Subiect și barem BAC 2020 Matematică M1 (mate-info)
2020
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2020 Matematică M1 (mate-info) — Model oficial

Rezolvarea completă a modelului de subiect pentru Bacalaureat 2020 la Matematică M_mate-info. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice este 30; determinați a2a_2

2a2=a1+a32a_2 = a_1 + a_3, deci a1+a2+a3=3a2=30⇒a2=10a_1 + a_2 + a_3 = 3a_2 = 30 \Rightarrow a_2 = 10.

Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=x2−6x+9f(x) = x^2 - 6x + 9; arătați că (f∘f)(3)=9(f\circ f)(3) = 9

f(3)=9−18+9=0f(3) = 9 - 18 + 9 = 0, deci (f∘f)(3)=f(0)=9(f\circ f)(3) = f(0) = 9. ■\blacksquare

Barem: 2p + 3p.

3. Ecuația log⁡2(x−6)=6−log⁡2(x+6)\log_2(x - 6) = 6 - \log_2(x + 6)

Condiție: x>6x > 6. log⁡2((x−6)(x+6))=6  ⟺  x2−36=64  ⟺  x2=100\log_2\big((x-6)(x+6)\big) = 6 \iff x^2 - 36 = 64 \iff x^2 = 100.

x=−10x = -10 nu convine; x=10x = 10 convine. Răspuns: x=10x = 10. Barem: 3p + 2p.

4. Câte numere de două cifre distincte se pot forma cu cifrele {0,1,2,3,4,5}\{0,1,2,3,4,5\}?

Cifra zecilor, nenulă: 5 moduri. Cifra unităților, diferită de cea a zecilor: 5 moduri. Total 5⋅5=255\cdot5 = 25.

Barem: 2p + 3p.

5. DD mijlocul lui ACAC, EE mijlocul lui BDBD; CE→=14CA→−12BC→\overrightarrow{CE} = \frac14\overrightarrow{CA} - \frac12\overrightarrow{BC}

EE mijlocul lui BDBD: CE→=12CD→+12CB→\overrightarrow{CE} = \frac12\overrightarrow{CD} + \frac12\overrightarrow{CB}. Cum CD→=12CA→\overrightarrow{CD} = \frac12\overrightarrow{CA} și CB→=−BC→\overrightarrow{CB} = -\overrightarrow{BC}:

CE→=14CA→−12BC→. ■\overrightarrow{CE} = \frac14\overrightarrow{CA} - \frac12\overrightarrow{BC}.\ \blacksquare

Barem: 3p + 2p.

6. AB=23AB = 2\sqrt3, A=π4A = \frac\pi4, B=5π12B = \frac{5\pi}{12}; raza cercului circumscris

C=π−π4−5π12=π3C = \pi - \frac\pi4 - \frac{5\pi}{12} = \frac\pi3, sin⁡C=32\sin C = \frac{\sqrt3}2. Teorema sinusurilor:

2R=ABsin⁡C=233/2=4⇒R=2.2R = \frac{AB}{\sin C} = \frac{2\sqrt3}{\sqrt3/2} = 4 \Rightarrow R = 2.

Barem: 3p + 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(a)=(a21a411−1a)A(a) = \begin{pmatrix}a&2&1\\a&4&1\\1&-1&a\end{pmatrix}, sistemul {ax+2y+z=4ax+4y+z=6x−y+az=1\begin{cases}ax + 2y + z = 4\\ax + 4y + z = 6\\x - y + az = 1\end{cases}

a) det⁡A(1)=0\det A(1) = 0

det⁡(1211411−11)=4−1+2−4+1−2=0.\det\begin{pmatrix}1&2&1\\1&4&1\\1&-1&1\end{pmatrix} = 4 - 1 + 2 - 4 + 1 - 2 = 0.

(Prima și a treia coloană sunt egale.) Barem: 2p + 3p.

b) aa pentru care A(a)A(a) are rangul 2

det⁡A(a)=a(4a+1)−2(a2−1)+(−a−4)=2a2−2=2(a2−1).\det A(a) = a(4a + 1) - 2(a^2 - 1) + (-a - 4) = 2a^2 - 2 = 2(a^2 - 1).

Minorul ∣2141∣=−2≠0\begin{vmatrix}2&1\\4&1\end{vmatrix} = -2 \ne 0, deci rangul e cel puțin 2; e exact 2   ⟺  det⁡A(a)=0  ⟺  a∈{−1,1}\iff \det A(a) = 0 \iff a \in \{-1, 1\}.

Răspuns: a∈{−1,1}a \in \{-1, 1\}. Barem: 2p + 3p.

c) aa pentru care sistemul are soluție unică cu x02+y02+z02=3x_0^2 + y_0^2 + z_0^2 = 3

Soluție unică   ⟺  a∉{−1,1}\iff a \notin \{-1,1\}. Scăzând primele două ecuații: 2y=2⇒y0=12y = 2 \Rightarrow y_0 = 1. Rămân ax+z=2ax + z = 2 și x+az=2x + az = 2; scăzându-le: (a−1)(x−z)=0⇒x=z(a - 1)(x - z) = 0 \Rightarrow x = z, deci x0=z0=2a+1x_0 = z_0 = \frac2{a+1}.

8(a+1)2+1=3  ⟺  (a+1)2=4  ⟺  a∈{−3,1}.\frac{8}{(a+1)^2} + 1 = 3 \iff (a + 1)^2 = 4 \iff a \in \{-3, 1\}.

Cum a≠1a \ne 1: a=−3a = -3. Barem: 3p + 2p.

2. Legea asociativă x∗y=xy−12(x+y)+34x * y = xy - \frac12(x + y) + \frac34, cu e=32e = \frac32

a) x∗y=(x−12)(y−12)+12x * y = \left(x - \frac12\right)\left(y - \frac12\right) + \frac12

(x−12)(y−12)+12=xy−x2−y2+14+12=x∗y.\left(x - \tfrac12\right)\left(y - \tfrac12\right) + \tfrac12 = xy - \tfrac x2 - \tfrac y2 + \tfrac14 + \tfrac12 = x * y.

Barem: 2p + 3p.

b) x≠0x \ne 0 cu 1x∗x∗1x=x∗1x∗x\frac1x * x * \frac1x = x * \frac1x * x

Din a), x∗y∗z=(x−12)(y−12)(z−12)+12x * y * z = \left(x - \frac12\right)\left(y - \frac12\right)\left(z - \frac12\right) + \frac12. Cu u=1x−12u = \frac1x - \frac12, v=x−12v = x - \frac12: u2v=v2u  ⟺  uv(u−v)=0u^2v = v^2u \iff uv(u - v) = 0.

  • u=0⇒x=2u = 0 \Rightarrow x = 2;
  • v=0⇒x=12v = 0 \Rightarrow x = \frac12;
  • u=v⇒1x=x⇒x=±1u = v \Rightarrow \frac1x = x \Rightarrow x = \pm1.

Răspuns: x∈{−1,12,1,2}x \in \left\{-1, \frac12, 1, 2\right\}. Barem: 1p + 1p + 1p + 2p.

c) Nu există x,yx, y întregi astfel încât xx să fie simetricul lui yy

Presupunem că x∗y=32x * y = \frac32: (x−12)(y−12)=1  ⟺  (2x−1)(2y−1)=4\left(x - \frac12\right)\left(y - \frac12\right) = 1 \iff (2x - 1)(2y - 1) = 4. Pentru x,yx, y întregi, 2x−12x - 1 și 2y−12y - 1 sunt impare, deci produsul lor e impar — nu poate fi 44. Contradicție. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,∞)→Rf:(0,\infty)\to\mathbb R, f(x)=x2−8x+8ln⁡x+12−8ln⁡2f(x) = x^2 - 8x + 8\ln x + 12 - 8\ln2

a) f′(x)=2(x−2)2xf'(x) = \dfrac{2(x-2)^2}{x}

f′(x)=2x−8+8x=2x2−8x+8x=2(x−2)2x.f'(x) = 2x - 8 + \frac8x = \frac{2x^2 - 8x + 8}{x} = \frac{2(x-2)^2}x.

Barem: 3p + 2p.

b) Dreapta prin A(3,3)A(3,3), paralelă cu tangenta în x=2x = 2

Panta tangentei: f′(2)=0f'(2) = 0, deci dreapta căutată este orizontală: y=3y = 3.

Barem: 2p + 3p.

c) M(a,b)∈GgM(a,b) \in G_g, N(a,c)∈GhN(a,c) \in G_h, g(x)=x2−8ln⁡2+8ln⁡xg(x) = x^2 - 8\ln2 + 8\ln x, h(x)=8x−12h(x) = 8x - 12; b≥cb \ge c pentru a≥2a \ge 2

Observăm că f(x)=g(x)−h(x)f(x) = g(x) - h(x). f′≥0f' \ge 0, deci ff crescătoare, iar f(2)=4−16+8ln⁡2+12−8ln⁡2=0f(2) = 4 - 16 + 8\ln2 + 12 - 8\ln2 = 0. Pentru a≥2a \ge 2: f(a)≥0  ⟺  g(a)≥h(a)  ⟺  b≥cf(a) \ge 0 \iff g(a) \ge h(a) \iff b \ge c. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

2. f(x)=x2−4x2+4f(x) = \dfrac{x^2 - 4}{x^2 + 4}

a) ∫01(x2+4)f(x)dx=−113\displaystyle\int_0^1(x^2+4)f(x)dx = -\frac{11}3

∫01(x2−4)dx=13−4=−113.\int_0^1(x^2 - 4)dx = \frac13 - 4 = -\frac{11}3.

Barem: 3p + 2p.

b) Orice primitivă a lui ff este concavă pe (−∞,0](-\infty, 0]

F′′=f′F'' = f', iar f′(x)=2x(x2+4)−2x(x2−4)(x2+4)2=16x(x2+4)2≤0f'(x) = \dfrac{2x(x^2+4) - 2x(x^2-4)}{(x^2+4)^2} = \dfrac{16x}{(x^2+4)^2} \le 0 pe (−∞,0](-\infty, 0]. Deci FF e concavă acolo. ■\blacksquare Barem: 3p + 2p.

c) In=∫12xnf(x)dxI_n = \displaystyle\int_1^2x^nf(x)dx; lim⁡In=−∞\lim I_n = -\infty

Pe [1,2][1,2]: xn(x2−4)≤0x^n(x^2 - 4) \le 0 și 1x2+4≥18\frac1{x^2+4} \ge \frac18, deci xnf(x)≤18xn(x2−4)x^nf(x) \le \frac18x^n(x^2 - 4).

In≤18[xn+3n+3−4xn+1n+1]12=18(−2n+4(n+1)(n+3)−1n+3+4n+1).I_n \le \frac18\left[\frac{x^{n+3}}{n+3} - \frac{4x^{n+1}}{n+1}\right]_1^2 = \frac18\left(-\frac{2^{n+4}}{(n+1)(n+3)} - \frac1{n+3} + \frac4{n+1}\right).

Cum 2n+4(n+1)(n+3)→+∞\dfrac{2^{n+4}}{(n+1)(n+3)} \to +\infty (exponențiala domină polinomul), membrul drept tinde la −∞-\infty, deci lim⁡n→∞In=−∞\lim\limits_{n\to\infty}I_n = -\infty. ■\blacksquare Barem: 2p + 2p + 1p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a2=10a_2 = 10
I.3x=10x = 10
I.42525
I.6R=2R = 2
II.1.ba∈{−1,1}a \in \{-1,1\}
II.1.ca=−3a = -3
II.2.bx∈{−1,12,1,2}x \in \{-1, \frac12, 1, 2\}
III.1.by=3y = 3

Ce merită reținut din model

  • Rangul 2 al unei matrice 3×33\times3: determinant nul + un minor de ordin 2 nenul.
  • Argument de paritate: produs de numere impare nu poate fi par.
  • Limite de integrale spre −∞-\infty: majorează integrandul cu o funcție a cărei integrală explodează.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă