Subiect și barem BAC 2016 Matematică M1 (mate-info)
2016
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2016 Matematică M1 (mate-info) — Simulare națională

Rezolvarea completă a subiectului de Simulare Bacalaureat 2016 la Matematică M_mate-info (clasa a XII-a). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. a,ba, b reali cu (a+b)(i+1)=(a−b+1)(i−1)(a + b)(i + 1) = (a - b + 1)(i - 1)

Dezvoltăm: (a+b)+(a+b)i=−(a−b+1)+(a−b+1)i(a + b) + (a + b)i = -(a - b + 1) + (a - b + 1)i. Identificăm:

  • părțile reale: a+b=−a+b−1⇒a=−12a + b = -a + b - 1 \Rightarrow a = -\dfrac12;
  • părțile imaginare: a+b=a−b+1⇒b=12a + b = a - b + 1 \Rightarrow b = \dfrac12.

Răspuns: a=−12a = -\dfrac12, b=12b = \dfrac12. Barem: 3p, 2p.

2. mm pentru care f(x)=x2−mx+1f(x) = x^2 - mx + 1 are valoarea minimă −3-3

−Δ4a=−m2−44=−3  ⟺  m2=16  ⟺  m=±4.-\frac{\Delta}{4a} = -\frac{m^2 - 4}{4} = -3 \iff m^2 = 16 \iff m = \pm4.

Răspuns: m∈{−4,4}m \in \{-4, 4\}. Barem: 2p, 3p.

3. log⁡3x=log⁡x3\log_3 x = \log_x 3

Condiții: x>0x > 0, x≠1x \ne 1. log⁡x3=1log⁡3x\log_x 3 = \dfrac{1}{\log_3 x}, deci (log⁡3x)2=1  ⟺  log⁡3x=±1(\log_3 x)^2 = 1 \iff \log_3 x = \pm1.

Răspuns: x∈{13,3}x \in \left\{\dfrac13, 3\right\}. Barem: 3p, 2p.

4. Probabilitatea ca un număr de două cifre să aibă ambele cifre pătrate perfecte

Cifrele pătrate perfecte: 0,1,4,90, 1, 4, 9. Zecile (nenule): 3 variante, unitățile: 4 — 1212 favorabile din 90.

Răspuns: p=1290=215p = \dfrac{12}{90} = \dfrac2{15}. Barem: 1p, 2p, 2p.

5. A(−1,a)A(-1, a), B(0,−3)B(0, -3), C(1,1)C(1, 1) cu AB+BC=ACAB + BC = AC

Egalitatea înseamnă că BB se află pe segmentul ACAC; în particular punctele sunt coliniare: mAB=mBCm_{AB} = m_{BC}.

−3−a0+1=1+31−0  ⟺  −3−a=4  ⟺  a=−7.\frac{-3 - a}{0 + 1} = \frac{1 + 3}{1 - 0} \iff -3 - a = 4 \iff a = -7.

(Abscisa lui BB, 00, este între −1-1 și 11, deci BB chiar se află între AA și CC.)

Răspuns: a=−7a = -7. Barem: 2p, 3p.

6. a∈(0,π)a \in (0, \pi) cu (sin⁡π7−cos⁡a)2+(cos⁡π7−sin⁡a)2=2\left(\sin\frac\pi7 - \cos a\right)^2 + \left(\cos\frac\pi7 - \sin a\right)^2 = 2

Dezvoltând și folosind sin⁡2+cos⁡2=1\sin^2 + \cos^2 = 1:

2−2(sin⁡π7cos⁡a+cos⁡π7sin⁡a)=2  ⟺  sin⁡(π7+a)=0.2 - 2\left(\sin\tfrac\pi7\cos a + \cos\tfrac\pi7\sin a\right) = 2 \iff \sin\left(\tfrac\pi7 + a\right) = 0.

Pentru a∈(0,π)a \in (0, \pi), π7+a∈(π7,8π7)\frac\pi7 + a \in \left(\frac\pi7, \frac{8\pi}7\right), deci π7+a=π\frac\pi7 + a = \pi.

Răspuns: a=6π7a = \dfrac{6\pi}{7}. Barem: 3p, 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(m)=(21mmm11m1)A(m) = \begin{pmatrix} 2 & 1 & m\\ m & m & 1\\ 1 & m & 1\end{pmatrix}

a) det⁡(A(1))\det(A(1))

A(1)A(1) are liniile a doua și a treia egale (1,1,11, 1, 1), deci det⁡=0\det = 0. Barem: 3p, 2p.

b) mm pentru care A(m)A(m) e inversabilă

Sarrus: det⁡A(m)=2m+1+m3−m2−2m−m=m3−m2−m+1=(m−1)2(m+1)\det A(m) = 2m + 1 + m^3 - m^2 - 2m - m = m^3 - m^2 - m + 1 = (m - 1)^2(m + 1).

Răspuns: m∈R∖{−1,1}m \in \mathbb R\setminus\{-1, 1\}. Barem: 2p, 3p.

c) X⋅A(0)=(210−132)X\cdot A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 1 & 0\\ -1 & 3 & 2\end{pmatrix}

A(0)=(210001101)A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 1 & 0\\ 0 & 0 & 1\\ 1 & 0 & 1\end{pmatrix}, det⁡A(0)=1\det A(0) = 1, iar

A(0)−1=(0−1112−2010)A(0)^{-1} = \begin{pmatrix} 0 & -1 & 1\\ 1 & 2 & -2\\ 0 & 1 & 0\end{pmatrix}

(se verifică A(0)⋅A(0)−1=I3A(0)\cdot A(0)^{-1} = I_3). Înmulțim la dreapta:

X=(210−132)A(0)−1=(10039−7).X = \begin{pmatrix} 2 & 1 & 0\\ -1 & 3 & 2\end{pmatrix}A(0)^{-1} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0\\ 3 & 9 & -7\end{pmatrix}.

Barem: 3p, 2p.

2. Legea x∗y=xy−4x−4y+20x * y = xy - 4x - 4y + 20 (asociativă)

a) x∗y=(x−4)(y−4)+4x * y = (x - 4)(y - 4) + 4

(x−4)(y−4)+4=xy−4x−4y+16+4(x - 4)(y - 4) + 4 = xy - 4x - 4y + 16 + 4. Barem: 2p, 3p.

b) 1∗2∗3∗…∗20161 * 2 * 3 * \ldots * 2016

x∗4=4∗x=4x * 4 = 4 * x = 4, deci ((1∗2∗3)∗4)∗(5∗…∗2016)=4\big((1 * 2 * 3) * 4\big) * (5 * \ldots * 2016) = 4.

Răspuns: 44. Barem: 2p, 3p.

c) a<b<ca < b < c naturale cu a∗b∗c=66a * b * c = 66

a∗b∗c=(a−4)(b−4)(c−4)+4a * b * c = (a - 4)(b - 4)(c - 4) + 4, deci (a−4)(b−4)(c−4)=62=2⋅31(a - 4)(b - 4)(c - 4) = 62 = 2\cdot31. Factorii sunt întregi distincți, crescători, fiecare ≥−4\ge -4. Variantele posibile: (1,2,31)(1, 2, 31) și (−2,−1,31)(-2, -1, 31).

Răspuns: (a,b,c)∈{(5,6,35),(2,3,35)}(a, b, c) \in \{(5, 6, 35), (2, 3, 35)\}. Barem: 1p, 2p, 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:R∖{−1,0}→Rf:\mathbb R\setminus\{-1, 0\} \to \mathbb R, f(x)=1x(x+1)f(x) = \dfrac{1}{x(x+1)}

a) Asimptota orizontală spre +∞+\infty

lim⁡x→+∞1x(x+1)=0\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{1}{x(x+1)} = 0. Răspuns: y=0y = 0. Barem: 3p, 2p.

b) Punctul în care tangenta e paralelă cu OxOx

f′(x)=−2x+1x2(x+1)2=0  ⟺  x=−12f'(x) = -\dfrac{2x + 1}{x^2(x+1)^2} = 0 \iff x = -\dfrac12, iar f(−12)=1−12⋅12=−4f\left(-\frac12\right) = \dfrac{1}{-\frac12\cdot\frac12} = -4.

Răspuns: (−12,−4)\left(-\dfrac12, -4\right). Barem: 3p, 2p.

c) lim⁡n→∞(f(1)+f(2)+…+f(n))n\lim\limits_{n\to\infty}\big(f(1) + f(2) + \ldots + f(n)\big)^n

f(k)=1k−1k+1f(k) = \dfrac1k - \dfrac1{k+1}, deci suma telescopează la 1−1n+1=nn+11 - \dfrac{1}{n+1} = \dfrac{n}{n+1}. Atunci

lim⁡n→∞(1−1n+1)n=elim⁡−nn+1=e−1.\lim_{n\to\infty}\left(1 - \frac{1}{n+1}\right)^n = e^{\lim\frac{-n}{n+1}} = e^{-1}.

Răspuns: 1e\dfrac1e. Barem: 3p, 2p.

2. f:(0,+∞)→Rf:(0, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=ln⁡xxf(x) = \dfrac{\ln x}{x}

a) ∫241ln⁡xf(x) dx\displaystyle\int_2^4\frac{1}{\ln x}f(x)\,dx

∫241x dx=ln⁡4−ln⁡2=ln⁡2.\int_2^4\frac1x\,dx = \ln 4 - \ln 2 = \ln 2.

Răspuns: ln⁡2\ln 2. Barem: 3p, 2p.

b) ∫1ef(x)xdx=1−2e\displaystyle\int_1^e\frac{f(x)}{x}dx = 1 - \frac2e

Prin părți cu v=−1xv = -\frac1x:

∫1eln⁡xx2dx=−ln⁡xx∣1e+∫1e1x2dx=−1e+(1−1e)=1−2e.\int_1^e\frac{\ln x}{x^2}dx = -\frac{\ln x}{x}\Big|_1^e + \int_1^e\frac{1}{x^2}dx = -\frac1e + \left(1 - \frac1e\right) = 1 - \frac2e.

Barem: 3p, 2p.

c) lim⁡n→∞∫1ef(x)xndx=0\lim\limits_{n\to\infty}\displaystyle\int_1^e\frac{f(x)}{x^n}dx = 0

Pe [1,e][1, e], 0≤ln⁡x≤10 \le \ln x \le 1, deci 0≤ln⁡xxn+1≤1xn+10 \le \dfrac{\ln x}{x^{n+1}} \le \dfrac{1}{x^{n+1}} și

0≤∫1ef(x)xndx≤∫1ex−n−1dx=1n(1−1en)→0.0 \le \int_1^e\frac{f(x)}{x^n}dx \le \int_1^e x^{-n-1}dx = \frac1n\left(1 - \frac1{e^n}\right) \to 0.

Criteriul cleștelui încheie. ■\blacksquare Barem: 2p, 3p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a=−12a = -\tfrac12, b=12b = \tfrac12
I.2m=±4m = \pm4
I.3x∈{13,3}x \in \{\tfrac13, 3\}
I.4p=215p = \tfrac2{15}
I.5a=−7a = -7
I.6a=6π7a = \tfrac{6\pi}{7}
II.1.a00
II.1.bm∉{−1,1}m \notin \{-1, 1\}
II.1.cX=(10039−7)X = \begin{pmatrix}1&0&0\\3&9&-7\end{pmatrix}
II.2.b44
II.2.c(5,6,35)(5,6,35), (2,3,35)(2,3,35)
III.1.b(−12,−4)(-\tfrac12, -4)
III.1.c1e\tfrac1e
III.2.aln⁡2\ln2

Ce merită reținut din simulare

  • X⋅A=B⇒X=B⋅A−1X\cdot A = B \Rightarrow X = B\cdot A^{-1} — înmulțirea se face la dreapta.
  • AB+BC=ACAB + BC = AC înseamnă că BB e pe segmentul ACAC.
  • Ecuații de tip (m−4)(n−4)(p−4)=k(m-4)(n-4)(p-4) = k în N\mathbb N: descompune kk în factori și ține cont de margini (factorii ≥−4\ge -4).
  • (1−1n+1)n→1e\left(1 - \frac1{n+1}\right)^n \to \frac1e.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă