Subiect și barem BAC 2017 Matematică M1 (mate-info)
2017
August–Septembrie
Varianta 10
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2017 Matematică M1 (mate-info) — August–Septembrie, varianta 10

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2017 la Matematică M_mate-info, sesiunea august–septembrie, varianta 10. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. z1=2+3iz_1 = 2 + 3i, z2=1+2iz_2 = 1 + 2i; arătați că 2z1−3z2=12z_1 - 3z_2 = 1

2z1−3z2=2(2+3i)−3(1+2i)=4+6i−3−6i=1.2z_1 - 3z_2 = 2(2 + 3i) - 3(1 + 2i) = 4 + 6i - 3 - 6i = 1.

Barem: 2p, 3p.

2. x1,x2x_1, x_2 soluțiile lui x2−3mx+2=0x^2 - 3mx + 2 = 0; mm cu x1+x2+x1x2+1=0x_1 + x_2 + x_1x_2 + 1 = 0

Relațiile lui Viète: x1+x2=3mx_1 + x_2 = 3m, x1x2=2x_1x_2 = 2. Atunci

3m+2+1=0  ⟺  3m+3=0  ⟺  m=−1.3m + 2 + 1 = 0 \iff 3m + 3 = 0 \iff m = -1.

Răspuns: m=−1m = -1. Barem: 3p, 2p.

3. Ecuația log⁡4(x+3)+log⁡4(x−3)=2\log_4(x + 3) + \log_4(x - 3) = 2

Condiții: x+3>0x + 3 > 0, x−3>0x - 3 > 0, deci x>3x > 3.

log⁡4((x+3)(x−3))=2  ⟺  x2−9=42=16  ⟺  x2=25  ⟺  x=±5.\log_4\big((x+3)(x-3)\big) = 2 \iff x^2 - 9 = 4^2 = 16 \iff x^2 = 25 \iff x = \pm 5.

x=−5x = -5 nu verifică x>3x > 3; x=5x = 5 convine.

Răspuns: x=5x = 5. Barem: 3p, 2p.

4. Probabilitatea ca produsul cifrelor unui număr de două cifre să fie 6

Cazuri posibile: 90. Scrierile lui 66 ca produs de două cifre: 1⋅61\cdot 6, 6⋅16\cdot 1, 2⋅32\cdot 3, 3⋅23\cdot 2, deci numerele 16,61,23,3216, 61, 23, 32 — 4 cazuri favorabile.

p=490=245.p = \frac{4}{90} = \frac{2}{45}.

Răspuns: p=245p = \dfrac{2}{45}. Barem: 2p, 2p, 1p.

5. u⃗=ai⃗+2j⃗\vec u = a\vec i + 2\vec j și v⃗=3i⃗−3j⃗\vec v = 3\vec i - 3\vec j coliniari

Vectorii sunt coliniari dacă și numai dacă coordonatele lor sunt proporționale:

a3=2−3  ⟺  a=−2.\frac a3 = \frac{2}{-3} \iff a = -2.

Răspuns: a=−2a = -2. Barem: 3p, 2p.

6. (sin⁡x−cos⁡x)2+sin⁡2x=1(\sin x - \cos x)^2 + \sin 2x = 1

sin⁡2x−2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x+2sin⁡xcos⁡x=sin⁡2x+cos⁡2x=1.\sin^2 x - 2\sin x\cos x + \cos^2 x + 2\sin x\cos x = \sin^2 x + \cos^2 x = 1.

Barem: 3p, 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(x11x+1111x1)A(x) = \begin{pmatrix} x & 1 & 1\\ x+1 & 1 & 1\\ 1 & x & 1\end{pmatrix}

a) det⁡(A(0))=−1\det(A(0)) = -1

det⁡A(0)=∣011111101∣=0+0+1−1−0−1=−1.\det A(0) = \begin{vmatrix} 0 & 1 & 1\\ 1 & 1 & 1\\ 1 & 0 & 1\end{vmatrix} = 0 + 0 + 1 - 1 - 0 - 1 = -1.

Barem: 2p, 3p.

b) xx cu det⁡(A(x))⋅det⁡(A(x+1))=12\det(A(x))\cdot\det(A(x+1)) = 12

Scădem linia a doua din prima: L1−L2=(−1,0,0)L_1 - L_2 = (-1, 0, 0), deci

det⁡A(x)=∣−100x+1111x1∣=−1⋅(1−x)=x−1.\det A(x) = \begin{vmatrix} -1 & 0 & 0\\ x+1 & 1 & 1\\ 1 & x & 1\end{vmatrix} = -1\cdot(1 - x) = x - 1.

Atunci det⁡A(x+1)=x\det A(x+1) = x, iar ecuația devine (x−1)x=12  ⟺  x2−x−12=0  ⟺  (x−4)(x+3)=0(x - 1)x = 12 \iff x^2 - x - 12 = 0 \iff (x - 4)(x + 3) = 0.

Răspuns: x∈{−3,4}x \in \{-3, 4\}. Barem: 3p determinanții, 2p soluțiile.

c) Matricea XX cu A(2)⋅X=A(0)A(2)\cdot X = A(0)

A(2)=(211311121)A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 1 & 1\\ 3 & 1 & 1\\ 1 & 2 & 1\end{pmatrix}, det⁡A(2)=2−1=1≠0\det A(2) = 2 - 1 = 1 \ne 0, deci A(2)A(2) este inversabilă și X=(A(2))−1A(0)X = (A(2))^{-1}A(0).

(A(2))−1=(−110−2115−3−1)(A(2))^{-1} = \begin{pmatrix} -1 & 1 & 0\\ -2 & 1 & 1\\ 5 & -3 & -1\end{pmatrix}

(verificare: A(2)⋅(A(2))−1=I3A(2)\cdot(A(2))^{-1} = I_3). Apoi

X=(−110−2115−3−1)(011111101)=(1002−10−421).X = \begin{pmatrix} -1 & 1 & 0\\ -2 & 1 & 1\\ 5 & -3 & -1\end{pmatrix}\begin{pmatrix} 0 & 1 & 1\\ 1 & 1 & 1\\ 1 & 0 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0\\ 2 & -1 & 0\\ -4 & 2 & 1\end{pmatrix}.

Răspuns: X=(1002−10−421)X = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0\\ 2 & -1 & 0\\ -4 & 2 & 1\end{pmatrix}. Barem: 3p inversa, 2p matricea XX.

2. f=X3−(m+2)X2+(m2+2)X−1f = X^3 - (m+2)X^2 + (m^2+2)X - 1

a) f(0)=−1f(0) = -1

f(0)=0−0+0−1=−1f(0) = 0 - 0 + 0 - 1 = -1, pentru orice mm real. Barem: 2p, 3p.

b) (x1−x2)2+(x2−x3)2+(x3−x1)2=−4(m−1)2(x_1 - x_2)^2 + (x_2 - x_3)^2 + (x_3 - x_1)^2 = -4(m-1)^2

Viète: s1=x1+x2+x3=m+2s_1 = x_1 + x_2 + x_3 = m + 2, s2=x1x2+x1x3+x2x3=m2+2s_2 = x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = m^2 + 2. Atunci

x12+x22+x32=s12−2s2=m2+4m+4−2m2−4=−m2+4m.x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = s_1^2 - 2s_2 = m^2 + 4m + 4 - 2m^2 - 4 = -m^2 + 4m.

∑(xi−xj)2=2∑xi2−2s2=2(−m2+4m)−2(m2+2)=−4m2+8m−4=−4(m−1)2.\sum(x_i - x_j)^2 = 2\sum x_i^2 - 2s_2 = 2(-m^2 + 4m) - 2(m^2 + 2) = -4m^2 + 8m - 4 = -4(m-1)^2.

Barem: 3p, 2p.

c) mm pentru care toate rădăcinile sunt reale

Dacă rădăcinile sunt reale, suma de pătrate din b) este ≥0\ge 0, deci −4(m−1)2≥0-4(m-1)^2 \ge 0, adică (m−1)2≤0(m-1)^2 \le 0, de unde m=1m = 1.

Reciproc: pentru m=1m = 1, f=X3−3X2+3X−1=(X−1)3f = X^3 - 3X^2 + 3X - 1 = (X - 1)^3, cu toate rădăcinile reale.

Răspuns: m=1m = 1. Barem: 2p, 3p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=2ex−x2−2x−2f(x) = 2e^x - x^2 - 2x - 2

a) f′(x)=2(ex−x−1)f'(x) = 2(e^x - x - 1)

f′(x)=2ex−2x−2=2(ex−x−1).f'(x) = 2e^x - 2x - 2 = 2(e^x - x - 1).

Barem: 2p, 3p.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=0x = 0

f(0)=2−0−0−2=0f(0) = 2 - 0 - 0 - 2 = 0, f′(0)=2(1−0−1)=0f'(0) = 2(1 - 0 - 1) = 0.

y−f(0)=f′(0)(x−0)  ⟺  y=0.y - f(0) = f'(0)(x - 0) \iff y = 0.

Răspuns: y=0y = 0. Barem: 2p, 3p.

c) ff este crescătoare pe R\mathbb R

f′′(x)=2(ex−1)f''(x) = 2(e^x - 1): f′′≤0f'' \le 0 pe (−∞,0](-\infty, 0] și f′′≥0f'' \ge 0 pe [0,+∞)[0, +\infty), deci f′f' este descrescătoare, apoi crescătoare, cu minimul f′(0)=0f'(0) = 0.

Așadar f′(x)≥0f'(x) \ge 0 pentru orice xx real și ff este crescătoare pe R\mathbb R. ■\blacksquare Barem: 1p, 1p, 1p, 2p.

2. f(x)=(x+2)nf(x) = (x + 2)^n, n∈N∗n \in \mathbb N^*

a) ∫−21(x+2)2 dx=9\displaystyle\int_{-2}^1 (x+2)^2\,dx = 9

∫−21(x+2)2 dx=(x+2)33∣−21=273−0=9.\int_{-2}^1 (x+2)^2\,dx = \frac{(x+2)^3}{3}\Big|_{-2}^1 = \frac{27}{3} - 0 = 9.

Barem: 3p, 2p.

b) Pentru n=1n = 1: ∫01(x+2)ex dx=2e−1\displaystyle\int_0^1 (x + 2)e^x\,dx = 2e - 1

Prin părți (u=x+2u = x + 2, v′=exv' = e^x):

∫01(x+2)ex dx=(x+2)ex∣01−∫01ex dx=3e−2−(e−1)=2e−1.\int_0^1 (x+2)e^x\,dx = (x+2)e^x\Big|_0^1 - \int_0^1 e^x\,dx = 3e - 2 - (e - 1) = 2e - 1.

Barem: 3p, 2p.

c) nn pentru care aria dintre GfG_f, OxOx, x=−1x = -1, x=1x = 1 este 242n+1\frac{242}{n+1}

Pe [−1,1][-1, 1], x+2>0x + 2 > 0, deci f≥0f \ge 0 și

A=∫−11(x+2)n dx=(x+2)n+1n+1∣−11=3n+1−1n+1.\mathcal A = \int_{-1}^1 (x+2)^n\,dx = \frac{(x+2)^{n+1}}{n+1}\Big|_{-1}^1 = \frac{3^{n+1} - 1}{n+1}.

3n+1−1n+1=242n+1  ⟺  3n+1=243=35  ⟺  n=4.\frac{3^{n+1} - 1}{n+1} = \frac{242}{n+1} \iff 3^{n+1} = 243 = 3^5 \iff n = 4.

Răspuns: n=4n = 4. Barem: 3p aria, 2p valoarea lui nn.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2m=−1m = -1
I.3x=5x = 5
I.4p=245p = \tfrac{2}{45}
I.5a=−2a = -2
II.1.bx∈{−3,4}x \in \{-3, 4\}
II.1.cX=(1002−10−421)X = \begin{pmatrix}1&0&0\\2&-1&0\\-4&2&1\end{pmatrix}
II.2.cm=1m = 1
III.1.by=0y = 0
III.2.cn=4n = 4

Ce merită reținut din varianta 10

  • ∑(xi−xj)2=2∑xi2−2∑xixj\sum(x_i - x_j)^2 = 2\sum x_i^2 - 2\sum x_ix_j: dacă iese negativă, polinomul are rădăcini complexe nereale.
  • Monotonie prin derivata a doua: când semnul lui f′f' nu se vede direct, studiază f′′f'' și găsește minimul lui f′f'.
  • Ecuația matriceală AX=BAX = B se rezolvă cu X=A−1BX = A^{-1}B (inversa la stânga!).
  • Determinanți cu linii aproape egale: scade liniile ca să apară zerouri.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă