Subiect și barem BAC 2017 Matematică M1 (mate-info)
2017
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2017 Matematică M1 (mate-info) — Model oficial

Rezolvarea completă a modelului de subiect pentru Bacalaureat 2017 la Matematică M_mate-info. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. z1=2+3iz_1 = 2 + 3i, z2=4−6iz_2 = 4 - 6i: z1z2+2z1+z2z_1z_2 + 2z_1 + z_2 este real

z1z2=(2+3i)(4−6i)=8−12i+12i−18i2=26,z_1z_2 = (2 + 3i)(4 - 6i) = 8 - 12i + 12i - 18i^2 = 26,

z1z2+2z1+z2=26+4+6i+4−6i=34∈R.z_1z_2 + 2z_1 + z_2 = 26 + 4 + 6i + 4 - 6i = 34 \in \mathbb R.

Barem: 2p scrierea, 3p calculul.

2. (f∘g)(0)(f\circ g)(0), f(x)=2x−1f(x) = 2x - 1, g(x)=x2+x+1g(x) = x^2 + x + 1

g(0)=1g(0) = 1, deci (f∘g)(0)=f(1)=2−1=1(f\circ g)(0) = f(1) = 2 - 1 = 1.

Răspuns: 11. Barem: 2p g(0)g(0), 3p rezultatul.

3. log⁡5(x2−4)=log⁡5(5x−8)\log_5(x^2 - 4) = \log_5(5x - 8)

x2−4=5x−8  ⟺  x2−5x+4=0  ⟺  x∈{1,4}.x^2 - 4 = 5x - 8 \iff x^2 - 5x + 4 = 0 \iff x \in \{1, 4\}.

x=1x = 1: x2−4=−3<0x^2 - 4 = -3 < 0, nu convine. x=4x = 4: 12=12>012 = 12 > 0 ✔.

Răspuns: x=4x = 4. Barem: 3p ecuația, 2p soluția.

4. Probabilitatea ca un număr de două cifre să fie multiplu de 7

90 cazuri posibile. Multiplii de 7 de două cifre: 14=7⋅2,…,98=7⋅1414 = 7\cdot 2, \dots, 98 = 7\cdot 14 — 13 cazuri favorabile.

Răspuns: p=1390p = \dfrac{13}{90}. Barem: 1p, 2p, 2p.

5. Paralela prin A(1,0)A(1, 0) la d:y=3x−2017d: y = 3x - 2017

Panta paralelei este 33: y−0=3(x−1)  ⟺  y=3x−3y - 0 = 3(x - 1) \iff y = 3x - 3.

Răspuns: y=3x−3y = 3x - 3. Barem: 2p panta, 3p ecuația.

6. sin⁡(π2+x)sin⁡x+cos⁡(π2+x)cos⁡x=0\sin\left(\dfrac\pi2 + x\right)\sin x + \cos\left(\dfrac\pi2 + x\right)\cos x = 0

Recunoaștem formula cos⁡(a−b)=cos⁡acos⁡b+sin⁡asin⁡b\cos(a - b) = \cos a\cos b + \sin a\sin b cu a=π2+xa = \frac\pi2 + x, b=xb = x:

cos⁡(π2+x−x)=cos⁡π2=0.\cos\left(\tfrac\pi2 + x - x\right) = \cos\tfrac\pi2 = 0.

(Altfel: sin⁡(π2+x)=cos⁡x\sin(\frac\pi2 + x) = \cos x, cos⁡(π2+x)=−sin⁡x\cos(\frac\pi2 + x) = -\sin x, deci cos⁡xsin⁡x−sin⁡xcos⁡x=0\cos x\sin x - \sin x\cos x = 0.) Barem: 3p, 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(x000x0001)A(x) = \begin{pmatrix} x & 0 & 0\\ 0 & x & 0\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix}, B(x)=(00x0x0200)B(x) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & x\\ 0 & x & 0\\ 2 & 0 & 0\end{pmatrix}

a) det⁡(A(2))\det(A(2))

A(2)A(2) este diagonală: det⁡=2⋅2⋅1=4\det = 2\cdot 2\cdot 1 = 4. Răspuns: 44. Barem: 2p, 3p.

b) det⁡(A(x)+B(x))=det⁡(B(x))\det(A(x) + B(x)) = \det(B(x))

det⁡(A(x)+B(x))=∣x0x02x0201∣=2x(x−2x)=−2x2\det(A(x) + B(x)) = \begin{vmatrix} x & 0 & x\\ 0 & 2x & 0\\ 2 & 0 & 1\end{vmatrix} = 2x(x - 2x) = -2x^2

(dezvoltare după linia a doua), iar det⁡(B(x))=0+0+0−2⋅x⋅x−0−0=−2x2\det(B(x)) = 0 + 0 + 0 - 2\cdot x\cdot x - 0 - 0 = -2x^2. Egale. Barem: 3p, 2p.

c) n,pn, p naturale cu A(n)B(p)=B(3)A(n)B(p) = B(3)

A(n)B(p)=(00np0np0200)=(003030200)  ⟺  np=3.A(n)B(p) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & np\\ 0 & np & 0\\ 2 & 0 & 0\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 3\\ 0 & 3 & 0\\ 2 & 0 & 0\end{pmatrix} \iff np = 3.

Răspuns: (n,p)∈{(1,3),(3,1)}(n, p) \in \{(1, 3), (3, 1)\}. Barem: 2p, 3p.

2. f=X3+aX2+8X+3f = X^3 + aX^2 + 8X + 3

a) f(1)=0f(1) = 0

1+a+8+3=0  ⟺  a=−121 + a + 8 + 3 = 0 \iff a = -12. Barem: 2p, 3p.

b) Pentru a=6a = 6: împărțirea la X2+5X+3X^2 + 5X + 3

(X+1)(X2+5X+3)=X3+5X2+3X+X2+5X+3=X3+6X2+8X+3=f.(X + 1)(X^2 + 5X + 3) = X^3 + 5X^2 + 3X + X^2 + 5X + 3 = X^3 + 6X^2 + 8X + 3 = f.

Răspuns: câtul X+1X + 1, restul 00. Barem: 3p câtul, 2p restul.

c) Pentru a∈(−4,4)a \in (-4, 4), ff nu are toate rădăcinile reale

Viète: x1+x2+x3=−ax_1 + x_2 + x_3 = -a, x1x2+x1x3+x2x3=8x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = 8.

x12+x22+x32=(x1+x2+x3)2−2⋅8=a2−16.x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (x_1 + x_2 + x_3)^2 - 2\cdot 8 = a^2 - 16.

Pentru a∈(−4,4)a \in (-4, 4), a2−16<0a^2 - 16 < 0; dacă toate rădăcinile ar fi reale, suma pătratelor ar fi ≥0\ge 0 — contradicție. ■\blacksquare Barem: 3p, 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x2018+2018x+2f(x) = x^{2018} + 2018x + 2

a) f′(x)=2018(x2017+1)f'(x) = 2018(x^{2017} + 1)

f′(x)=2018x2017+2018=2018(x2017+1).f'(x) = 2018x^{2017} + 2018 = 2018(x^{2017} + 1).

Barem: 2p, 3p.

b) A(a,2020)A(a, 2020) pe tangenta în x=0x = 0

f(0)=2f(0) = 2, f′(0)=2018f'(0) = 2018: tangenta y=2018x+2y = 2018x + 2. Atunci 2020=2018a+2  ⟺  a=12020 = 2018a + 2 \iff a = 1.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 3p, 2p.

c) f(x)=0f(x) = 0 are exact două soluții reale

f′(x)=0  ⟺  x2017=−1  ⟺  x=−1f'(x) = 0 \iff x^{2017} = -1 \iff x = -1; f′<0f' < 0 pe (−∞,−1)(-\infty, -1), f′>0f' > 0 pe (−1,+∞)(-1, +\infty).

lim⁡x→−∞f(x)=+∞\lim\limits_{x\to-\infty} f(x) = +\infty (puterea pară domină), f(−1)=1−2018+2=−2015<0f(-1) = 1 - 2018 + 2 = -2015 < 0, lim⁡x→+∞f(x)=+∞\lim\limits_{x\to+\infty} f(x) = +\infty.

Pe fiecare interval de strictă monotonie, ff continuă trece o singură dată de la valori pozitive la negative (și invers), deci f(x)=0f(x) = 0 are exact o soluție în (−∞,−1)(-\infty, -1) și una în (−1,+∞)(-1, +\infty). ■\blacksquare Barem: 2p, 3p.

2. In=∫01xnx2+2x+2dxI_n = \displaystyle\int_0^1 \frac{x^n}{x^2 + 2x + 2}dx

a) ∫01(x2+2x+2) dx\displaystyle\int_0^1(x^2 + 2x + 2)\,dx

(x33+x2+2x)∣01=13+1+2=103.\left(\frac{x^3}{3} + x^2 + 2x\right)\Big|_0^1 = \frac13 + 1 + 2 = \frac{10}{3}.

Barem: 3p, 2p.

b) In+1+2In+2In−1=1nI_{n+1} + 2I_n + 2I_{n-1} = \dfrac1n

In+1+2In+2In−1=∫01xn−1(x2+2x+2)x2+2x+2dx=∫01xn−1dx=xnn∣01=1n.I_{n+1} + 2I_n + 2I_{n-1} = \int_0^1\frac{x^{n-1}(x^2 + 2x + 2)}{x^2 + 2x + 2}dx = \int_0^1 x^{n-1}dx = \frac{x^n}{n}\Big|_0^1 = \frac1n.

Barem: 2p, 3p.

c) lim⁡n→∞nIn=15\lim\limits_{n\to\infty} nI_n = \dfrac15

Monotonie: In+1−In=∫01xn(x−1)x2+2x+2dx≤0I_{n+1} - I_n = \displaystyle\int_0^1\frac{x^n(x - 1)}{x^2 + 2x + 2}dx \le 0 (pe [0,1][0,1], x−1≤0x - 1 \le 0), deci (In)(I_n) e descrescător și pozitiv.

Încadrare: din In+1≤In≤In−1I_{n+1} \le I_n \le I_{n-1} și b):

5In+1≤In+1+2In+2In−1=1n≤5In−1.5I_{n+1} \le I_{n+1} + 2I_n + 2I_{n-1} = \frac1n \le 5I_{n-1}.

Deci In+1≤15nI_{n+1} \le \dfrac{1}{5n}, adică In≤15(n−1)I_n \le \dfrac{1}{5(n-1)}; și In−1≥15nI_{n-1} \ge \dfrac{1}{5n}, adică In≥15(n+1)I_n \ge \dfrac{1}{5(n+1)}. Înmulțind cu nn:

n5(n+1)≤nIn≤n5(n−1).\frac{n}{5(n+1)} \le nI_n \le \frac{n}{5(n-1)}.

Ambele margini tind la 15\dfrac15; criteriul cleștelui dă lim⁡n→∞nIn=15\lim\limits_{n\to\infty} nI_n = \dfrac15. ■\blacksquare Barem: 1p monotonia, 2p încadrarea, 2p limita.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.13434
I.211
I.3x=4x = 4
I.4p=1390p = \tfrac{13}{90}
I.5y=3x−3y = 3x - 3
II.1.a44
II.1.c(1,3)(1,3) sau (3,1)(3,1)
II.2.aa=−12a = -12
II.2.bcât X+1X + 1, rest 00
III.1.ba=1a = 1
III.2.a103\tfrac{10}{3}
III.2.c15\tfrac15

Ce merită reținut din model

  • Rădăcini nereale prin Viète: dacă ∑xi2<0\sum x_i^2 < 0, nu toate rădăcinile sunt reale.
  • Recurențe pentru integrale: combină In+1,In,In−1I_{n+1}, I_n, I_{n-1} astfel încât să reconstitui numitorul.
  • lim⁡nIn\lim nI_n: monotonia șirului + recurența dau o încadrare, apoi cleștele.
  • Număr de soluții: tabel de variație + limite + valori în punctele de extrem.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă