Subiect și barem BAC 2013 Matematică M1 (mate-info)
2013
Rezervă
Varianta 6
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2013 Matematică M1 (mate-info) — Rezervă, varianta 6

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2013 la Matematică M_mate-info, sesiunea de rezervă, varianta 6. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. n=(3−1)2+23n = (\sqrt3 - 1)^2 + 2\sqrt3 este natural

(3−1)2=3−23+1=4−23(\sqrt3 - 1)^2 = 3 - 2\sqrt3 + 1 = 4 - 2\sqrt3, deci n=4−23+23=4∈Nn = 4 - 2\sqrt3 + 2\sqrt3 = 4 \in \mathbb N. Barem: 3p, 2p.

2. Intersecția graficelor lui f(x)=x+1f(x) = x + 1 și g(x)=2x−1g(x) = 2x - 1

x+1=2x−1  ⟺  x=2x + 1 = 2x - 1 \iff x = 2, y=3y = 3.

Răspuns: (2,3)(2, 3). Barem: 2p, 3p.

3. 26−x2=2x2^{6 - x^2} = 2^x

6−x2=x  ⟺  x2+x−6=0  ⟺  (x+3)(x−2)=06 - x^2 = x \iff x^2 + x - 6 = 0 \iff (x + 3)(x - 2) = 0.

Răspuns: x∈{−3,2}x \in \{-3, 2\}. Barem: 3p, 2p.

4. Probabilitatea ca un număr de trei cifre să aibă suma cifrelor 2

Cazuri posibile: 900. Cu prima cifră nenulă și suma 2: 101,110,200101, 110, 200 — 3 cazuri favorabile.

p=3900=1300.p = \frac{3}{900} = \frac{1}{300}.

Răspuns: p=1300p = \dfrac1{300}. Barem: 2p, 1p, 2p.

5. Mediatoarea segmentului ABAB, A(1,3)A(1,3), B(3,1)B(3,1)

Mijlocul M(2,2)M(2, 2); mAB=1−33−1=−1m_{AB} = \dfrac{1 - 3}{3 - 1} = -1, deci mediatoarea are panta 11: y−2=x−2y - 2 = x - 2.

Răspuns: y=xy = x. Barem: 2p, 2p, 1p.

6. Raza cercului circumscris triunghiului dreptunghic în AA, BC=8BC = 8

Ipotenuza este diametru al cercului circumscris: R=BC2=4R = \dfrac{BC}{2} = 4.

Răspuns: R=4R = 4. Barem: 3p, 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(1x11−11x−11)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & x & 1\\ 1 & -1 & 1\\ x & -1 & 1\end{pmatrix}

a) A(0)⋅A(1)A(0)\cdot A(1)

(1011−110−11)(1111−111−11)=(202111000).\begin{pmatrix} 1 & 0 & 1\\ 1 & -1 & 1\\ 0 & -1 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix} 1 & 1 & 1\\ 1 & -1 & 1\\ 1 & -1 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 2\\ 1 & 1 & 1\\ 0 & 0 & 0\end{pmatrix}.

Barem: 2p, 3p.

b) det⁡(A(x))=x2−1\det(A(x)) = x^2 - 1

Sarrus:

det⁡(A(x))=−1+x2−1+x+1−x=x2−1.\det(A(x)) = -1 + x^2 - 1 + x + 1 - x = x^2 - 1.

Barem: 3p, 2p.

c) x∈Zx \in \mathbb Z pentru care inversa lui A(x)A(x) are elemente întregi

Din A(x)⋅A(x)−1=I3A(x)\cdot A(x)^{-1} = I_3: det⁡A(x)⋅det⁡A(x)−1=1\det A(x)\cdot\det A(x)^{-1} = 1. Pentru x∈Zx \in \mathbb Z, det⁡A(x)∈Z\det A(x) \in \mathbb Z; dacă inversa are elemente întregi, și det⁡A(x)−1∈Z\det A(x)^{-1} \in \mathbb Z. Două numere întregi cu produsul 1 sunt ±1\pm1, deci x2−1=±1x^2 - 1 = \pm1, adică x2∈{0,2}x^2 \in \{0, 2\}; în Z\mathbb Z rămâne x=0x = 0.

Reciproc, pentru x=0x = 0, det⁡=−1\det = -1, iar A(0)−1=−A(0)∗A(0)^{-1} = -A(0)^* are elemente întregi.

Răspuns: x=0x = 0. Barem: 1p, 1p, 1p, 2p.

2. Legea x∘y=x2y2+x2+y2x\circ y = \sqrt{x^2y^2 + x^2 + y^2} (asociativă)

a) 2∘32\circ 3

36+4+9=49=7\sqrt{36 + 4 + 9} = \sqrt{49} = 7. Răspuns: 77. Barem: 3p, 2p.

b) x∘y=(x2+1)(y2+1)−1x\circ y = \sqrt{(x^2 + 1)(y^2 + 1) - 1}

(x2+1)(y2+1)−1=x2y2+x2+y2+1−1(x^2 + 1)(y^2 + 1) - 1 = x^2y^2 + x^2 + y^2 + 1 - 1. Barem: 2p, 3p.

c) x∘x∘x=xx\circ x\circ x = x

Din b), (x∘y)2+1=(x2+1)(y2+1)(x\circ y)^2 + 1 = (x^2 + 1)(y^2 + 1), deci x∘x∘x=(x2+1)3−1x\circ x\circ x = \sqrt{(x^2 + 1)^3 - 1}.

Ecuația cere x≥0x \ge 0 și (x2+1)3−1=x2(x^2 + 1)^3 - 1 = x^2. Cu t=x2+1≥1t = x^2 + 1 \ge 1: t3=t  ⟺  t(t2−1)=0⇒t=1t^3 = t \iff t(t^2 - 1) = 0 \Rightarrow t = 1, adică x=0x = 0, care verifică.

Răspuns: x=0x = 0. Barem: 2p, 3p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=exf(x) = e^x, g(x)=x2+2x+2g(x) = x^2 + 2x + 2

a) g′(2)g'(2)

g′(x)=2x+2g'(x) = 2x + 2, deci g′(2)=6g'(2) = 6. Barem: 3p, 2p.

b) lim⁡x→02f(x)−g(x)2x3=16\lim\limits_{x\to0}\dfrac{2f(x) - g(x)}{2x^3} = \dfrac16

Cazul 00\frac00; aplicăm l'Hospital de două ori:

lim⁡x→02ex−x2−2x−22x3=lim⁡x→02ex−2x−26x2=lim⁡x→02ex−212x=lim⁡x→0ex−16x=16.\lim_{x\to0}\frac{2e^x - x^2 - 2x - 2}{2x^3} = \lim_{x\to0}\frac{2e^x - 2x - 2}{6x^2} = \lim_{x\to0}\frac{2e^x - 2}{12x} = \lim_{x\to0}\frac{e^x - 1}{6x} = \frac16.

Barem: 2p, 3p.

c) 2f(x)≥g(x)2f(x) \ge g(x) pe [0,+∞)[0, +\infty)

Fie h(x)=2ex−x2−2x−2h(x) = 2e^x - x^2 - 2x - 2. Atunci h′(x)=2ex−2x−2h'(x) = 2e^x - 2x - 2, h′′(x)=2ex−2≥0h''(x) = 2e^x - 2 \ge 0 pe [0,∞)[0, \infty).

h′h' crescătoare ⇒h′(x)≥h′(0)=0\Rightarrow h'(x) \ge h'(0) = 0; deci hh crescătoare ⇒h(x)≥h(0)=0\Rightarrow h(x) \ge h(0) = 0. ■\blacksquare Barem: 2p, 1p, 2p.

2. f(x)=x+2+1x+2f(x) = x + 2 + \dfrac{1}{x + 2}, F(x)=x22+2x+ln⁡(x+2)F(x) = \dfrac{x^2}{2} + 2x + \ln(x + 2), pe (−2,+∞)(-2, +\infty)

a) ∫01(x+2)f(x) dx\displaystyle\int_0^1(x + 2)f(x)\,dx

(x+2)f(x)=(x+2)2+1=x2+4x+5(x + 2)f(x) = (x + 2)^2 + 1 = x^2 + 4x + 5:

∫01(x2+4x+5) dx=13+2+5=223.\int_0^1(x^2 + 4x + 5)\,dx = \frac13 + 2 + 5 = \frac{22}{3}.

Răspuns: 223\dfrac{22}{3}. Barem: 1p, 2p, 2p.

b) FF este primitivă a lui ff

F′(x)=x+2+1x+2=f(x)F'(x) = x + 2 + \dfrac{1}{x + 2} = f(x). Da. Barem: 3p, 2p.

c) ∫−10F(x)f(x) dx\displaystyle\int_{-1}^0 F(x)f(x)\,dx

f=F′f = F', deci ∫FF′=F22\displaystyle\int FF' = \frac{F^2}{2}. F(0)=ln⁡2F(0) = \ln 2, F(−1)=12−2+ln⁡1=−32F(-1) = \dfrac12 - 2 + \ln 1 = -\dfrac32:

F2(0)−F2(−1)2=12(ln⁡22−94).\frac{F^2(0) - F^2(-1)}{2} = \frac12\left(\ln^2 2 - \frac94\right).

Răspuns: 12(ln⁡22−94)\dfrac12\left(\ln^2 2 - \dfrac94\right). Barem: 2p, 3p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1n=4n = 4
I.2(2,3)(2, 3)
I.3x∈{−3,2}x \in \{-3, 2\}
I.4p=1300p = \tfrac1{300}
I.5y=xy = x
I.6R=4R = 4
II.1.cx=0x = 0
II.2.a77
II.2.cx=0x = 0
III.1.a66
III.2.a223\tfrac{22}{3}
III.2.c12(ln⁡22−94)\tfrac12(\ln^2 2 - \tfrac94)

Ce merită reținut din varianta 6

  • Inversă cu elemente întregi ⇒det⁡A=±1\Rightarrow \det A = \pm1 (produsul determinanților este 1).
  • Legea (x2+1)(y2+1)−1\sqrt{(x^2+1)(y^2+1) - 1}: lucrează cu x2+1x^2 + 1, care se înmulțește.
  • Inegalități prin derivate succesive: h′′≥0⇒h′≥h′(0)⇒h≥h(0)h'' \ge 0 \Rightarrow h' \ge h'(0) \Rightarrow h \ge h(0).

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă