2^26 → d. n=n*n; e=e/2;

Este exponențierea rapidă: privim exponentul în baza 2. La fiecare pas, dacă bitul curent al lui e este 1, înmulțim r cu n; apoi n devine $n^2$ (puterea corespunzătoare bitului următor) și e se înjumătățește.

Pentru $e = 26 = 11010_2$: n ia valorile $2, 2^2, 2^4, 2^8, 2^{16}$, iar r = $2^2 \cdot 2^8 \cdot 2^{16} = 2^{26}$ ✔.

• a, b. n=n/2 micșorează baza. Greșit.
• c. n=n*n; e=e-1 ar ridica baza la puteri uriașe, nu la $2^{26}$.

5. Pachetul de dinainte de (Predeal, Venus) → c. (Păltiniș, Olimp)

Cele două bucle generează perechile (i, j) în ordinea: (1,1), (1,2), (1,3), (2,1), (2,2), (2,3), (3,1), … (Predeal, Venus) = (3,1), iar înaintea lui este (2,3) = (Păltiniș, Olimp).

Subiectul al II-lea (40 de puncte)

1. Algoritmul în pseudocod

Pentru fiecare d cu $d^2 \le n$, bucla interioară împarte n la d cât timp se poate; p devine 1 dacă d a fost divizor. Așadar nr numără factorii primi distincți ai lui n. Ce rămâne la final (n ≠ 1) este un ultim factor prim, mai mare decât $\sqrt{n}$, care se adaugă și el.

a) Pentru n = 2600 → 3

$2600 = 2^3 \cdot 5^2 \cdot 13$.

d	Ce se întâmplă	n după	nr
2	se împarte de 3 ori	325	1
3, 4	nu divid	325	1
5	se împarte de 2 ori	13	2
6	$36 > 13$ → stop	13	2

n = 13 ≠ 1 → nr = 3. Se afișează 3. (6p)

b) Două numere din [10, 99] pentru care se afișează 1

Trebuie un singur factor prim, adică numere de forma $x^k$, cu x prim: de exemplu 11 și 16 (alte variante: 13, 25, 27, 32, 49, 81 …). (câte 3p)

c) Programul C/C++ (10p)

d) A doua structură „cât timp” înlocuită cu test final (6p)

O structură cu test final execută corpul cel puțin o dată, însă aici d poate să nu fie divizor deloc. De aceea o punem într-un dacă, care tratează cazul inițial n%d = 0:

2. Căutare binară cu comparațiile 26, 16, 21 (6p)

Tabloul (10, 16, 21, 26, 32, 38, 50), pozițiile 1..7:

1. mijlocul = poziția 4 → 26; ca să mergem la stânga, $x < 26$;
2. intervalul 1..3, mijlocul = poziția 2 → 16; ca să mergem la dreapta, $x > 16$;
3. intervalul 3..3 → 21, ultima comparație.

Deci x poate fi orice număr din [17, 25], de exemplu 17 și 21. (câte 3p)

3. Clasificarea stelei după distanță (6p)

Magnitudinea este număr real, deci o declarăm float (sau double):

Barem: declarare 1p, mesaje și corelarea lor cu cazurile 4p, corectitudine 1p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. Numărul de ordine al primului costum — pseudocod (10p)

Ne interesează prima cifră pară de la stânga. Parcurgând cifrele de la dreapta la stânga, numărăm cifrele (k) și reținem în poz poziția (numărată de la dreapta) a ultimei cifre pare întâlnite — aceasta este prima din stânga. La final, numărul de ordine de la stânga este $k - poz + 1$.

Folosim o structură cu test final ca să tratăm corect și n = 0 (o singură cifră, 0, pară).

Verificare: n = 576798 → k = 6, ultima cifră pară întâlnită (de la dreapta) este 6, pe poziția 4 → $6 - 4 + 1 = 3$ ✔. n = 5700 → k = 4, cifra 0 de pe poziția 2 → $4 - 2 + 1 = 3$ ✔.

2. Interschimbarea minimului (10p)

Determinăm poziția pmin a minimului. Dacă minimul este par, îl interschimbăm cu primul element; dacă este impar, cu ultimul.

Verificare: (8, 6, 2, 2, 7, 4) → minimul 2 (par, poziția 3) ↔ primul → 2 6 8 2 7 4 ✔; (8, 6, 1, 2, 7, 4) → minimul 1 (impar) ↔ ultimul → 8 6 4 2 7 1 ✔.

3. Pachetele livrate, în ordine descrescătoare

a) Descrierea algoritmului (2p)

Relația șirului este $a_{k+1} = 2a_k + 1$ (pornind de la 3), deci, mergând înapoi, $a_k = [(a_{k+1} - 1)/2]$. Scriem valoarea citită, apoi calculăm pe rând termenul anterior cu această formulă, cât timp valoarea este mai mare decât 3. Excepția este începutul șirului: înaintea lui 3 vine 0 (nu 1), așa că după 3 scriem direct 0. Dacă se citește 0, se scrie doar 0.

Eficiență: valorile se înjumătățesc la fiecare pas → doar $O(\log n)$ pași (cel mult ~30 pentru $10^9$); nu memorăm șirul, ci o singură variabilă → memorie O(1).

b) Programul C/C++ (8p)

Verificare: 127 → 127 63 31 15 7 3 0 ✔; 0 → 0; 3 → 3 0.

Ce merită reținut din varianta 4

• %100 dă ultimele două cifre, /100 le elimină.
• ceil rotunjește în sus, floor în jos.
• Exponențiere rapidă: if(e%2) r*=n; n*=n; e/=2;.
• Factori primi distincți: împarte cât timp se poate și nu uita factorul rămas > √n.
• Șir recurent parcurs invers: inversează formula ($a_k = (a_{k+1}-1)/2$) și tratează separat primii termeni.