Subiect și barem BAC 2019 Matematică M1 (mate-info)
2019
Sesiune specială
Varianta 8
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2019 Matematică M1 (mate-info) — Sesiune specială, varianta 8

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2019 la Matematică M_mate-info, sesiunea specială, varianta 8. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. z1=3−iz_1 = 3 - i, z2=8−3iz_2 = 8 - 3i: arătați că ∣3z1−z2∣=1|3z_1 - z_2| = 1

3z1−z2=9−3i−8+3i=13z_1 - z_2 = 9 - 3i - 8 + 3i = 1, deci modulul este 11. ■\blacksquare Barem: 2p, 3p.

2. f(x)=x−5f(x) = x - 5: determinați aa cu f(a)+f(a+1)=35f(a) + f(a + 1) = 35

(a−5)+(a+1−5)=35  ⟺  2a−9=35  ⟺  a=22(a - 5) + (a + 1 - 5) = 35 \iff 2a - 9 = 35 \iff a = 22. Barem: 2p, 3p.

3. Ecuația 2⋅4x−4x+1+32=02\cdot 4^x - 4^{x+1} + 32 = 0

4x(2−4)+32=0  ⟺  4x=16  ⟺  x=24^x(2 - 4) + 32 = 0 \iff 4^x = 16 \iff x = 2.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p, 2p.

4. Probabilitatea ca un număr natural de o cifră să verifice n(n+1)≥42n(n+1) \ge 42

10 cazuri posibile (0,…,90, \dots, 9). 5⋅6=30<425\cdot 6 = 30 < 42, 6⋅7=426\cdot 7 = 42 ✔, deci n∈{6,7,8,9}n \in \{6, 7, 8, 9\} — 4 cazuri favorabile.

p=410=25.p = \frac{4}{10} = \frac25.

Barem: 2p, 2p, 1p.

5. A(8,4)A(8,4), B(0,6)B(0,6), C(m,5)C(m, 5) cu AC=CBAC = CB

Observăm că 5=4+625 = \frac{4 + 6}{2}. Calcul direct: AC2=(m−8)2+1AC^2 = (m - 8)^2 + 1, CB2=m2+1CB^2 = m^2 + 1, deci (m−8)2=m2  ⟺  −16m+64=0  ⟺  m=4(m-8)^2 = m^2 \iff -16m + 64 = 0 \iff m = 4 — CC este chiar mijlocul lui ABAB.

Răspuns: m=4m = 4. Barem: 2p, 3p.

6. Ipotenuza BCBC, AB=6AB = 6, aria =24= 24

A=AB⋅AC2⇒24=3AC⇒AC=8\mathcal A = \frac{AB\cdot AC}{2} \Rightarrow 24 = 3AC \Rightarrow AC = 8; Pitagora: BC=36+64=10BC = \sqrt{36 + 64} = 10.

Răspuns: BC=10BC = 10. Barem: 3p, 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(a)=(a+10001ln⁡(a+1)001)A(a) = \begin{pmatrix}a + 1 & 0 & 0\\ 0 & 1 & \ln(a+1)\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix}, a>0a > 0

a) A(1)A(1) este triunghiulară: det⁡A(1)=2⋅1⋅1=2\det A(1) = 2\cdot 1\cdot 1 = 2. ■\blacksquare Barem: 2p, 3p.

b) A(a)A(b)=((a+1)(b+1)0001ln⁡(b+1)+ln⁡(a+1)001).A(a)A(b) = \begin{pmatrix}(a+1)(b+1) & 0 & 0\\ 0 & 1 & \ln(b+1) + \ln(a+1)\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix}.

Cum (a+1)(b+1)=(ab+a+b)+1(a+1)(b+1) = (ab + a + b) + 1 și ln⁡(a+1)+ln⁡(b+1)=ln⁡((ab+a+b)+1)\ln(a+1) + \ln(b+1) = \ln\big((ab + a + b) + 1\big), produsul este A(ab+a+b)A(ab + a + b). ■\blacksquare

Barem: 3p, 2p.

c) Din b), parametrul „c+1c + 1” se înmulțește: A(a)A(a)=A((a+1)2−1)A(a)A(a) = A\big((a+1)^2 - 1\big), A(a)3=A((a+1)3−1)A(a)^3 = A\big((a+1)^3 - 1\big).

(a+1)3−1=7  ⟺  (a+1)3=8  ⟺  a=1(a + 1)^3 - 1 = 7 \iff (a+1)^3 = 8 \iff a = 1.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 2p, 3p.

2. f=X3+mX2−mX+2f = X^3 + mX^2 - mX + 2

a) f(−2)=−8+4m+2m+2=6m−6=0  ⟺  m=1f(-2) = -8 + 4m + 2m + 2 = 6m - 6 = 0 \iff m = 1. Barem: 3p, 2p.

b) Pentru m=1m = 1, −2-2 este rădăcină; împărțind: f=(X+2)(X2−X+1)f = (X + 2)(X^2 - X + 1). Ecuația x2−x+1=0x^2 - x + 1 = 0 are Δ=−3\Delta = -3:

Răspuns: x1=−2x_1 = -2, x2,3=1±i32x_{2,3} = \dfrac{1 \pm i\sqrt3}{2}. Barem: 2p, 3p.

c) Amplificăm fiecare fracție cu xkx_k (numitorul devine x1x2x3=−2x_1x_2x_3 = -2):

a=x13+mx12+x23+mx22+x33+mx32x1x2x3.a = \frac{x_1^3 + mx_1^2 + x_2^3 + mx_2^2 + x_3^3 + mx_3^2}{x_1x_2x_3}.

Din f(xk)=0f(x_k) = 0: xk3+mxk2=mxk−2x_k^3 + mx_k^2 = mx_k - 2. Cu x1+x2+x3=−mx_1 + x_2 + x_3 = -m:

a=m(x1+x2+x3)−6−2=−m2−6−2=m2+62≥3. ■a = \frac{m(x_1 + x_2 + x_3) - 6}{-2} = \frac{-m^2 - 6}{-2} = \frac{m^2 + 6}{2} \ge 3.\ \blacksquare

Barem: 2p Viète, 3p calculul.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=ex(x2+4x+1)f(x) = e^x(x^2 + 4x + 1)

a) f′(x)=ex(x2+4x+1)+ex(2x+4)=ex(x2+6x+5)=ex(x+5)(x+1)f'(x) = e^x(x^2 + 4x + 1) + e^x(2x + 4) = e^x(x^2 + 6x + 5) = e^x(x + 5)(x + 1). ■\blacksquare Barem: 3p, 2p.

b) Tangenta paralelă cu Ox  ⟺  f′(x0)=0  ⟺  x0∈{−5,−1}Ox \iff f'(x_0) = 0 \iff x_0 \in \{-5, -1\}. Barem: 2p, 3p.

c) Tabelul de variație: ff crește pe (−∞,−5](-\infty, -5], scade pe [−5,−1][-5, -1], crește pe [−1,+∞)[-1, +\infty).

lim⁡x→−∞f(x)=0,f(−5)=e−5(25−20+1)=6e5,f(−1)=e−1(1−4+1)=−2e,lim⁡x→+∞f(x)=+∞.\lim_{x\to-\infty}f(x) = 0,\quad f(-5) = e^{-5}(25 - 20 + 1) = \frac{6}{e^5},\quad f(-1) = e^{-1}(1 - 4 + 1) = -\frac2e,\quad \lim_{x\to+\infty}f(x) = +\infty.

Pe (−∞,−5)(-\infty, -5) valorile sunt (0,6e5)\left(0, \frac6{e^5}\right), pe (−5,−1)(-5, -1): (−2e,6e5)\left(-\frac2e, \frac6{e^5}\right), pe (−1,+∞)(-1, +\infty): (−2e,+∞)\left(-\frac2e, +\infty\right). Trei soluții (câte una pe fiecare interval)   ⟺  a∈(0,6e5)\iff a \in \left(0, \frac{6}{e^5}\right).

Răspuns: a∈(0,6e5)a \in \left(0, \dfrac{6}{e^5}\right). Barem: 2p, 3p.

2. f(x)=1ln⁡xf(x) = \dfrac{1}{\ln x}, x>1x > 1

a) Dacă FF e primitivă, F′(x)=1ln⁡x>0F'(x) = \frac{1}{\ln x} > 0 pe (1,+∞)(1, +\infty) (deoarece ln⁡x>0\ln x > 0), deci FF este strict crescătoare. ■\blacksquare Barem: 2p, 3p.

b) 1xf(x)=(ln⁡x)′ln⁡x\dfrac1x f(x) = \dfrac{(\ln x)'}{\ln x}:

∫ee21xln⁡xdx=ln⁡(ln⁡x)∣ee2=ln⁡2−ln⁡1=ln⁡2.\int_e^{e^2}\frac{1}{x\ln x}dx = \ln(\ln x)\Big|_e^{e^2} = \ln 2 - \ln 1 = \ln 2.

Răspuns: ln⁡2\ln 2. Barem: 3p, 2p.

c) g(x)=ln⁡x>0g(x) = \ln x > 0 pe [e,a][e, a]:

A=∫ealn⁡x dx=(xln⁡x−x)∣ea=aln⁡a−a−(e−e)=aln⁡a−a.\mathcal A = \int_e^a\ln x\,dx = (x\ln x - x)\Big|_e^a = a\ln a - a - (e - e) = a\ln a - a.

aln⁡a−a=2a  ⟺  ln⁡a=3  ⟺  a=e3a\ln a - a = 2a \iff \ln a = 3 \iff a = e^3 (și e3>ee^3 > e).

Răspuns: a=e3a = e^3. Barem: 3p, 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=22a = 22
I.3x=2x = 2
I.4p=25p = \tfrac25
I.5m=4m = 4
I.6BC=10BC = 10
II.1.ca=1a = 1
II.2.am=1m = 1
II.2.b−2-2, 1±i32\frac{1\pm i\sqrt3}{2}
III.1.bx0∈{−5,−1}x_0 \in \{-5, -1\}
III.1.ca∈(0,6e5)a \in (0, \tfrac6{e^5})
III.2.bln⁡2\ln 2
III.2.ca=e3a = e^3

Ce merită reținut din varianta 8

  • A(a)A(b)=A(ab+a+b)A(a)A(b) = A(ab + a + b) înseamnă că a+1a + 1 se înmulțește — scrie a+1=ta + 1 = t.
  • Expresii cu rădăcini: folosește f(xk)=0f(x_k) = 0 pentru a coborî gradul.
  • ∫1xln⁡xdx=ln⁡(ln⁡x)\int\frac{1}{x\ln x}dx = \ln(\ln x).

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă