Rezolvarea completă a subiectului de Simulare Bacalaureat 2016 la Matematică M_mate-info (clasa a XII-a). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. a , b a, b a , b reali cu ( a + b ) ( i + 1 ) = ( a − b + 1 ) ( i − 1 ) (a + b)(i + 1) = (a - b + 1)(i - 1) ( a + b ) ( i + 1 ) = ( a − b + 1 ) ( i − 1 )
Dezvoltăm: ( a + b ) + ( a + b ) i = − ( a − b + 1 ) + ( a − b + 1 ) i (a + b) + (a + b)i = -(a - b + 1) + (a - b + 1)i ( a + b ) + ( a + b ) i = − ( a − b + 1 ) + ( a − b + 1 ) i . Identificăm:
părțile reale: a + b = − a + b − 1 ⇒ a = − 1 2 a + b = -a + b - 1 \Rightarrow a = -\dfrac12 a + b = − a + b − 1 ⇒ a = − 2 1 ;
părțile imaginare: a + b = a − b + 1 ⇒ b = 1 2 a + b = a - b + 1 \Rightarrow b = \dfrac12 a + b = a − b + 1 ⇒ b = 2 1 .
Răspuns: a = − 1 2 a = -\dfrac12 a = − 2 1 , b = 1 2 b = \dfrac12 b = 2 1 . Barem: 3p, 2p.
2. m m m pentru care f ( x ) = x 2 − m x + 1 f(x) = x^2 - mx + 1 f ( x ) = x 2 − m x + 1 are valoarea minimă − 3 -3 − 3
− Δ 4 a = − m 2 − 4 4 = − 3 ⟺ m 2 = 16 ⟺ m = ± 4. -\frac{\Delta}{4a} = -\frac{m^2 - 4}{4} = -3 \iff m^2 = 16 \iff m = \pm4. − 4 a Δ = − 4 m 2 − 4 = − 3 ⟺ m 2 = 16 ⟺ m = ± 4.
Răspuns: m ∈ { − 4 , 4 } m \in \{-4, 4\} m ∈ { − 4 , 4 } . Barem: 2p, 3p.
3. log 3 x = log x 3 \log_3 x = \log_x 3 log 3 x = log x 3
Condiții: x > 0 x > 0 x > 0 , x ≠ 1 x \ne 1 x = 1 . log x 3 = 1 log 3 x \log_x 3 = \dfrac{1}{\log_3 x} log x 3 = log 3 x 1 , deci ( log 3 x ) 2 = 1 ⟺ log 3 x = ± 1 (\log_3 x)^2 = 1 \iff \log_3 x = \pm1 ( log 3 x ) 2 = 1 ⟺ log 3 x = ± 1 .
Răspuns: x ∈ { 1 3 , 3 } x \in \left\{\dfrac13, 3\right\} x ∈ { 3 1 , 3 } . Barem: 3p, 2p.
4. Probabilitatea ca un număr de două cifre să aibă ambele cifre pătrate perfecte
Cifrele pătrate perfecte: 0 , 1 , 4 , 9 0, 1, 4, 9 0 , 1 , 4 , 9 . Zecile (nenule): 3 variante, unitățile: 4 — 12 12 12 favorabile din 90.
Răspuns: p = 12 90 = 2 15 p = \dfrac{12}{90} = \dfrac2{15} p = 90 12 = 15 2 . Barem: 1p, 2p, 2p.
5. A ( − 1 , a ) A(-1, a) A ( − 1 , a ) , B ( 0 , − 3 ) B(0, -3) B ( 0 , − 3 ) , C ( 1 , 1 ) C(1, 1) C ( 1 , 1 ) cu A B + B C = A C AB + BC = AC A B + B C = A C
Egalitatea înseamnă că B B B se află pe segmentul A C AC A C ; în particular punctele sunt coliniare: m A B = m B C m_{AB} = m_{BC} m A B = m B C .
− 3 − a 0 + 1 = 1 + 3 1 − 0 ⟺ − 3 − a = 4 ⟺ a = − 7. \frac{-3 - a}{0 + 1} = \frac{1 + 3}{1 - 0} \iff -3 - a = 4 \iff a = -7. 0 + 1 − 3 − a = 1 − 0 1 + 3 ⟺ − 3 − a = 4 ⟺ a = − 7.
(Abscisa lui B B B , 0 0 0 , este între − 1 -1 − 1 și 1 1 1 , deci B B B chiar se află între A A A și C C C .)
Răspuns: a = − 7 a = -7 a = − 7 . Barem: 2p, 3p.
6. a ∈ ( 0 , π ) a \in (0, \pi) a ∈ ( 0 , π ) cu ( sin π 7 − cos a ) 2 + ( cos π 7 − sin a ) 2 = 2 \left(\sin\frac\pi7 - \cos a\right)^2 + \left(\cos\frac\pi7 - \sin a\right)^2 = 2 ( sin 7 π − cos a ) 2 + ( cos 7 π − sin a ) 2 = 2
Dezvoltând și folosind sin 2 + cos 2 = 1 \sin^2 + \cos^2 = 1 sin 2 + cos 2 = 1 :
2 − 2 ( sin π 7 cos a + cos π 7 sin a ) = 2 ⟺ sin ( π 7 + a ) = 0. 2 - 2\left(\sin\tfrac\pi7\cos a + \cos\tfrac\pi7\sin a\right) = 2 \iff \sin\left(\tfrac\pi7 + a\right) = 0. 2 − 2 ( sin 7 π cos a + cos 7 π sin a ) = 2 ⟺ sin ( 7 π + a ) = 0.
Pentru a ∈ ( 0 , π ) a \in (0, \pi) a ∈ ( 0 , π ) , π 7 + a ∈ ( π 7 , 8 π 7 ) \frac\pi7 + a \in \left(\frac\pi7, \frac{8\pi}7\right) 7 π + a ∈ ( 7 π , 7 8 π ) , deci π 7 + a = π \frac\pi7 + a = \pi 7 π + a = π .
Răspuns: a = 6 π 7 a = \dfrac{6\pi}{7} a = 7 6 π . Barem: 3p, 2p.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
1. A ( m ) = ( 2 1 m m m 1 1 m 1 ) A(m) = \begin{pmatrix} 2 & 1 & m\\ m & m & 1\\ 1 & m & 1\end{pmatrix} A ( m ) = 2 m 1 1 m m m 1 1
a) det ( A ( 1 ) ) \det(A(1)) det ( A ( 1 ))
A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) are liniile a doua și a treia egale (1 , 1 , 1 1, 1, 1 1 , 1 , 1 ), deci det = 0 \det = 0 det = 0 . Barem: 3p, 2p.
b) m m m pentru care A ( m ) A(m) A ( m ) e inversabilă
Sarrus: det A ( m ) = 2 m + 1 + m 3 − m 2 − 2 m − m = m 3 − m 2 − m + 1 = ( m − 1 ) 2 ( m + 1 ) \det A(m) = 2m + 1 + m^3 - m^2 - 2m - m = m^3 - m^2 - m + 1 = (m - 1)^2(m + 1) det A ( m ) = 2 m + 1 + m 3 − m 2 − 2 m − m = m 3 − m 2 − m + 1 = ( m − 1 ) 2 ( m + 1 ) .
Răspuns: m ∈ R ∖ { − 1 , 1 } m \in \mathbb R\setminus\{-1, 1\} m ∈ R ∖ { − 1 , 1 } . Barem: 2p, 3p.
c) X ⋅ A ( 0 ) = ( 2 1 0 − 1 3 2 ) X\cdot A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 1 & 0\\ -1 & 3 & 2\end{pmatrix} X ⋅ A ( 0 ) = ( 2 − 1 1 3 0 2 )
A ( 0 ) = ( 2 1 0 0 0 1 1 0 1 ) A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 1 & 0\\ 0 & 0 & 1\\ 1 & 0 & 1\end{pmatrix} A ( 0 ) = 2 0 1 1 0 0 0 1 1 , det A ( 0 ) = 1 \det A(0) = 1 det A ( 0 ) = 1 , iar
A ( 0 ) − 1 = ( 0 − 1 1 1 2 − 2 0 1 0 ) A(0)^{-1} = \begin{pmatrix} 0 & -1 & 1\\ 1 & 2 & -2\\ 0 & 1 & 0\end{pmatrix} A ( 0 ) − 1 = 0 1 0 − 1 2 1 1 − 2 0
(se verifică A ( 0 ) ⋅ A ( 0 ) − 1 = I 3 A(0)\cdot A(0)^{-1} = I_3 A ( 0 ) ⋅ A ( 0 ) − 1 = I 3 ). Înmulțim la dreapta :
X = ( 2 1 0 − 1 3 2 ) A ( 0 ) − 1 = ( 1 0 0 3 9 − 7 ) . X = \begin{pmatrix} 2 & 1 & 0\\ -1 & 3 & 2\end{pmatrix}A(0)^{-1} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0\\ 3 & 9 & -7\end{pmatrix}. X = ( 2 − 1 1 3 0 2 ) A ( 0 ) − 1 = ( 1 3 0 9 0 − 7 ) .
Barem: 3p, 2p.
2. Legea x ∗ y = x y − 4 x − 4 y + 20 x * y = xy - 4x - 4y + 20 x ∗ y = x y − 4 x − 4 y + 20 (asociativă)
a) x ∗ y = ( x − 4 ) ( y − 4 ) + 4 x * y = (x - 4)(y - 4) + 4 x ∗ y = ( x − 4 ) ( y − 4 ) + 4
( x − 4 ) ( y − 4 ) + 4 = x y − 4 x − 4 y + 16 + 4 (x - 4)(y - 4) + 4 = xy - 4x - 4y + 16 + 4 ( x − 4 ) ( y − 4 ) + 4 = x y − 4 x − 4 y + 16 + 4 . Barem: 2p, 3p.
b) 1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ … ∗ 2016 1 * 2 * 3 * \ldots * 2016 1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ … ∗ 2016
x ∗ 4 = 4 ∗ x = 4 x * 4 = 4 * x = 4 x ∗ 4 = 4 ∗ x = 4 , deci ( ( 1 ∗ 2 ∗ 3 ) ∗ 4 ) ∗ ( 5 ∗ … ∗ 2016 ) = 4 \big((1 * 2 * 3) * 4\big) * (5 * \ldots * 2016) = 4 ( ( 1 ∗ 2 ∗ 3 ) ∗ 4 ) ∗ ( 5 ∗ … ∗ 2016 ) = 4 .
Răspuns: 4 4 4 . Barem: 2p, 3p.
c) a < b < c a < b < c a < b < c naturale cu a ∗ b ∗ c = 66 a * b * c = 66 a ∗ b ∗ c = 66
a ∗ b ∗ c = ( a − 4 ) ( b − 4 ) ( c − 4 ) + 4 a * b * c = (a - 4)(b - 4)(c - 4) + 4 a ∗ b ∗ c = ( a − 4 ) ( b − 4 ) ( c − 4 ) + 4 , deci ( a − 4 ) ( b − 4 ) ( c − 4 ) = 62 = 2 ⋅ 31 (a - 4)(b - 4)(c - 4) = 62 = 2\cdot31 ( a − 4 ) ( b − 4 ) ( c − 4 ) = 62 = 2 ⋅ 31 . Factorii sunt întregi distincți, crescători, fiecare ≥ − 4 \ge -4 ≥ − 4 . Variantele posibile: ( 1 , 2 , 31 ) (1, 2, 31) ( 1 , 2 , 31 ) și ( − 2 , − 1 , 31 ) (-2, -1, 31) ( − 2 , − 1 , 31 ) .
Răspuns: ( a , b , c ) ∈ { ( 5 , 6 , 35 ) , ( 2 , 3 , 35 ) } (a, b, c) \in \{(5, 6, 35), (2, 3, 35)\} ( a , b , c ) ∈ {( 5 , 6 , 35 ) , ( 2 , 3 , 35 )} . Barem: 1p, 2p, 2p.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. f : R ∖ { − 1 , 0 } → R f:\mathbb R\setminus\{-1, 0\} \to \mathbb R f : R ∖ { − 1 , 0 } → R , f ( x ) = 1 x ( x + 1 ) f(x) = \dfrac{1}{x(x+1)} f ( x ) = x ( x + 1 ) 1
a) Asimptota orizontală spre + ∞ +\infty + ∞
lim x → + ∞ 1 x ( x + 1 ) = 0 \lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{1}{x(x+1)} = 0 x → + ∞ lim x ( x + 1 ) 1 = 0 . Răspuns: y = 0 y = 0 y = 0 . Barem: 3p, 2p.
b) Punctul în care tangenta e paralelă cu O x Ox O x
f ′ ( x ) = − 2 x + 1 x 2 ( x + 1 ) 2 = 0 ⟺ x = − 1 2 f'(x) = -\dfrac{2x + 1}{x^2(x+1)^2} = 0 \iff x = -\dfrac12 f ′ ( x ) = − x 2 ( x + 1 ) 2 2 x + 1 = 0 ⟺ x = − 2 1 , iar f ( − 1 2 ) = 1 − 1 2 ⋅ 1 2 = − 4 f\left(-\frac12\right) = \dfrac{1}{-\frac12\cdot\frac12} = -4 f ( − 2 1 ) = − 2 1 ⋅ 2 1 1 = − 4 .
Răspuns: ( − 1 2 , − 4 ) \left(-\dfrac12, -4\right) ( − 2 1 , − 4 ) . Barem: 3p, 2p.
c) lim n → ∞ ( f ( 1 ) + f ( 2 ) + … + f ( n ) ) n \lim\limits_{n\to\infty}\big(f(1) + f(2) + \ldots + f(n)\big)^n n → ∞ lim ( f ( 1 ) + f ( 2 ) + … + f ( n ) ) n
f ( k ) = 1 k − 1 k + 1 f(k) = \dfrac1k - \dfrac1{k+1} f ( k ) = k 1 − k + 1 1 , deci suma telescopează la 1 − 1 n + 1 = n n + 1 1 - \dfrac{1}{n+1} = \dfrac{n}{n+1} 1 − n + 1 1 = n + 1 n . Atunci
lim n → ∞ ( 1 − 1 n + 1 ) n = e lim − n n + 1 = e − 1 . \lim_{n\to\infty}\left(1 - \frac{1}{n+1}\right)^n = e^{\lim\frac{-n}{n+1}} = e^{-1}. lim n → ∞ ( 1 − n + 1 1 ) n = e l i m n + 1 − n = e − 1 .
Răspuns: 1 e \dfrac1e e 1 . Barem: 3p, 2p.
2. f : ( 0 , + ∞ ) → R f:(0, +\infty) \to \mathbb R f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = ln x x f(x) = \dfrac{\ln x}{x} f ( x ) = x ln x
a) ∫ 2 4 1 ln x f ( x ) d x \displaystyle\int_2^4\frac{1}{\ln x}f(x)\,dx ∫ 2 4 ln x 1 f ( x ) d x
∫ 2 4 1 x d x = ln 4 − ln 2 = ln 2. \int_2^4\frac1x\,dx = \ln 4 - \ln 2 = \ln 2. ∫ 2 4 x 1 d x = ln 4 − ln 2 = ln 2.
Răspuns: ln 2 \ln 2 ln 2 . Barem: 3p, 2p.
b) ∫ 1 e f ( x ) x d x = 1 − 2 e \displaystyle\int_1^e\frac{f(x)}{x}dx = 1 - \frac2e ∫ 1 e x f ( x ) d x = 1 − e 2
Prin părți cu v = − 1 x v = -\frac1x v = − x 1 :
∫ 1 e ln x x 2 d x = − ln x x ∣ 1 e + ∫ 1 e 1 x 2 d x = − 1 e + ( 1 − 1 e ) = 1 − 2 e . \int_1^e\frac{\ln x}{x^2}dx = -\frac{\ln x}{x}\Big|_1^e + \int_1^e\frac{1}{x^2}dx = -\frac1e + \left(1 - \frac1e\right) = 1 - \frac2e. ∫ 1 e x 2 l n x d x = − x l n x 1 e + ∫ 1 e x 2 1 d x = − e 1 + ( 1 − e 1 ) = 1 − e 2 .
Barem: 3p, 2p.
c) lim n → ∞ ∫ 1 e f ( x ) x n d x = 0 \lim\limits_{n\to\infty}\displaystyle\int_1^e\frac{f(x)}{x^n}dx = 0 n → ∞ lim ∫ 1 e x n f ( x ) d x = 0
Pe [ 1 , e ] [1, e] [ 1 , e ] , 0 ≤ ln x ≤ 1 0 \le \ln x \le 1 0 ≤ ln x ≤ 1 , deci 0 ≤ ln x x n + 1 ≤ 1 x n + 1 0 \le \dfrac{\ln x}{x^{n+1}} \le \dfrac{1}{x^{n+1}} 0 ≤ x n + 1 ln x ≤ x n + 1 1 și
0 ≤ ∫ 1 e f ( x ) x n d x ≤ ∫ 1 e x − n − 1 d x = 1 n ( 1 − 1 e n ) → 0. 0 \le \int_1^e\frac{f(x)}{x^n}dx \le \int_1^e x^{-n-1}dx = \frac1n\left(1 - \frac1{e^n}\right) \to 0. 0 ≤ ∫ 1 e x n f ( x ) d x ≤ ∫ 1 e x − n − 1 d x = n 1 ( 1 − e n 1 ) → 0.
Criteriul cleștelui încheie. ■ \blacksquare ■ Barem: 2p, 3p.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.1 a = − 1 2 a = -\tfrac12 a = − 2 1 , b = 1 2 b = \tfrac12 b = 2 1 I.2 m = ± 4 m = \pm4 m = ± 4 I.3 x ∈ { 1 3 , 3 } x \in \{\tfrac13, 3\} x ∈ { 3 1 , 3 } I.4 p = 2 15 p = \tfrac2{15} p = 15 2 I.5 a = − 7 a = -7 a = − 7 I.6 a = 6 π 7 a = \tfrac{6\pi}{7} a = 7 6 π II.1.a 0 0 0 II.1.b m ∉ { − 1 , 1 } m \notin \{-1, 1\} m ∈ / { − 1 , 1 } II.1.c X = ( 1 0 0 3 9 − 7 ) X = \begin{pmatrix}1&0&0\\3&9&-7\end{pmatrix} X = ( 1 3 0 9 0 − 7 ) II.2.b 4 4 4 II.2.c ( 5 , 6 , 35 ) (5,6,35) ( 5 , 6 , 35 ) , ( 2 , 3 , 35 ) (2,3,35) ( 2 , 3 , 35 ) III.1.b ( − 1 2 , − 4 ) (-\tfrac12, -4) ( − 2 1 , − 4 ) III.1.c 1 e \tfrac1e e 1 III.2.a ln 2 \ln2 ln 2
Ce merită reținut din simulare
X ⋅ A = B ⇒ X = B ⋅ A − 1 X\cdot A = B \Rightarrow X = B\cdot A^{-1} X ⋅ A = B ⇒ X = B ⋅ A − 1 — înmulțirea se face la dreapta .
A B + B C = A C AB + BC = AC A B + B C = A C înseamnă că B B B e pe segmentul A C AC A C .
Ecuații de tip ( m − 4 ) ( n − 4 ) ( p − 4 ) = k (m-4)(n-4)(p-4) = k ( m − 4 ) ( n − 4 ) ( p − 4 ) = k în N \mathbb N N : descompune k k k în factori și ține cont de margini (factorii ≥ − 4 \ge -4 ≥ − 4 ).
( 1 − 1 n + 1 ) n → 1 e \left(1 - \frac1{n+1}\right)^n \to \frac1e ( 1 − n + 1 1 ) n → e 1 .