Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2015 la Matematică M_mate-info , sesiunea de rezervă, varianta 3 . Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Rația progresiei aritmetice cu a 1 = 1 a_1 = 1 a 1 = 1 , a 2 = 2015 a_2 = 2015 a 2 = 2015
r = a 2 − a 1 = 2014 r = a_2 - a_1 = 2014 r = a 2 − a 1 = 2014 . Barem: 3p, 2p.
2. Valoarea maximă a lui f : [ 1 , 4 ] → R f:[1,4] \to \mathbb R f : [ 1 , 4 ] → R , f ( x ) = x + 1 f(x) = x + 1 f ( x ) = x + 1
f f f este crescătoare, deci maximul este f ( 4 ) = 5 f(4) = 5 f ( 4 ) = 5 . Răspuns: 5 5 5 . Barem: 3p, 2p.
3. log 3 ( x 2 − 8 x ) = log 3 9 \log_3(x^2 - 8x) = \log_3 9 log 3 ( x 2 − 8 x ) = log 3 9
x 2 − 8 x = 9 ⟺ x 2 − 8 x − 9 = 0 ⟺ ( x − 9 ) ( x + 1 ) = 0 x^2 - 8x = 9 \iff x^2 - 8x - 9 = 0 \iff (x - 9)(x + 1) = 0 x 2 − 8 x = 9 ⟺ x 2 − 8 x − 9 = 0 ⟺ ( x − 9 ) ( x + 1 ) = 0 ; ambele dau argumentul 9 > 0 9 > 0 9 > 0 .
Răspuns: x ∈ { − 1 , 9 } x \in \{-1, 9\} x ∈ { − 1 , 9 } . Barem: 3p, 2p.
4. Numere de trei cifre distincte cu elemente din { 1 , 2 , 3 , 4 } \{1, 2, 3, 4\} { 1 , 2 , 3 , 4 }
4 ⋅ 3 ⋅ 2 = 24 4\cdot 3\cdot 2 = 24 4 ⋅ 3 ⋅ 2 = 24 . Răspuns: 24. Barem: 2p, 3p.
5. D D D astfel încât A B C D ABCD A B C D să fie paralelogram, A ( 3 , 3 ) A(3,3) A ( 3 , 3 ) , B ( 6 , 3 ) B(6,3) B ( 6 , 3 ) , C ( 4 , 0 ) C(4,0) C ( 4 , 0 )
Diagonalele se înjumătățesc: x A + x C = x B + x D x_A + x_C = x_B + x_D x A + x C = x B + x D , y A + y C = y B + y D y_A + y_C = y_B + y_D y A + y C = y B + y D , deci x D = 1 x_D = 1 x D = 1 , y D = 0 y_D = 0 y D = 0 .
Răspuns: D ( 1 , 0 ) D(1, 0) D ( 1 , 0 ) . Barem: 3p, 2p.
6. B C BC B C , știind A B = 1 AB = 1 A B = 1 , B = π 3 B = \dfrac\pi3 B = 3 π , C = π 6 C = \dfrac\pi6 C = 6 π
A = π − π 3 − π 6 = π 2 A = \pi - \dfrac\pi3 - \dfrac\pi6 = \dfrac\pi2 A = π − 3 π − 6 π = 2 π , deci B C BC B C este ipotenuza și A B AB A B cateta opusă unghiului de 30 ∘ 30^\circ 3 0 ∘ : B C = 2 A B = 2 BC = 2AB = 2 B C = 2 A B = 2 .
Răspuns: B C = 2 BC = 2 B C = 2 . Barem: 2p, 3p.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
1. A ( a ) = ( 1 a a + 1 0 1 a + 2 0 0 1 ) A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a & a + 1\\ 0 & 1 & a + 2\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix} A ( a ) = 1 0 0 a 1 0 a + 1 a + 2 1
a) det ( A ( 1 ) ) = 1 \det(A(1)) = 1 det ( A ( 1 )) = 1
Matrice superior triunghiulară cu diagonala 1 , 1 , 1 1, 1, 1 1 , 1 , 1 : det = 1 \det = 1 det = 1 . Barem: 2p, 3p.
b) a a a cu A 2 ( a ) − 2 A ( a ) + I 3 = O 3 A^2(a) - 2A(a) + I_3 = O_3 A 2 ( a ) − 2 A ( a ) + I 3 = O 3
A 2 ( a ) = ( 1 2 a a 2 + 4 a + 2 0 1 2 a + 4 0 0 1 ) , A 2 ( a ) − 2 A ( a ) + I 3 = ( 0 0 a 2 + 2 a 0 0 0 0 0 0 ) . A^2(a) = \begin{pmatrix} 1 & 2a & a^2 + 4a + 2\\ 0 & 1 & 2a + 4\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix}, \qquad A^2(a) - 2A(a) + I_3 = \begin{pmatrix} 0 & 0 & a^2 + 2a\\ 0 & 0 & 0\\ 0 & 0 & 0\end{pmatrix}. A 2 ( a ) = 1 0 0 2 a 1 0 a 2 + 4 a + 2 2 a + 4 1 , A 2 ( a ) − 2 A ( a ) + I 3 = 0 0 0 0 0 0 a 2 + 2 a 0 0 .
a 2 + 2 a = 0 ⟺ a ∈ { − 2 , 0 } a^2 + 2a = 0 \iff a \in \{-2, 0\} a 2 + 2 a = 0 ⟺ a ∈ { − 2 , 0 } .
Răspuns: a ∈ { − 2 , 0 } a \in \{-2, 0\} a ∈ { − 2 , 0 } . Barem: 2p, 1p, 2p.
c) A ( 2 ) + A ( 4 ) + … + A ( 100 ) = 50 A ( 51 ) A(2) + A(4) + \ldots + A(100) = 50A(51) A ( 2 ) + A ( 4 ) + … + A ( 100 ) = 50 A ( 51 )
Elementele lui A ( a ) A(a) A ( a ) depind liniar de a a a , deci A ( x ) + A ( y ) = 2 A ( x + y 2 ) A(x) + A(y) = 2A\left(\frac{x+y}{2}\right) A ( x ) + A ( y ) = 2 A ( 2 x + y ) . Grupăm termenii simetric:
A ( 2 ) + A ( 100 ) = A ( 4 ) + A ( 98 ) = ⋯ = A ( 50 ) + A ( 52 ) = 2 A ( 51 ) . A(2) + A(100) = A(4) + A(98) = \dots = A(50) + A(52) = 2A(51). A ( 2 ) + A ( 100 ) = A ( 4 ) + A ( 98 ) = ⋯ = A ( 50 ) + A ( 52 ) = 2 A ( 51 ) .
Sunt 50 de termeni, adică 25 de perechi: suma este 25 ⋅ 2 A ( 51 ) = 50 A ( 51 ) 25\cdot 2A(51) = 50A(51) 25 ⋅ 2 A ( 51 ) = 50 A ( 51 ) . ■ \blacksquare ■ Barem: 3p, 2p.
2. f = X 3 − 4 X 2 + m X + 2 f = X^3 - 4X^2 + mX + 2 f = X 3 − 4 X 2 + m X + 2
a) f ( 0 ) = 2 f(0) = 2 f ( 0 ) = 2
Termenul liber este 2 2 2 . Barem: 3p, 2p.
b) m m m cu x 1 = x 2 + x 3 x_1 = x_2 + x_3 x 1 = x 2 + x 3
x 1 + x 2 + x 3 = 4 ⇒ 2 x 1 = 4 ⇒ x 1 = 2 x_1 + x_2 + x_3 = 4 \Rightarrow 2x_1 = 4 \Rightarrow x_1 = 2 x 1 + x 2 + x 3 = 4 ⇒ 2 x 1 = 4 ⇒ x 1 = 2 . f ( 2 ) = 8 − 16 + 2 m + 2 = 2 m − 6 = 0 ⟺ m = 3 f(2) = 8 - 16 + 2m + 2 = 2m - 6 = 0 \iff m = 3 f ( 2 ) = 8 − 16 + 2 m + 2 = 2 m − 6 = 0 ⟺ m = 3 .
Răspuns: m = 3 m = 3 m = 3 . Barem: 2p, 3p.
c) Pentru m = 8 m = 8 m = 8 , f f f nu are toate rădăcinile reale
Viète: ∑ x i = 4 \sum x_i = 4 ∑ x i = 4 , ∑ x i x j = 8 \sum x_ix_j = 8 ∑ x i x j = 8 , deci ∑ x i 2 = 16 − 16 = 0 \sum x_i^2 = 16 - 16 = 0 ∑ x i 2 = 16 − 16 = 0 . Dacă toate rădăcinile ar fi reale, ar rezulta x 1 = x 2 = x 3 = 0 x_1 = x_2 = x_3 = 0 x 1 = x 2 = x 3 = 0 , dar f ( 0 ) = 2 ≠ 0 f(0) = 2 \ne 0 f ( 0 ) = 2 = 0 — contradicție. ■ \blacksquare ■ Barem: 2p, 3p.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. f ( x ) = e x ( x 2 − 6 x + 9 ) f(x) = e^x(x^2 - 6x + 9) f ( x ) = e x ( x 2 − 6 x + 9 )
a) f ′ ( x ) = e x ( x 2 − 4 x + 3 ) f'(x) = e^x(x^2 - 4x + 3) f ′ ( x ) = e x ( x 2 − 4 x + 3 )
f ′ ( x ) = e x ( x 2 − 6 x + 9 ) + e x ( 2 x − 6 ) = e x ( x 2 − 4 x + 3 ) f'(x) = e^x(x^2 - 6x + 9) + e^x(2x - 6) = e^x(x^2 - 4x + 3) f ′ ( x ) = e x ( x 2 − 6 x + 9 ) + e x ( 2 x − 6 ) = e x ( x 2 − 4 x + 3 ) . Barem: 3p, 2p.
b) Monotonia
f ′ ( x ) = e x ( x − 1 ) ( x − 3 ) f'(x) = e^x(x - 1)(x - 3) f ′ ( x ) = e x ( x − 1 ) ( x − 3 ) : f f f crescătoare pe ( − ∞ , 1 ] (-\infty, 1] ( − ∞ , 1 ] , descrescătoare pe [ 1 , 3 ] [1, 3] [ 1 , 3 ] , crescătoare pe [ 3 , + ∞ ) [3, +\infty) [ 3 , + ∞ ) . Barem: 2p, 1p, 1p, 1p.
c) e x ( x − 3 ) 2 ≤ 4 e e^x(x - 3)^2 \le 4e e x ( x − 3 ) 2 ≤ 4 e pentru x ∈ ( − ∞ , 3 ] x \in (-\infty, 3] x ∈ ( − ∞ , 3 ]
Din b), pe ( − ∞ , 3 ] (-\infty, 3] ( − ∞ , 3 ] maximul lui f f f este f ( 1 ) = 4 e f(1) = 4e f ( 1 ) = 4 e , deci e x ( x − 3 ) 2 = f ( x ) ≤ 4 e e^x(x - 3)^2 = f(x) \le 4e e x ( x − 3 ) 2 = f ( x ) ≤ 4 e . ■ \blacksquare ■ Barem: 3p, 2p.
2. I n = ∫ 0 1 ( 1 − x 3 ) n d x I_n = \displaystyle\int_0^1(1 - x^3)^n\,dx I n = ∫ 0 1 ( 1 − x 3 ) n d x
a) I 1 = 3 4 I_1 = \dfrac34 I 1 = 4 3
∫ 0 1 ( 1 − x 3 ) d x = ( x − x 4 4 ) ∣ 0 1 = 3 4 . \int_0^1(1 - x^3)\,dx = \left(x - \frac{x^4}{4}\right)\Big|_0^1 = \frac34. ∫ 0 1 ( 1 − x 3 ) d x = ( x − 4 x 4 ) 0 1 = 4 3 .
Barem: 3p, 2p.
b) I n + 1 ≤ I n I_{n+1} \le I_n I n + 1 ≤ I n
I n + 1 − I n = ∫ 0 1 ( 1 − x 3 ) n ( ( 1 − x 3 ) − 1 ) d x = ∫ 0 1 ( − x 3 ) ( 1 − x 3 ) n d x ≤ 0 , I_{n+1} - I_n = \int_0^1(1 - x^3)^n\big((1 - x^3) - 1\big)dx = \int_0^1(-x^3)(1 - x^3)^n\,dx \le 0, I n + 1 − I n = ∫ 0 1 ( 1 − x 3 ) n ( ( 1 − x 3 ) − 1 ) d x = ∫ 0 1 ( − x 3 ) ( 1 − x 3 ) n d x ≤ 0 ,
căci pe [ 0 , 1 ] [0,1] [ 0 , 1 ] : − x 3 ≤ 0 -x^3 \le 0 − x 3 ≤ 0 și ( 1 − x 3 ) n ≥ 0 (1 - x^3)^n \ge 0 ( 1 − x 3 ) n ≥ 0 . ■ \blacksquare ■ Barem: 2p, 3p.
c) I n + 1 = 3 ( n + 1 ) 3 n + 4 I n I_{n+1} = \dfrac{3(n+1)}{3n + 4}I_n I n + 1 = 3 n + 4 3 ( n + 1 ) I n
Prin părți cu u = ( 1 − x 3 ) n + 1 u = (1 - x^3)^{n+1} u = ( 1 − x 3 ) n + 1 , v ′ = 1 v' = 1 v ′ = 1 :
I n + 1 = x ( 1 − x 3 ) n + 1 ∣ 0 1 + 3 ( n + 1 ) ∫ 0 1 x 3 ( 1 − x 3 ) n d x . I_{n+1} = x(1 - x^3)^{n+1}\Big|_0^1 + 3(n + 1)\int_0^1 x^3(1 - x^3)^n\,dx. I n + 1 = x ( 1 − x 3 ) n + 1 0 1 + 3 ( n + 1 ) ∫ 0 1 x 3 ( 1 − x 3 ) n d x .
Primul termen e 0 0 0 . Scriem x 3 = 1 − ( 1 − x 3 ) x^3 = 1 - (1 - x^3) x 3 = 1 − ( 1 − x 3 ) : integrala devine I n − I n + 1 I_n - I_{n+1} I n − I n + 1 . Deci
I n + 1 = 3 ( n + 1 ) ( I n − I n + 1 ) ⟺ ( 3 n + 4 ) I n + 1 = 3 ( n + 1 ) I n . ■ I_{n+1} = 3(n + 1)(I_n - I_{n+1}) \iff (3n + 4)I_{n+1} = 3(n + 1)I_n. \ \blacksquare I n + 1 = 3 ( n + 1 ) ( I n − I n + 1 ) ⟺ ( 3 n + 4 ) I n + 1 = 3 ( n + 1 ) I n . ■
Barem: 2p, 3p.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.1 r = 2014 r = 2014 r = 2014 I.2 5 5 5 I.3 x ∈ { − 1 , 9 } x \in \{-1, 9\} x ∈ { − 1 , 9 } I.4 24 I.5 D ( 1 , 0 ) D(1, 0) D ( 1 , 0 ) I.6 B C = 2 BC = 2 B C = 2 II.1.b a ∈ { − 2 , 0 } a \in \{-2, 0\} a ∈ { − 2 , 0 } II.2.b m = 3 m = 3 m = 3 III.2.a 3 4 \tfrac34 4 3
Ce merită reținut din varianta 3
Paralelogram : x A + x C = x B + x D x_A + x_C = x_B + x_D x A + x C = x B + x D (diagonalele au același mijloc).
Matrice cu elemente liniare în a a a : A ( x ) + A ( y ) = 2 A ( x + y 2 ) A(x) + A(y) = 2A\left(\frac{x+y}2\right) A ( x ) + A ( y ) = 2 A ( 2 x + y ) — grupează termenii simetric.
∑ x i 2 = 0 \sum x_i^2 = 0 ∑ x i 2 = 0 cu rădăcini reale forțează toate rădăcinile nule.
Recurențe pentru ∫ ( 1 − x 3 ) n \int(1 - x^3)^n ∫ ( 1 − x 3 ) n : prin părți cu v = x v = x v = x , apoi x 3 = 1 − ( 1 − x 3 ) x^3 = 1 - (1 - x^3) x 3 = 1 − ( 1 − x 3 ) .