Subiect și barem BAC 2016 Matematică M1 (mate-info)
2016
Sesiune specială
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2016 Matematică M1 (mate-info) — Sesiune specială, varianta 1

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2016 la Matematică M_mate-info, sesiunea specială, varianta 1. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Al patrulea termen al progresiei aritmetice cu a1=1a_1 = 1, a2=4a_2 = 4

r=3r = 3, a4=a1+3r=10a_4 = a_1 + 3r = 10. Răspuns: 1010. Barem: 2p, 3p.

2. aa știind că A(1,a)A(1, a) aparține graficului lui f(x)=x2+4f(x) = x^2 + 4

a=f(1)=5a = f(1) = 5. Barem: 3p, 2p.

3. Ecuația 9x−2=32−x9^{x-2} = 3^{2-x}

32x−4=32−x  ⟺  2x−4=2−x  ⟺  x=23^{2x - 4} = 3^{2 - x} \iff 2x - 4 = 2 - x \iff x = 2. Barem: 3p, 2p.

4. Probabilitatea ca un număr de două cifre să fie ≤30\le 30

Favorabile: 10,11,…,3010, 11, \dots, 30 — 21; posibile: 90.

p=2190=730.p = \frac{21}{90} = \frac{7}{30}.

Barem: 1p, 2p, 2p.

5. Dreapta prin A(0,3)A(0,3) cu panta 11

y−3=x  ⟺  y=x+3y - 3 = x \iff y = x + 3. Barem: 3p, 2p.

6. AB=AC=10AB = AC = 10, BC=12BC = 12: sin⁡B=45\sin B = \frac45

Triunghiul este isoscel; înălțimea ADAD este și mediană: BD=6BD = 6, AD=100−36=8AD = \sqrt{100 - 36} = 8.

sin⁡B=ADAB=810=45.\sin B = \frac{AD}{AB} = \frac{8}{10} = \frac45.

Barem: 2p ADAD, 3p sinusul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(m)=(−m111−m111−m)A(m) = \begin{pmatrix}-m&1&1\\1&-m&1\\1&1&-m\end{pmatrix}, sistemul {−mx+y+z=−1x−my+z=−1x+y−mz=m\begin{cases}-mx + y + z = -1\\x - my + z = -1\\x + y - mz = m\end{cases}

a) det⁡(A(0))=2\det(A(0)) = 2

det⁡(011101110)=0+1+1−0−0−0=2.\det\begin{pmatrix}0&1&1\\1&0&1\\1&1&0\end{pmatrix} = 0 + 1 + 1 - 0 - 0 - 0 = 2.

Barem: 2p, 3p.

b) A(m)A(m) este inversabilă pentru m≠−1m \ne -1, m≠2m \ne 2

Regula lui Sarrus:

det⁡A(m)=−m3+1+1+m+m+m=−m3+3m+2=−(m+1)2(m−2)=(2−m)(m+1)2.\det A(m) = -m^3 + 1 + 1 + m + m + m = -m^3 + 3m + 2 = -(m+1)^2(m-2) = (2 - m)(m + 1)^2.

(Verificare: (m+1)2(m−2)=(m2+2m+1)(m−2)=m3−3m−2(m+1)^2(m-2) = (m^2 + 2m + 1)(m - 2) = m^3 - 3m - 2 ✔.) Pentru m∉{−1,2}m \notin \{-1, 2\}, det⁡≠0\det \ne 0. Barem: 3p, 2p.

c) Pentru m=2m = 2: soluția cu x0+2y0+3z0=9x_0 + 2y_0 + 3z_0 = 9

{−2x+y+z=−1x−2y+z=−1x+y−2z=2\begin{cases}-2x + y + z = -1\\x - 2y + z = -1\\x + y - 2z = 2\end{cases}

Scăzând a doua din prima: −3x+3y=0-3x + 3y = 0, deci x=yx = y. Din a treia: 2x−2z=22x - 2z = 2, deci x=z+1x = z + 1. Cu z=αz = \alpha: soluțiile sunt (1+α,1+α,α)(1 + \alpha, 1 + \alpha, \alpha) (verificare în prima: −2−2α+1+α+α=−1-2 - 2\alpha + 1 + \alpha + \alpha = -1 ✔).

1+α+2(1+α)+3α=9  ⟺  6α=6  ⟺  α=1.1 + \alpha + 2(1 + \alpha) + 3\alpha = 9 \iff 6\alpha = 6 \iff \alpha = 1.

Răspuns: (2,2,1)(2, 2, 1). Barem: 3p soluția generală, 2p soluția cerută.

2. x∗y=−2xy+10x+10y−45x * y = -2xy + 10x + 10y - 45 (asociativă)

a) x∗y=−2(x−5)(y−5)+5x * y = -2(x - 5)(y - 5) + 5

−2xy+10x+10y−50+5=−2x(y−5)+10(y−5)+5=−2(x−5)(y−5)+5.-2xy + 10x + 10y - 50 + 5 = -2x(y - 5) + 10(y - 5) + 5 = -2(x-5)(y-5) + 5.

Barem: 2p, 3p.

b) 1∗2∗⋯∗10=51 * 2 * \dots * 10 = 5

x∗5=5∗y=5x * 5 = 5 * y = 5 pentru orice x,yx, y. Cu asociativitatea:

((1∗2∗3∗4)∗5)∗(6∗⋯∗10)=5∗(… )=5.\big((1 * 2 * 3 * 4) * 5\big) * (6 * \dots * 10) = 5 * (\dots) = 5.

Barem: 2p, 3p.

c) m,n∈Nm, n \in \mathbb N cu m∗n=27m * n = 27

−2(m−5)(n−5)+5=27  ⟺  (m−5)(n−5)=−11-2(m-5)(n-5) + 5 = 27 \iff (m - 5)(n - 5) = -11. Cum m−5,n−5≥−5m - 5, n - 5 \ge -5, singurele variante sunt (−1)⋅11(-1)\cdot11 și 11⋅(−1)11\cdot(-1).

Răspuns: (m,n)∈{(4,16),(16,4)}(m, n) \in \{(4, 16), (16, 4)\}. Barem: 2p, 3p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,+∞)→Rf:(0,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=x2−8ln⁡xf(x) = x^2 - 8\ln x

a) f′(x)=2(x−2)(x+2)xf'(x) = \dfrac{2(x-2)(x+2)}{x}

f′(x)=2x−8x=2x2−8x=2(x−2)(x+2)x.f'(x) = 2x - \frac8x = \frac{2x^2 - 8}{x} = \frac{2(x-2)(x+2)}{x}.

Barem: 2p, 3p.

b) Intervalele de monotonie

Pe (0,+∞)(0, +\infty), f′(x)=0  ⟺  x=2f'(x) = 0 \iff x = 2; f′≤0f' \le 0 pe (0,2](0, 2], f′≥0f' \ge 0 pe [2,+∞)[2, +\infty).

Răspuns: descrescătoare pe (0,2](0, 2], crescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty). Barem: 1p, 2p, 2p.

c) Ecuația f(x)=0f(x) = 0 are două soluții reale distincte

lim⁡x↘0f(x)=0−8⋅(−∞)=+∞,lim⁡x→+∞x2(1−8ln⁡xx2)=+∞.\lim_{x\searrow0}f(x) = 0 - 8\cdot(-\infty) = +\infty, \qquad \lim_{x\to+\infty}x^2\left(1 - \frac{8\ln x}{x^2}\right) = +\infty.

Minimul este f(2)=4−8ln⁡2=4(1−2ln⁡2)<0f(2) = 4 - 8\ln 2 = 4(1 - 2\ln2) < 0 (pentru că ln⁡4>1\ln 4 > 1). Pe fiecare dintre intervalele (0,2](0, 2] și [2,+∞)[2, +\infty), ff este continuă și strict monotonă și trece de la +∞+\infty la o valoare negativă (respectiv invers), deci are exact câte o rădăcină. ■\blacksquare Barem: 2p limitele, 3p concluzia.

2. f:(4,+∞)→Rf:(4,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=1x(x−4)f(x) = \dfrac{1}{x(x-4)}

a) ∫510(x−4)f(x) dx=ln⁡2\displaystyle\int_5^{10}(x - 4)f(x)\,dx = \ln 2

∫5101x dx=ln⁡10−ln⁡5=ln⁡2.\int_5^{10}\frac1x\,dx = \ln10 - \ln5 = \ln2.

Barem: 3p, 2p.

b) Volumul pentru g(x)=xf(x)=1x−4g(x) = xf(x) = \dfrac{1}{x-4}, x∈[5,6]x \in [5,6]

V=π∫56dx(x−4)2=π(−1x−4)∣56=π(−12+1)=π2.V = \pi\int_5^6\frac{dx}{(x-4)^2} = \pi\left(-\frac{1}{x-4}\right)\Big|_5^6 = \pi\left(-\frac12 + 1\right) = \frac\pi2.

Răspuns: π2\dfrac\pi2. Barem: 2p, 3p.

c) lim⁡n→∞(n2∫nn+1f(x) dx)=1\displaystyle\lim_{n\to\infty}\left(n^2\int_n^{n+1}f(x)\,dx\right) = 1

1x(x−4)=14(1x−4−1x)\dfrac{1}{x(x-4)} = \dfrac14\left(\dfrac{1}{x-4} - \dfrac1x\right), deci pentru n>4n > 4:

∫nn+1f(x) dx=14ln⁡x−4x∣nn+1=14ln⁡(n−3n+1⋅nn−4)=14ln⁡n2−3nn2−3n−4.\int_n^{n+1}f(x)\,dx = \frac14\ln\frac{x-4}{x}\Big|_n^{n+1} = \frac14\ln\left(\frac{n-3}{n+1}\cdot\frac{n}{n-4}\right) = \frac14\ln\frac{n^2 - 3n}{n^2 - 3n - 4}.

n2⋅14ln⁡(1+4n2−3n−4)=ln⁡(1+4n2−3n−4)n24→ln⁡elim⁡n2n2−3n−4=ln⁡e=1. ■n^2\cdot\frac14\ln\left(1 + \frac{4}{n^2 - 3n - 4}\right) = \ln\left(1 + \frac{4}{n^2 - 3n - 4}\right)^{\frac{n^2}{4}} \to \ln e^{\lim\frac{n^2}{n^2 - 3n - 4}} = \ln e = 1. \ \blacksquare

Barem: 2p integrala, 3p limita.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a4=10a_4 = 10
I.2a=5a = 5
I.3x=2x = 2
I.4p=730p = \frac7{30}
I.5y=x+3y = x + 3
II.1.c(2,2,1)(2, 2, 1)
II.2.c(4,16)(4,16), (16,4)(16,4)
III.1.bdescr. pe (0,2](0,2], cresc. pe [2,+∞)[2,+\infty)
III.2.aln⁡2\ln 2
III.2.bπ2\frac\pi2
III.2.c11

Ce merită reținut din varianta 1

  • Determinantul ∣−m111−m111−m∣=(2−m)(m+1)2\begin{vmatrix}-m&1&1\\1&-m&1\\1&1&-m\end{vmatrix} = (2-m)(m+1)^2 — suma liniilor este 2−m2 - m.
  • Element absorbant (55) într-un șir lung de compuneri: rezultatul este chiar el.
  • Număr de rădăcini: monotonie + semnul minimului + limitele la capete.
  • Limite n2ln⁡(1+an)n^2\ln(1 + a_n): folosește ln⁡(1+t)∼t\ln(1 + t)\sim t sau forma ln⁡e\ln e.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă