Subiect și barem BAC 2016 Matematică M1 (mate-info)
2016
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2016 Matematică M1 (mate-info) — Model oficial

Rezolvarea completă a modelului de subiect pentru Bacalaureat 2016 la Matematică M_mate-info. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. 77, 3x3x, x2+2x^2 + 2 termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice

2⋅3x=7+x2+2  ⟺  x2−6x+9=0  ⟺  (x−3)2=0.2\cdot 3x = 7 + x^2 + 2 \iff x^2 - 6x + 9 = 0 \iff (x - 3)^2 = 0.

Răspuns: x=3x = 3. Barem: 3p, 2p.

2. Parabola lui f(x)=x2−2x+mf(x) = x^2 - 2x + m este tangentă axei OxOx

Δ=4−4m=0  ⟺  m=1\Delta = 4 - 4m = 0 \iff m = 1. Barem: 3p, 2p.

3. (12)4x−9=32x\left(\dfrac12\right)^{4x - 9} = 32^x

2−(4x−9)=25x  ⟺  9−4x=5x  ⟺  x=12^{-(4x - 9)} = 2^{5x} \iff 9 - 4x = 5x \iff x = 1.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p, 2p.

4. Probabilitatea ca o submulțime a lui A={1,2,…,6}A = \{\sqrt1, \sqrt2, \dots, \sqrt6\} să aibă cel mult două elemente

Cazuri posibile: 26=642^6 = 64 submulțimi. Favorabile: C60+C61+C62=1+6+15=22C_6^0 + C_6^1 + C_6^2 = 1 + 6 + 15 = 22.

Răspuns: p=2264=1132p = \dfrac{22}{64} = \dfrac{11}{32}. Barem: 2p, 2p, 1p.

5. Paralela prin BB la mediana din AA; A(−1,0)A(-1,0), B(1,0)B(1,0), C(1,4)C(1,4)

Mijlocul lui BCBC: M(1,2)M(1, 2); mAM=2−01+1=1m_{AM} = \dfrac{2 - 0}{1 + 1} = 1. Paralela prin BB: y=x−1y = x - 1.

Răspuns: y=x−1y = x - 1. Barem: 1p, 2p, 2p.

6. Raza cercului circumscris: A=3π4A = \dfrac{3\pi}{4}, BC=2BC = \sqrt2

R=BC2sin⁡A=22⋅22=1.R = \frac{BC}{2\sin A} = \frac{\sqrt2}{2\cdot\frac{\sqrt2}{2}} = 1.

Răspuns: R=1R = 1. Barem: 3p, 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(1x0010002x)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & x & 0\\ 0 & 1 & 0\\ 0 & 0 & 2^x\end{pmatrix}

a) det⁡(A(10))=1024\det(A(10)) = 1024

Matrice superior triunghiulară: det⁡=1⋅1⋅210=1024\det = 1\cdot1\cdot2^{10} = 1024. Barem: 2p, 3p.

b) A(x)A(2x)=A(x2+2)A(x)A(2x) = A(x^2 + 2)

Se verifică ușor A(x)A(y)=(1x+y0010002x+y)=A(x+y)A(x)A(y) = \begin{pmatrix} 1 & x + y & 0\\ 0 & 1 & 0\\ 0 & 0 & 2^{x+y}\end{pmatrix} = A(x + y). Deci A(3x)=A(x2+2)  ⟺  x2−3x+2=0A(3x) = A(x^2 + 2) \iff x^2 - 3x + 2 = 0.

Răspuns: x∈{1,2}x \in \{1, 2\}. Barem: 2p, 3p.

c) A(n)=A(1)A(2)⋯A(2016)A(n) = A(1)A(2)\cdots A(2016); nn divizibil cu 20172017

A(1)A(2)⋯A(2016)=A(1+2+⋯+2016)=A(2016⋅20172)=A(1008⋅2017).A(1)A(2)\cdots A(2016) = A(1 + 2 + \dots + 2016) = A\left(\frac{2016\cdot2017}{2}\right) = A(1008\cdot 2017).

Deci n=1008⋅2017n = 1008\cdot2017, divizibil cu 20172017. ■\blacksquare Barem: 3p, 2p.

2. f=X3−5X+af = X^3 - 5X + a

a) f(0)=af(0) = a

Termenul liber. Barem: 3p, 2p.

b) aa cu x13+x23+x33=2016−4ax_1^3 + x_2^3 + x_3^3 = 2016 - 4a

xi3=5xi−ax_i^3 = 5x_i - a, deci ∑xi3=5∑xi−3a=−3a\sum x_i^3 = 5\sum x_i - 3a = -3a (suma rădăcinilor e 00).

−3a=2016−4a  ⟺  a=2016-3a = 2016 - 4a \iff a = 2016.

Răspuns: a=2016a = 2016. Barem: 3p, 2p.

c) ff are cel mult o rădăcină întreagă

Presupunem că x1,x2∈Zx_1, x_2 \in \mathbb Z; atunci x3=−x1−x2∈Zx_3 = -x_1 - x_2 \in \mathbb Z. Viète: ∑xi2=0−2(−5)=10\sum x_i^2 = 0 - 2(-5) = 10. Singura scriere a lui 1010 ca sumă de trei pătrate perfecte este 9+1+09 + 1 + 0, deci {∣xi∣}={3,1,0}\{|x_i|\} = \{3, 1, 0\}. Dar ±3±1+0≠0\pm3 \pm 1 + 0 \ne 0, contradicție cu ∑xi=0\sum x_i = 0. ■\blacksquare Barem: 1p, 2p, 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=ex−12x2−x−1f(x) = e^x - \dfrac12x^2 - x - 1

a) f′(x)=ex−x−1f'(x) = e^x - x - 1

Derivăm termen cu termen. Barem: 2p, 3p.

b) lim⁡x→+∞f′(x)f(x)\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{f'(x)}{f(x)}

L'Hospital de două ori (∞∞\frac\infty\infty):

lim⁡ex−x−1ex−x22−x−1=lim⁡ex−1ex−x−1=lim⁡exex−1=1.\lim\frac{e^x - x - 1}{e^x - \frac{x^2}{2} - x - 1} = \lim\frac{e^x - 1}{e^x - x - 1} = \lim\frac{e^x}{e^x - 1} = 1.

Răspuns: 11. Barem: 3p, 2p.

c) f(23)<f(32)f(2\sqrt3) < f(3\sqrt2)

f′′(x)=ex−1>0f''(x) = e^x - 1 > 0 pe (0,∞)(0, \infty), deci f′f' e strict crescătoare acolo; cum f′(0)=0f'(0) = 0, f′>0f' > 0 pe (0,∞)(0, \infty) și ff e strict crescătoare. 23=12<18=322\sqrt3 = \sqrt{12} < \sqrt{18} = 3\sqrt2, deci f(23)<f(32)f(2\sqrt3) < f(3\sqrt2). ■\blacksquare Barem: 3p, 2p.

2. In=∫01(1−x2)n dxI_n = \displaystyle\int_0^1(1 - x^2)^n\,dx

a) I1=23I_1 = \dfrac23

(x−x33)∣01=23\left(x - \dfrac{x^3}{3}\right)\Big|_0^1 = \dfrac23. Barem: 3p, 2p.

b) In+1≤InI_{n+1} \le I_n

In+1−In=∫01(−x2)(1−x2)n dx≤0I_{n+1} - I_n = \displaystyle\int_0^1(-x^2)(1 - x^2)^n\,dx \le 0. Barem: 2p, 3p.

c) (2n+3)In+1=2(n+1)In(2n + 3)I_{n+1} = 2(n + 1)I_n

Prin părți (u=(1−x2)n+1u = (1 - x^2)^{n+1}, v=xv = x):

In+1=x(1−x2)n+1∣01+2(n+1)∫01x2(1−x2)n dx=2(n+1)(In−In+1),I_{n+1} = x(1 - x^2)^{n+1}\Big|_0^1 + 2(n + 1)\int_0^1 x^2(1 - x^2)^n\,dx = 2(n + 1)(I_n - I_{n+1}),

folosind x2=1−(1−x2)x^2 = 1 - (1 - x^2). Rezultă (2n+3)In+1=2(n+1)In(2n + 3)I_{n+1} = 2(n + 1)I_n. ■\blacksquare Barem: 2p, 3p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1x=3x = 3
I.2m=1m = 1
I.3x=1x = 1
I.4p=1132p = \tfrac{11}{32}
I.5y=x−1y = x - 1
I.6R=1R = 1
II.1.bx∈{1,2}x \in \{1, 2\}
II.2.ba=2016a = 2016
III.1.b11
III.2.a23\tfrac23

Ce merită reținut din model

  • O mulțime cu nn elemente are 2n2^n submulțimi.
  • Rădăcini întregi: din ∑xi2\sum x_i^2 fixat obții un număr finit de cazuri de verificat.
  • Compară radicali băgând factorii sub radical: 23=122\sqrt3 = \sqrt{12}.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă