Subiect și barem BAC 2018 Matematică M1 (mate-info)
2018
Sesiune specială
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2018 Matematică M1 (mate-info) — Sesiune specială, varianta 3

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2018 la Matematică M_mate-info, sesiunea specială, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. z=1−2iz = 1 - 2i; arătați că z2−2z+5=0z^2 - 2z + 5 = 0

z2=(1−2i)2=1−4i+4i2=1−4i−4=−3−4iz^2 = (1-2i)^2 = 1 - 4i + 4i^2 = 1 - 4i - 4 = -3 - 4i.

z2−2z+5=−3−4i−2+4i+5=0.z^2 - 2z + 5 = -3 - 4i - 2 + 4i + 5 = 0.

Barem: 2p înlocuirea, 3p calculul.

2. f(x)=2x+af(x) = 2x + a, g(x)=bx+2g(x) = bx + 2 se intersectează în M(2,8)M(2, 8)

M∈GfM \in G_f: f(2)=8  ⟺  4+a=8  ⟺  a=4f(2) = 8 \iff 4 + a = 8 \iff a = 4.

M∈GgM \in G_g: g(2)=8  ⟺  2b+2=8  ⟺  b=3g(2) = 8 \iff 2b + 2 = 8 \iff b = 3.

Răspuns: a=4a = 4, b=3b = 3. Barem: 3p aa, 2p bb.

3. Ecuația log⁡3(4x+5)=1+log⁡3(x+3)\log_3(4x + 5) = 1 + \log_3(x + 3)

Condiții: 4x+5>04x + 5 > 0 și x+3>0x + 3 > 0, deci x>−54x > -\dfrac54.

Scriem 1=log⁡331 = \log_3 3, deci membrul drept este log⁡3(3(x+3))\log_3\big(3(x+3)\big):

4x+5=3x+9  ⟺  x=4.4x + 5 = 3x + 9 \iff x = 4.

x=4>−54x = 4 > -\frac54, convine.

Răspuns: x=4x = 4. Barem: 3p ecuația 4x+5=3x+94x+5 = 3x+9, 2p soluția.

4. Probabilitatea ca un număr de două cifre să aibă ambele cifre pare

Cazuri posibile: 10,11,…,9910, 11, \dots, 99 — 90.

Cazuri favorabile: cifra zecilor ∈{2,4,6,8}\in \{2, 4, 6, 8\} (4 variante, nu poate fi 00), cifra unităților ∈{0,2,4,6,8}\in \{0, 2, 4, 6, 8\} (5 variante): 4⋅5=204 \cdot 5 = 20.

p=2090=29.p = \frac{20}{90} = \frac29.

Răspuns: p=29p = \dfrac29. Barem: 1p cazurile posibile, 2p cazurile favorabile, 2p probabilitatea.

5. A(2,2)A(2,2), B(4,1)B(4,1), C(0,8)C(0,8); MM simetricul lui AA față de BB. Lungimea CMCM

BB este mijlocul lui AMAM: xM=2xB−xA=6x_M = 2x_B - x_A = 6, yM=2yB−yA=0y_M = 2y_B - y_A = 0, deci M(6,0)M(6, 0).

CM=(6−0)2+(0−8)2=36+64=10.CM = \sqrt{(6-0)^2 + (0-8)^2} = \sqrt{36 + 64} = 10.

Răspuns: CM=10CM = 10. Barem: 3p coordonatele lui MM, 2p lungimea.

6. Aria paralelogramului ABCDABCD cu AB=6AB = 6, AC=10AC = 10, m(∠BAC)=π6m(\angle BAC) = \frac{\pi}{6}

Diagonala ACAC împarte paralelogramul în două triunghiuri congruente:

AABCD=2AABC=AB⋅AC⋅sin⁡π6=6⋅10⋅12=30.\mathcal A_{ABCD} = 2\mathcal A_{ABC} = AB\cdot AC\cdot\sin\frac{\pi}{6} = 6\cdot 10\cdot\frac12 = 30.

Răspuns: 3030. Barem: 3p formula, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. M(a)=(111a+1−1111−a)M(a) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1\\ a+1 & -1 & 1\\ 1 & 1 & -a\end{pmatrix} și sistemul {x+y+z=2(a+1)x−y+z=0x+y−az=1\begin{cases} x + y + z = 2\\ (a+1)x - y + z = 0\\ x + y - az = 1\end{cases}

a) det⁡(M(−1))=0\det(M(-1)) = 0

det⁡(M(−1))=∣1110−11111∣=(−1)+1+0−(−1)−1−0=0.\det(M(-1)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1\\ 0 & -1 & 1\\ 1 & 1 & 1\end{vmatrix} = (-1) + 1 + 0 - (-1) - 1 - 0 = 0.

(Sau direct: liniile 1 și 3 sunt egale.) Barem: 2p scrierea, 3p calculul.

b) Valorile lui aa cu det⁡(M(a))=0\det(M(a)) = 0

Dezvoltând după prima linie:

det⁡M(a)=1⋅(a−1)−1⋅(−a(a+1)−1)+1⋅(a+1+1)=a−1+a2+a+1+a+2=a2+3a+2.\det M(a) = 1\cdot(a - 1) - 1\cdot\big(-a(a+1) - 1\big) + 1\cdot(a + 1 + 1) = a - 1 + a^2 + a + 1 + a + 2 = a^2 + 3a + 2.

a2+3a+2=(a+1)(a+2)=0  ⟺  a∈{−2,−1}a^2 + 3a + 2 = (a+1)(a+2) = 0 \iff a \in \{-2, -1\}.

Răspuns: a=−2a = -2 sau a=−1a = -1. Barem: 3p determinantul, 2p valorile.

c) Soluția unică (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) cu 2x0+y0z0=02x_0 + y_0 z_0 = 0

Soluție unică   ⟺  det⁡M(a)≠0  ⟺  a∈R∖{−2,−1}\iff \det M(a) \ne 0 \iff a \in \mathbb R\setminus\{-2, -1\}.

  • Scădem ecuația a treia din prima: (1+a)z=1⇒z0=1a+1(1 + a)z = 1 \Rightarrow z_0 = \dfrac{1}{a+1}.
  • Adunăm primele două: (a+2)x+2z=2⇒x0=2−2z0a+2=2a(a+1)(a+2)(a+2)x + 2z = 2 \Rightarrow x_0 = \dfrac{2 - 2z_0}{a+2} = \dfrac{2a}{(a+1)(a+2)}.
  • y0=2−x0−z0=2(a+1)(a+2)−2a−(a+2)(a+1)(a+2)=2a2+3a+2(a+1)(a+2)y_0 = 2 - x_0 - z_0 = \dfrac{2(a+1)(a+2) - 2a - (a+2)}{(a+1)(a+2)} = \dfrac{2a^2 + 3a + 2}{(a+1)(a+2)}.

Condiția:

4a(a+1)(a+2)+2a2+3a+2(a+1)2(a+2)=0  ⟺  4a(a+1)+2a2+3a+2=0  ⟺  6a2+7a+2=0.\frac{4a}{(a+1)(a+2)} + \frac{2a^2 + 3a + 2}{(a+1)^2(a+2)} = 0 \iff 4a(a+1) + 2a^2 + 3a + 2 = 0 \iff 6a^2 + 7a + 2 = 0.

Δ=49−48=1\Delta = 49 - 48 = 1, a=−7±112a = \dfrac{-7 \pm 1}{12}, deci a=−12a = -\dfrac12 sau a=−23a = -\dfrac23, ambele diferite de −1,−2-1, -2.

Răspuns: a∈{−23,−12}a \in \left\{-\dfrac23, -\dfrac12\right\}. Barem: 2p soluția sistemului, 3p valorile lui aa.

2. x∗y=110xy−(x+y)+20x * y = \dfrac{1}{10}xy - (x + y) + 20 (asociativă)

a) x∗y=110(x−10)(y−10)+10x * y = \dfrac{1}{10}(x - 10)(y - 10) + 10

110(x−10)(y−10)+10=110(xy−10x−10y+100)+10=xy10−x−y+20=x∗y.\frac{1}{10}(x-10)(y-10) + 10 = \frac{1}{10}(xy - 10x - 10y + 100) + 10 = \frac{xy}{10} - x - y + 20 = x * y.

Barem: 2p, 3p.

b) x∗x≤10110x * x \le \dfrac{101}{10}

110(x−10)2+10≤10110  ⟺  (x−10)2≤1  ⟺  −1≤x−10≤1  ⟺  x∈[9,11].\frac{1}{10}(x-10)^2 + 10 \le \frac{101}{10} \iff (x - 10)^2 \le 1 \iff -1 \le x - 10 \le 1 \iff x \in [9, 11].

Răspuns: x∈[9,11]x \in [9, 11]. Barem: 3p inecuația, 2p soluția.

c) log⁡21∗log⁡22∗⋯∗log⁡22018\log_2 1 * \log_2 2 * \dots * \log_2 2018

Din a), x∗10=110(x−10)⋅0+10=10x * 10 = \frac{1}{10}(x-10)\cdot 0 + 10 = 10 și analog 10∗x=1010 * x = 10: 1010 este element „absorbant".

Printre factori apare log⁡21024=10\log_2 1024 = 10. Folosind asociativitatea:

((log⁡21∗⋯∗log⁡21023)∗10)∗(log⁡21025∗⋯∗log⁡22018)=10∗(… )=10.\big((\log_2 1 * \dots * \log_2 1023) * 10\big) * (\log_2 1025 * \dots * \log_2 2018) = 10 * (\dots) = 10.

Răspuns: 1010. Barem: 2p elementul absorbant, 3p finalizarea.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(−1,+∞)→Rf:(-1, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=2x3−3x2+6x−6ln⁡(x+1)f(x) = 2x^3 - 3x^2 + 6x - 6\ln(x+1)

a) f′(x)=6x3x+1f'(x) = \dfrac{6x^3}{x+1}

f′(x)=6x2−6x+6−6x+1=(6x2−6x+6)(x+1)−6x+1=6x3+6x2−6x2−6x+6x+6−6x+1=6x3x+1.f'(x) = 6x^2 - 6x + 6 - \frac{6}{x+1} = \frac{(6x^2 - 6x + 6)(x+1) - 6}{x+1} = \frac{6x^3 + 6x^2 - 6x^2 - 6x + 6x + 6 - 6}{x+1} = \frac{6x^3}{x+1}.

Barem: 3p derivata, 2p forma finală.

b) Valoarea minimă a lui ff este 00

x+1>0x + 1 > 0, deci semnul lui f′f' este semnul lui x3x^3: f′(x)=0  ⟺  x=0f'(x) = 0 \iff x = 0, f′≤0f' \le 0 pe (−1,0](-1, 0] (ff descrescătoare), f′≥0f' \ge 0 pe [0,+∞)[0, +\infty) (ff crescătoare).

Deci x=0x = 0 este punct de minim global: f(x)≥f(0)=0−0+0−6ln⁡1=0f(x) \ge f(0) = 0 - 0 + 0 - 6\ln 1 = 0.

Răspuns: minimul este f(0)=0f(0) = 0. Barem: 1p f′(x)=0f'(x) = 0, 2p monotonia, 2p concluzia.

c) lim⁡x→0f(x)x\displaystyle\lim_{x\to 0}\frac{\sqrt{f(x)}}{x}

Din b), f(x)≥0f(x) \ge 0, deci radicalul există. Calculăm întâi, cu regula lui l'Hospital (caz 00\frac00):

lim⁡x→0f(x)x2=lim⁡x→0f′(x)2x=lim⁡x→03x2x+1=0.\lim_{x\to 0}\frac{f(x)}{x^2} = \lim_{x\to 0}\frac{f'(x)}{2x} = \lim_{x\to 0}\frac{3x^2}{x+1} = 0.

Atunci ∣f(x)x∣=f(x)x2→0\left|\dfrac{\sqrt{f(x)}}{x}\right| = \sqrt{\dfrac{f(x)}{x^2}} \to 0, deci

lim⁡x→0f(x)x=0.\lim_{x\to 0}\frac{\sqrt{f(x)}}{x} = 0.

Răspuns: 00. Barem: 2p limita f(x)/x2f(x)/x^2, 3p concluzia.

2. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=(x2+x+1)exf(x) = (x^2 + x + 1)e^x

a) ∫01f(x)e−x dx=116\displaystyle\int_0^1 f(x)e^{-x}\,dx = \frac{11}{6}

f(x)e−x=x2+x+1f(x)e^{-x} = x^2 + x + 1:

∫01(x2+x+1) dx=(x33+x22+x)∣01=13+12+1=116.\int_0^1 (x^2 + x + 1)\,dx = \left(\frac{x^3}{3} + \frac{x^2}{2} + x\right)\Big|_0^1 = \frac13 + \frac12 + 1 = \frac{11}{6}.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) Orice primitivă a lui ff are exact două puncte de inflexiune

Dacă FF e primitivă, F′=fF' = f și

F′′(x)=f′(x)=(2x+1)ex+(x2+x+1)ex=(x2+3x+2)ex=(x+1)(x+2)ex.F''(x) = f'(x) = (2x + 1)e^x + (x^2 + x + 1)e^x = (x^2 + 3x + 2)e^x = (x+1)(x+2)e^x.

F′′F'' se anulează în −2-2 și −1-1 și își schimbă semnul în fiecare: F′′>0F'' > 0 pe (−∞,−2)(-\infty, -2), F′′<0F'' < 0 pe (−2,−1)(-2, -1), F′′>0F'' > 0 pe (−1,+∞)(-1, +\infty). Deci FF are exact două puncte de inflexiune: x=−2x = -2 și x=−1x = -1. ■\blacksquare

Barem: 2p F′′F'', 3p semnul și concluzia.

c) lim⁡t→01t∫0tf(x) dx=1\displaystyle\lim_{t\to 0}\frac1t\int_0^t f(x)\,dx = 1

Fie FF o primitivă a lui ff. Atunci ∫0tf=F(t)−F(0)\int_0^t f = F(t) - F(0) și, din definiția derivatei:

lim⁡t→0F(t)−F(0)t=F′(0)=f(0)=1.\lim_{t\to 0}\frac{F(t) - F(0)}{t} = F'(0) = f(0) = 1.

(Sau cu l'Hospital: lim⁡t→0F′(t)1=lim⁡t→0f(t)=1\lim\limits_{t\to 0}\dfrac{F'(t)}{1} = \lim\limits_{t\to 0} f(t) = 1.) Barem: 3p, 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=4a = 4, b=3b = 3
I.3x=4x = 4
I.4p=29p = \tfrac29
I.5CM=10CM = 10
I.6aria =30= 30
II.1.ba∈{−2,−1}a \in \{-2, -1\}
II.1.ca∈{−23,−12}a \in \{-\tfrac23, -\tfrac12\}
II.2.bx∈[9,11]x \in [9, 11]
II.2.c1010
III.1.bminimul 00, în x=0x = 0
III.1.c00
III.2.a116\tfrac{11}{6}
III.2.c11

Ce merită reținut din varianta 3

  • Forma 1k(x−a)(y−a)+a\frac1k(x-a)(y-a) + a a unei legi arată imediat elementul absorbant aa (aici 10=log⁡2102410 = \log_2 1024).
  • Puncte de inflexiune ale unei primitive = punctele în care f′f' își schimbă semnul.
  • 1t∫0tf\frac1t\int_0^t f este un raport de tip derivată: limita este f(0)f(0).
  • Limite cu radical: calculează limita expresiei de sub radical (ridicată la pătrat) și apoi extrage radicalul.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă