Subiect și barem BAC 2017 Matematică M1 (mate-info)
2017
Iunie–Iulie
Varianta 2
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2017 Matematică M1 (mate-info) — Iunie–Iulie, varianta 2

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2017 la Matematică M_mate-info, sesiunea iunie–iulie, varianta 2. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. z=2+iz = 2 + i; arătați că z+zˉ+zzˉ=9z + \bar z + z\bar z = 9

zˉ=2−i\bar z = 2 - i, deci z+zˉ=4z + \bar z = 4, iar zzˉ=(2+i)(2−i)=4−i2=5z\bar z = (2+i)(2-i) = 4 - i^2 = 5.

z+zˉ+zzˉ=4+5=9.z + \bar z + z\bar z = 4 + 5 = 9.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. A(1,m)A(1, m) pe graficul lui f(x)=x2+2x−3f(x) = x^2 + 2x - 3

A∈Gf  ⟺  f(1)=m  ⟺  1+2−3=mA \in G_f \iff f(1) = m \iff 1 + 2 - 3 = m.

Răspuns: m=0m = 0. Barem: 3p condiția, 2p valoarea.

3. Ecuația (1−log⁡2x)(2−log⁡2x)=0(1 - \log_2 x)(2 - \log_2 x) = 0

Condiție: x>0x > 0. Un produs e nul dacă un factor e nul:

log⁡2x=1⇒x=2saulog⁡2x=2⇒x=4.\log_2 x = 1 \Rightarrow x = 2 \qquad\text{sau}\qquad \log_2 x = 2 \Rightarrow x = 4.

Răspuns: x∈{2,4}x \in \{2, 4\} (ambele convin). Barem: 3p cele două ecuații, 2p soluțiile.

4. Probabilitatea ca un număr de două cifre să aibă cifra zecilor strict mai mică decât a unităților

Cazuri posibile: 10,…,9910, \dots, 99 — 90.

Cazuri favorabile: dacă cifra zecilor este d∈{1,…,8}d \in \{1, \dots, 8\}, cifra unităților poate fi d+1,…,9d+1, \dots, 9, adică 9−d9 - d variante:

8+7+6+⋯+1=36.8 + 7 + 6 + \dots + 1 = 36.

(Altfel: alegem două cifre distincte din {1,…,9}\{1,\dots,9\} și le așezăm crescător: C92=36C_9^2 = 36.)

p=3690=25.p = \frac{36}{90} = \frac25.

Răspuns: p=25p = \dfrac25. Barem: 2p cazurile posibile, 2p cazurile favorabile, 1p probabilitatea.

5. Lungimea medianei din CC; A(3,1)A(3,1), B(3,3)B(3,3), C(0,2)C(0,2)

Mijlocul lui ABAB: M(3+32,1+32)=M(3,2)M\left(\frac{3+3}{2}, \frac{1+3}{2}\right) = M(3, 2).

CM=(3−0)2+(2−2)2=3.CM = \sqrt{(3-0)^2 + (2-2)^2} = 3.

Răspuns: 33. Barem: 3p mijlocul, 2p lungimea.

6. (1+tg⁡2x)cos⁡2x−(1+ctg⁡2x)sin⁡2x=0(1 + \operatorname{tg}^2 x)\cos^2 x - (1 + \operatorname{ctg}^2 x)\sin^2 x = 0, x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac\pi2\right)

(1+sin⁡2xcos⁡2x)cos⁡2x=cos⁡2x+sin⁡2x=1,(1+cos⁡2xsin⁡2x)sin⁡2x=sin⁡2x+cos⁡2x=1.\left(1 + \frac{\sin^2 x}{\cos^2 x}\right)\cos^2 x = \cos^2 x + \sin^2 x = 1, \qquad \left(1 + \frac{\cos^2 x}{\sin^2 x}\right)\sin^2 x = \sin^2 x + \cos^2 x = 1.

Diferența este 1−1=01 - 1 = 0. ■\blacksquare Barem: 3p transformările, 2p finalizarea.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(a)=(11212a−2−13)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 2\\ 1 & 2 & a\\ -2 & -1 & 3\end{pmatrix} și sistemul omogen asociat

a) det⁡(A(9))=0\det(A(9)) = 0

Regula lui Sarrus:

det⁡(A(9))=6+(−2)+(−18)−(−8)−(−9)−3=0.\det(A(9)) = 6 + (-2) + (-18) - (-8) - (-9) - 3 = 0.

Barem: 2p scrierea, 3p calculul.

b) Valorile lui aa pentru care sistemul are soluție unică

det⁡(A(a))=6−2a−2+8+a−3=9−a.\det(A(a)) = 6 - 2a - 2 + 8 + a - 3 = 9 - a.

Un sistem omogen are soluție unică (doar cea nulă)   ⟺  det⁡≠0  ⟺  a≠9\iff \det \ne 0 \iff a \ne 9.

Răspuns: a∈R∖{9}a \in \mathbb R\setminus\{9\}. Barem: 3p determinantul, 2p concluzia.

c) Dacă (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) are toate componentele nenule, atunci −x0+y0+z0=11(x0+y0+z0)-x_0 + y_0 + z_0 = 11(x_0 + y_0 + z_0)

O soluție nenulă există doar dacă det⁡A(a)=0\det A(a) = 0, deci a=9a = 9. Din primele două ecuații: scăzându-le, y+7z=0⇒y=−7zy + 7z = 0 \Rightarrow y = -7z, apoi x=−y−2z=5zx = -y - 2z = 5z. Soluțiile sunt (5α,−7α,α)(5\alpha, -7\alpha, \alpha) (a treia ecuație: −10α+7α+3α=0-10\alpha + 7\alpha + 3\alpha = 0 ✔).

−x0+y0+z0=−5α−7α+α=−11α,11(x0+y0+z0)=11(5α−7α+α)=−11α. ■-x_0 + y_0 + z_0 = -5\alpha - 7\alpha + \alpha = -11\alpha, \qquad 11(x_0 + y_0 + z_0) = 11(5\alpha - 7\alpha + \alpha) = -11\alpha. \ \blacksquare

Barem: 3p forma soluției, 2p finalizarea.

2. x∘y=xy+7x+7y+42x\circ y = xy + 7x + 7y + 42

a) x∘y=(x+7)(y+7)−7x\circ y = (x+7)(y+7) - 7

xy+7x+7y+49−7=x(y+7)+7(y+7)−7=(x+7)(y+7)−7.xy + 7x + 7y + 49 - 7 = x(y+7) + 7(y+7) - 7 = (x+7)(y+7) - 7.

Barem: 2p scrierea 42=49−742 = 49 - 7, 3p factorizarea.

b) x∘x=xx\circ x = x

(x+7)2−7=x  ⟺  (x+7)2−(x+7)=0  ⟺  (x+7)(x+6)=0.(x+7)^2 - 7 = x \iff (x+7)^2 - (x+7) = 0 \iff (x+7)(x+6) = 0.

Răspuns: x∈{−7,−6}x \in \{-7, -6\}. Barem: 2p ecuația, 3p soluțiile.

c) 2017a∘(−6)=12017^a\circ(-6) = 1

−6+7=1-6 + 7 = 1, deci 2017a∘(−6)=(2017a+7)⋅1−7=2017a2017^a\circ(-6) = (2017^a + 7)\cdot1 - 7 = 2017^a (−6-6 este elementul neutru). Ecuația devine 2017a=12017^a = 1.

Răspuns: a=0a = 0. Barem: 3p simplificarea, 2p valoarea lui aa.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(1,+∞)→Rf:(1,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=ln⁡x1−xf(x) = \dfrac{\ln x}{1 - x}

a) f′(x)=1−x+xln⁡xx(1−x)2f'(x) = \dfrac{1 - x + x\ln x}{x(1-x)^2}

f′(x)=1x(1−x)−ln⁡x⋅(−1)(1−x)2=1−xx+ln⁡x(1−x)2=1−x+xln⁡xx(1−x)2.f'(x) = \frac{\frac1x(1-x) - \ln x\cdot(-1)}{(1-x)^2} = \frac{\frac{1-x}{x} + \ln x}{(1-x)^2} = \frac{1 - x + x\ln x}{x(1-x)^2}.

Barem: 3p derivarea câtului, 2p finalizarea.

b) Asimptota orizontală spre +∞+\infty

Cazul ∞∞\frac{\infty}{\infty}, l'Hôpital:

lim⁡x→+∞ln⁡x1−x=lim⁡x→+∞1x−1=0.\lim_{x\to+\infty}\frac{\ln x}{1-x} = \lim_{x\to+\infty}\frac{\frac1x}{-1} = 0.

Răspuns: y=0y = 0. Barem: 3p limita, 2p concluzia.

c) xln⁡x>x−1x\ln x > x - 1 pentru x>1x > 1

Fie g(x)=xln⁡x−x+1g(x) = x\ln x - x + 1. g′(x)=ln⁡x+1−1=ln⁡x>0g'(x) = \ln x + 1 - 1 = \ln x > 0 pentru x>1x > 1, deci gg strict crescătoare pe (1,+∞)(1, +\infty). Cum lim⁡x→1g(x)=0\lim\limits_{x\to1} g(x) = 0, rezultă g(x)>0g(x) > 0, adică xln⁡x>x−1x\ln x > x - 1. ■\blacksquare

(Echivalent: numărătorul lui f′f' este pozitiv.) Barem: 3p studiul lui g′g', 2p concluzia.

2. f(x)=ex+3x2f(x) = e^x + 3x^2

a) ∫01(f(x)−3x2) dx=e−1\displaystyle\int_0^1 (f(x) - 3x^2)\,dx = e - 1

∫01ex dx=ex∣01=e−1.\int_0^1 e^x\,dx = e^x\Big|_0^1 = e - 1.

Barem: 2p simplificarea, 3p calculul.

b) ∫01xf(x) dx=74\displaystyle\int_0^1 xf(x)\,dx = \frac74

∫01(xex+3x3) dx=(x−1)ex∣01+3x44∣01=(0−(−1))+34=74.\int_0^1 (xe^x + 3x^3)\,dx = (x-1)e^x\Big|_0^1 + \frac{3x^4}{4}\Big|_0^1 = (0 - (-1)) + \frac34 = \frac74.

Barem: 3p primitivele, 2p calculul.

c) nn cu aria sub g(x)=f(x)−exg(x) = f(x) - e^x pe [0,n][0, n] egală cu n2−n+1n^2 - n + 1

g(x)=3x2≥0g(x) = 3x^2 \ge 0, deci

A=∫0n3x2 dx=x3∣0n=n3.\mathcal A = \int_0^n 3x^2\,dx = x^3\Big|_0^n = n^3.

n3=n2−n+1  ⟺  n3−n2+n−1=0  ⟺  (n−1)(n2+1)=0  ⟺  n=1n^3 = n^2 - n + 1 \iff n^3 - n^2 + n - 1 = 0 \iff (n-1)(n^2 + 1) = 0 \iff n = 1.

Răspuns: n=1n = 1. Barem: 3p aria, 2p valoarea lui nn.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2m=0m = 0
I.3x∈{2,4}x \in \{2, 4\}
I.4p=25p = \frac25
I.533
II.1.ba≠9a \ne 9
II.2.bx∈{−7,−6}x \in \{-7, -6\}
II.2.ca=0a = 0
III.1.by=0y = 0
III.2.cn=1n = 1

Ce merită reținut din varianta 2

  • Sistem omogen: soluție unică   ⟺  det⁡≠0\iff \det \ne 0; soluții nenule există doar când det⁡=0\det = 0 — atunci le parametrizezi.
  • Legea (x+a)(y+a)−a(x+a)(y+a) - a: elementul neutru este 1−a1 - a (aici −6-6).
  • Inegalități de tip xln⁡x>x−1x\ln x > x - 1: construiește g=g = diferența și studiază monotonia.
  • Aria = integrala unei funcții pozitive; verifică întâi semnul.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă