Subiect și barem BAC 2014 Matematică M1 (mate-info)
2014
Sesiune specială
Varianta 9
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2014 Matematică M1 (mate-info) — Sesiune specială, varianta 9

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2014 la Matematică M_mate-info, sesiunea specială, varianta 9. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 3(2+4i)+2(1−6i)=83(2 + 4i) + 2(1 - 6i) = 8

6+12i+2−12i=8.6 + 12i + 2 - 12i = 8.

Barem: 3p dezvoltarea, 2p calculul.

2. Parabola funcției f(x)=x2+2x+1f(x) = x^2 + 2x + 1 este tangentă la axa OxOx

Δ=4−4=0\Delta = 4 - 4 = 0, deci parabola are un singur punct comun cu OxOx (vârful (−1,0)(-1, 0)): este tangentă la axă. Barem: 3p Δ\Delta, 2p concluzia.

3. Ecuația 5x2+4=54x5^{x^2+4} = 5^{4x}

x2+4=4x  ⟺  (x−2)2=0  ⟺  x=2.x^2 + 4 = 4x \iff (x - 2)^2 = 0 \iff x = 2.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p ecuația, 2p soluția.

4. Numere de două cifre distincte formate cu cifrele 1,3,5,71, 3, 5, 7

Cifra unităților: 4 moduri; cifra zecilor (diferită): 3 moduri. 4⋅3=124\cdot3 = 12.

Răspuns: 1212. Barem: 3p, 2p.

5. Dreapta prin A(−2,2)A(-2,2), perpendiculară pe BCBC, B(−4,−2)B(-4,-2), C(4,2)C(4,2)

mBC=2+24+4=12m_{BC} = \dfrac{2 + 2}{4 + 4} = \dfrac12, deci md=−2m_d = -2:

d:y−2=−2(x+2)  ⟺  y=−2x−2.d: y - 2 = -2(x + 2) \iff y = -2x - 2.

Răspuns: y=−2x−2y = -2x - 2. Barem: 2p panta, 3p ecuația.

6. Arătați că sin⁡π4+cos⁡3π4=0\sin\dfrac\pi4 + \cos\dfrac{3\pi}{4} = 0

sin⁡π4=22,cos⁡3π4=−cos⁡π4=−22⇒suma=0.\sin\frac\pi4 = \frac{\sqrt2}{2}, \quad \cos\frac{3\pi}4 = -\cos\frac\pi4 = -\frac{\sqrt2}{2} \Rightarrow \text{suma} = 0.

Barem: 2p, 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(n)=(10002n002n−11)A(n) = \begin{pmatrix}1&0&0\\0&2^n&0\\0&2^n - 1&1\end{pmatrix}, n∈Nn \in \mathbb N

a) det⁡(A(0))=1\det(A(0)) = 1

A(0)=I3A(0) = I_3 (20=12^0 = 1, 20−1=02^0 - 1 = 0), deci det⁡=1\det = 1. Barem: 2p, 3p.

b) nn cu A(n)⋅A(1)=A(3)A(n)\cdot A(1) = A(3)

A(1)=(100020011)A(1) = \begin{pmatrix}1&0&0\\0&2&0\\0&1&1\end{pmatrix}:

A(n)A(1)=(10002n+1002(2n−1)+11)=(10002n+1002n+1−11)=A(n+1).A(n)A(1) = \begin{pmatrix}1&0&0\\0&2^{n+1}&0\\0&2(2^n - 1) + 1&1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1&0&0\\0&2^{n+1}&0\\0&2^{n+1} - 1&1\end{pmatrix} = A(n+1).

A(n+1)=A(3)  ⟺  2n+1=23  ⟺  n=2A(n+1) = A(3) \iff 2^{n+1} = 2^3 \iff n = 2.

Răspuns: n=2n = 2. Barem: 3p produsul, 2p valoarea.

c) p,q∈Np, q \in \mathbb N cu A(p)⋅A(q)=A(pq)A(p)\cdot A(q) = A(pq)

Analog cu b), A(p)A(q)=A(p+q)A(p)A(q) = A(p + q) (elementul (3,2)(3,2): (2p−1)2q+2q−1=2p+q−1(2^p - 1)2^q + 2^q - 1 = 2^{p+q} - 1). Funcția n↦2nn \mapsto 2^n este injectivă, deci

p+q=pq  ⟺  pq−p−q+1=1  ⟺  (p−1)(q−1)=1.p + q = pq \iff pq - p - q + 1 = 1 \iff (p-1)(q-1) = 1.

În numere întregi: p−1=q−1=1p - 1 = q - 1 = 1 sau p−1=q−1=−1p - 1 = q - 1 = -1.

Răspuns: (p,q)∈{(0,0),(2,2)}(p,q) \in \{(0,0), (2,2)\}. Barem: 2p A(p)A(q)=A(p+q)A(p)A(q) = A(p+q), 3p soluțiile.

2. f=X3+X2−3X+2f = X^3 + X^2 - 3X + 2

a) f(0)=2f(0) = 2. Barem: 3p, 2p.

b) Câtul și restul împărțirii la X2−4X^2 - 4

X3+X2−3X+2=(X2−4)(X+1)+(X+6),X^3 + X^2 - 3X + 2 = (X^2 - 4)(X + 1) + (X + 6),

pentru că (X2−4)(X+1)=X3+X2−4X−4(X^2 - 4)(X + 1) = X^3 + X^2 - 4X - 4, iar diferența este X+6X + 6.

Răspuns: câtul X+1X + 1, restul X+6X + 6. Barem: 3p câtul, 2p restul.

c) (x1−x2)2+(x2−x3)2+(x3−x1)2=20(x_1 - x_2)^2 + (x_2 - x_3)^2 + (x_3 - x_1)^2 = 20

Viète: S1=−1S_1 = -1, S2=−3S_2 = -3. Dezvoltând:

∑(xi−xj)2=2(x12+x22+x32)−2S2=2(S12−2S2)−2S2=2S12−6S2=2+18=20.\sum(x_i - x_j)^2 = 2(x_1^2 + x_2^2 + x_3^2) - 2S_2 = 2(S_1^2 - 2S_2) - 2S_2 = 2S_1^2 - 6S_2 = 2 + 18 = 20.

Barem: 2p Viète, 3p calculul.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=3x+exf(x) = 3x + e^x

a) f′(x)=3+exf'(x) = 3 + e^x. Barem: 2p, 3p.

b) Asimptota oblică spre −∞-\infty

m=lim⁡x→−∞3x+exx=3,n=lim⁡x→−∞(f(x)−3x)=lim⁡x→−∞ex=0.m = \lim_{x\to-\infty}\frac{3x + e^x}{x} = 3, \qquad n = \lim_{x\to-\infty}\big(f(x) - 3x\big) = \lim_{x\to-\infty}e^x = 0.

Răspuns: y=3xy = 3x. Barem: 2p mm, 3p nn și ecuația.

c) f(x)≥4x+1f(x) \ge 4x + 1 pentru orice xx

Fie g(x)=f(x)−4x−1=ex−x−1g(x) = f(x) - 4x - 1 = e^x - x - 1. g′(x)=ex−1g'(x) = e^x - 1: negativă pe (−∞,0)(-\infty, 0), pozitivă pe (0,+∞)(0, +\infty), deci gg are minimul g(0)=0g(0) = 0. Așadar g(x)≥0g(x) \ge 0, adică f(x)≥4x+1f(x) \ge 4x + 1. ■\blacksquare Barem: 3p monotonia lui gg, 2p concluzia.

2. f(x)=x3x2+x+1f(x) = \dfrac{x^3}{x^2 + x + 1}

a) ∫01(x2+x+1)f(x) dx=14\displaystyle\int_0^1(x^2 + x + 1)f(x)\,dx = \frac14

∫01x3 dx=x44∣01=14.\int_0^1x^3\,dx = \frac{x^4}{4}\Big|_0^1 = \frac14.

Barem: 2p simplificarea, 3p calculul.

b) ∫01(f(x)−x+1)dx=π33\displaystyle\int_0^1\big(f(x) - x + 1\big)dx = \frac{\pi}{3\sqrt3}

(x−1)(x2+x+1)=x3−1(x - 1)(x^2 + x + 1) = x^3 - 1, deci

f(x)−x+1=x3−(x3−1)x2+x+1=1x2+x+1=1(x+12)2+34.f(x) - x + 1 = \frac{x^3 - (x^3 - 1)}{x^2 + x + 1} = \frac{1}{x^2 + x + 1} = \frac{1}{\left(x + \frac12\right)^2 + \frac34}.

∫01dx(x+12)2+(32)2=23arctg⁡2x+13∣01=23(π3−π6)=π33.\int_0^1\frac{dx}{\left(x + \frac12\right)^2 + \left(\frac{\sqrt3}{2}\right)^2} = \frac{2}{\sqrt3}\operatorname{arctg}\frac{2x + 1}{\sqrt3}\Big|_0^1 = \frac{2}{\sqrt3}\left(\frac\pi3 - \frac\pi6\right) = \frac{\pi}{3\sqrt3}.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

c) lim⁡t→0(1t4∫0tf(x) dx)=14\displaystyle\lim_{t\to0}\left(\frac{1}{t^4}\int_0^t f(x)\,dx\right) = \frac14

Nedeterminare 00\frac00; regula lui l'Hôpital (derivata integralei cu limita superioară variabilă este f(t)f(t)):

lim⁡t→0f(t)4t3=lim⁡t→0t34t3(t2+t+1)=lim⁡t→014(t2+t+1)=14.\lim_{t\to0}\frac{f(t)}{4t^3} = \lim_{t\to0}\frac{t^3}{4t^3(t^2 + t + 1)} = \lim_{t\to0}\frac{1}{4(t^2 + t + 1)} = \frac14.

Barem: 3p l'Hôpital, 2p rezultatul.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.3x=2x = 2
I.41212
I.5y=−2x−2y = -2x - 2
II.1.bn=2n = 2
II.1.c(0,0)(0,0), (2,2)(2,2)
II.2.a22
II.2.bcât X+1X + 1, rest X+6X + 6
II.2.c2020
III.1.a3+ex3 + e^x
III.1.by=3xy = 3x
III.2.bπ33\frac{\pi}{3\sqrt3}
III.2.c14\frac14

Ce merită reținut din varianta 9

  • Familii A(n)A(n) cu A(p)A(q)=A(p+q)A(p)A(q) = A(p+q): compară exponenții.
  • ∑(xi−xj)2=2S12−6S2\sum(x_i - x_j)^2 = 2S_1^2 - 6S_2 — formulă utilă cu Viète.
  • ∫dxx2+x+1\int\frac{dx}{x^2 + x + 1}: formează pătrat perfect și folosește arctg⁡\operatorname{arctg}.
  • Limite cu integrale de la 00 la tt: l'Hôpital, cu (∫0tf)′=f(t)\left(\int_0^t f\right)' = f(t).

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă