Subiect și barem BAC 2021 Matematică M1 (mate-info)
2021
August–Septembrie
Varianta 4
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2021 Matematică M1 (mate-info) — August–Septembrie, varianta 4

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2021 la Matematică M_mate-info, sesiunea august–septembrie, varianta 4. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Media aritmetică a numerelor a=2021−2a = 2021 - \sqrt2 și b=2021+2b = 2021 + \sqrt2

ma=a+b2=2021−2+2021+22=2⋅20212=2021.m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{2021 - \sqrt2 + 2021 + \sqrt2}{2} = \frac{2\cdot2021}{2} = 2021.

Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=x2−3x+1f(x) = x^2 - 3x + 1; mm cu A(1,m)∈GfA(1, m) \in G_f

m=f(1)=1−3+1=−1m = f(1) = 1 - 3 + 1 = -1.

Răspuns: m=−1m = -1. Barem: 3p + 2p.

3. Ecuația log⁡3(x+3)+log⁡3(x−3)=2\log_3(\sqrt x + 3) + \log_3(\sqrt x - 3) = 2

Condiții: x≥0x \ge 0 și x>3\sqrt x > 3, adică x>9x > 9.

log⁡3((x+3)(x−3))=2  ⟺  x−9=9  ⟺  x=18.\log_3\big((\sqrt x + 3)(\sqrt x - 3)\big) = 2 \iff x - 9 = 9 \iff x = 18.

18>918 > 9, deci convine. Răspuns: x=18x = 18. Barem: 3p + 2p.

4. Câte elemente are o mulțime cu exact 16 submulțimi?

O mulțime cu nn elemente are 2n2^n submulțimi: 2n=16  ⟺  n=42^n = 16 \iff n = 4.

Răspuns: 4 elemente. Barem: 3p + 2p.

5. M(3,0)M(3,0), N(8,3)N(8,3), P(6,3)P(6,3); QQ cu MN→+MP→=MQ→\overrightarrow{MN} + \overrightarrow{MP} = \overrightarrow{MQ}

Regula paralelogramului: MNQPMNQP este paralelogram, deci r⃗Q=r⃗N+r⃗P−r⃗M\vec r_Q = \vec r_N + \vec r_P - \vec r_M:

Q(8+6−3, 3+3−0)=Q(11,6).Q(8 + 6 - 3,\ 3 + 3 - 0) = Q(11, 6).

Barem: 3p + 2p.

6. Triunghi ascuțitunghic cu sin⁡2A⋅cos⁡A=sin⁡A\sin2A\cdot\cos A = \sin A; arătați că A=π4A = \frac\pi4

sin⁡2A=2sin⁡Acos⁡A\sin 2A = 2\sin A\cos A, deci 2sin⁡Acos⁡2A=sin⁡A2\sin A\cos^2A = \sin A. Cum sin⁡A≠0\sin A \ne 0, cos⁡2A=12\cos^2A = \frac12. AA ascuțit ⇒cos⁡A=22\Rightarrow \cos A = \frac{\sqrt2}{2}, deci A=π4A = \frac\pi4. ■\blacksquare

Barem: 3p + 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(a)=(1000a01+log⁡2a01)A(a) = \begin{pmatrix}1&0&0\\0&a&0\\1 + \log_2a & 0 & 1\end{pmatrix}, a>0a > 0

a) det⁡A(1)=1\det A(1) = 1

A(1)=(100010101)A(1) = \begin{pmatrix}1&0&0\\0&1&0\\1&0&1\end{pmatrix} (pentru că log⁡21=0\log_21 = 0). Matricea e inferior triunghiulară, deci det⁡A(1)=1⋅1⋅1=1\det A(1) = 1\cdot1\cdot1 = 1.

Barem: 2p + 3p.

b) A(a)A(a) este inversabilă pentru orice a>0a > 0

Dezvoltând după prima linie: det⁡A(a)=1⋅∣a001∣=a≠0\det A(a) = 1\cdot\begin{vmatrix}a&0\\0&1\end{vmatrix} = a \ne 0. Deci A(a)A(a) e inversabilă. ■\blacksquare Barem: 3p + 2p.

c) det⁡(A(a)+A(a)−1)≥8\det\left(A(a) + A(a)^{-1}\right) \ge 8

Notăm c=1+log⁡2ac = 1 + \log_2 a. Se verifică imediat prin înmulțire că

A(a)−1=(10001a0−c01),A(a)+A(a)−1=(2000a+1a0002).A(a)^{-1} = \begin{pmatrix}1&0&0\\0&\frac1a&0\\-c&0&1\end{pmatrix},\qquad A(a) + A(a)^{-1} = \begin{pmatrix}2&0&0\\0&a + \frac1a&0\\0&0&2\end{pmatrix}.

det⁡(A(a)+A(a)−1)=4(a+1a)≥4⋅2=8,\det\left(A(a) + A(a)^{-1}\right) = 4\left(a + \frac1a\right) \ge 4\cdot2 = 8,

folosind a+1a≥2a + \frac1a \ge 2 pentru a>0a > 0 (inegalitatea mediilor). ■\blacksquare Barem: 2p inversa, 3p finalizarea.

2. Legea x∘y=xy−m(x+y)+m(m+1)x\circ y = xy - m(x + y) + m(m + 1), m>0m > 0

a) Pentru m=1m = 1: 2∘2=22\circ2 = 2

x∘y=xy−(x+y)+2x\circ y = xy - (x + y) + 2, deci 2∘2=4−4+2=22\circ2 = 4 - 4 + 2 = 2.

Barem: 3p + 2p.

b) Dacă 2∘1=52\circ1 = 5, atunci 2∘5=12\circ5 = 1

2−3m+m2+m=5  ⟺  m2−2m−3=0  ⟺  (m−3)(m+1)=0,2 - 3m + m^2 + m = 5 \iff m^2 - 2m - 3 = 0 \iff (m - 3)(m + 1) = 0,

și cum m>0m > 0, m=3m = 3. Atunci 2∘5=10−3⋅7+3⋅4=10−21+12=12\circ5 = 10 - 3\cdot7 + 3\cdot4 = 10 - 21 + 12 = 1. ■\blacksquare Barem: 3p + 2p.

c) xx real cu (mx3)∘(−mx2)=m(mx^3)\circ(-mx^2) = m pentru orice m>0m > 0

−m2x5−m(mx3−mx2)+m2+m=m  ⟺  m2(−x5−x3+x2+1)=0.-m^2x^5 - m(mx^3 - mx^2) + m^2 + m = m \iff m^2\left(-x^5 - x^3 + x^2 + 1\right) = 0.

Cum m>0m > 0: x5+x3−x2−1=0  ⟺  x3(x2+1)−(x2+1)=0  ⟺  (x2+1)(x3−1)=0x^5 + x^3 - x^2 - 1 = 0 \iff x^3(x^2 + 1) - (x^2 + 1) = 0 \iff (x^2 + 1)(x^3 - 1) = 0, deci x=1x = 1.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 2p + 3p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,∞)→Rf:(0,\infty)\to\mathbb R, f(x)=x4−2−4ln⁡xf(x) = x^4 - 2 - 4\ln x

a) f′(x)=4(x2+1)(x+1)(x−1)xf'(x) = \dfrac{4(x^2+1)(x+1)(x-1)}{x}

f′(x)=4x3−4x=4(x4−1)x=4(x2+1)(x+1)(x−1)x.f'(x) = 4x^3 - \frac4x = \frac{4(x^4 - 1)}{x} = \frac{4(x^2 + 1)(x + 1)(x - 1)}{x}.

Barem: 3p + 2p.

b) Intervalele de monotonie

Pe (0,∞)(0,\infty), x2+1>0x^2 + 1 > 0, x+1>0x + 1 > 0, x>0x > 0, deci semnul lui f′f' este semnul lui x−1x - 1:

  • f′≤0f' \le 0 pe (0,1](0, 1] — ff descrescătoare pe (0,1](0,1];
  • f′≥0f' \ge 0 pe [1,∞)[1, \infty) — ff crescătoare pe [1,∞)[1,\infty).

Barem: 2p + 3p.

c) f(x)=0f(x) = 0 are exact două soluții în (0,∞)(0,\infty)

lim⁡x↘0f(x)=0−2−4⋅(−∞)=+∞\lim\limits_{x\searrow0}f(x) = 0 - 2 - 4\cdot(-\infty) = +\infty, lim⁡x→∞f(x)=+∞\lim\limits_{x\to\infty}f(x) = +\infty (x4x^4 domină ln⁡x\ln x), iar f(1)=1−2−0=−1<0f(1) = 1 - 2 - 0 = -1 < 0.

ff e continuă și strict descrescătoare pe (0,1)(0, 1), de la +∞+\infty la −1-1: exact o soluție în (0,1)(0,1). Analog, strict crescătoare pe (1,∞)(1,\infty) de la −1-1 la +∞+\infty: exact o soluție în (1,∞)(1, \infty). Total: exact două soluții. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

2. f(x)=1+2xx4+1f(x) = 1 + \dfrac{2x}{x^4 + 1}

a) ∫01(x4+1)f(x)dx=115\displaystyle\int_0^1(x^4 + 1)f(x)dx = \frac{11}{5}

∫01(x4+1+2x)dx=(x55+x+x2)∣01=15+1+1=115.\int_0^1(x^4 + 1 + 2x)dx = \left(\frac{x^5}{5} + x + x^2\right)\Big|_0^1 = \frac15 + 1 + 1 = \frac{11}{5}.

Barem: 3p + 2p.

b) Panta asimptotei oblice spre +∞+\infty a primitivei FF

Panta este m=lim⁡x→∞F(x)xm = \lim\limits_{x\to\infty}\dfrac{F(x)}{x}. Cum FF e crescătoare cu F(x)≥F(0)+x→∞F(x) \ge F(0) + x \to \infty (căci f≥1f \ge 1 pe [0,∞)[0,\infty)), aplicăm l'Hôpital (∞∞\frac\infty\infty):

m=lim⁡x→∞F′(x)1=lim⁡x→∞(1+2xx4+1)=1.m = \lim_{x\to\infty}\frac{F'(x)}{1} = \lim_{x\to\infty}\left(1 + \frac{2x}{x^4+1}\right) = 1.

Răspuns: panta este 11. Barem: 3p + 2p.

c) GG primitiva cu G(0)=0G(0) = 0; arătați că ∫01xG(x)dx=13+π8−14ln⁡2\displaystyle\int_0^1xG(x)dx = \frac13 + \frac\pi8 - \frac14\ln2

2tt4+1=(t2)′1+(t2)2\dfrac{2t}{t^4 + 1} = \dfrac{(t^2)'}{1 + (t^2)^2}, deci

G(x)=∫0xf(t)dt=x+arctg⁡(x2).G(x) = \int_0^x f(t)dt = x + \operatorname{arctg}(x^2).

∫01xG(x)dx=∫01x2dx+∫01xarctg⁡(x2)dx=13+∫01xarctg⁡(x2)dx.\int_0^1 xG(x)dx = \int_0^1x^2dx + \int_0^1x\operatorname{arctg}(x^2)dx = \frac13 + \int_0^1 x\operatorname{arctg}(x^2)dx.

Prin părți, cu u=arctg⁡(x2)u = \operatorname{arctg}(x^2), v=x22v = \frac{x^2}{2}, u′=2xx4+1u' = \frac{2x}{x^4+1}:

∫01xarctg⁡(x2)dx=x22arctg⁡(x2)∣01−∫01x3x4+1dx=π8−14ln⁡(x4+1)∣01=π8−14ln⁡2.\int_0^1x\operatorname{arctg}(x^2)dx = \frac{x^2}{2}\operatorname{arctg}(x^2)\Big|_0^1 - \int_0^1\frac{x^3}{x^4 + 1}dx = \frac\pi8 - \frac14\ln(x^4 + 1)\Big|_0^1 = \frac\pi8 - \frac14\ln2.

Deci ∫01xG(x)dx=13+π8−14ln⁡2\displaystyle\int_0^1xG(x)dx = \frac13 + \frac\pi8 - \frac14\ln2. ■\blacksquare Barem: 2p GG, 3p integrala.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.120212021
I.2m=−1m = -1
I.3x=18x = 18
I.444 elemente
I.5Q(11,6)Q(11, 6)
II.2.cx=1x = 1
III.1.bdescrescătoare pe (0,1](0,1], crescătoare pe [1,∞)[1,\infty)
III.2.bpanta =1= 1

Ce merită reținut din varianta 4

  • Număr de soluții: monotonie pe intervale + semnul valorilor în capete/limite (Darboux).
  • ∫2x1+x4dx=arctg⁡(x2)\int\frac{2x}{1 + x^4}dx = \operatorname{arctg}(x^2) — substituția t=x2t = x^2.
  • Panta asimptotei oblice a unei primitive =lim⁡f(x)= \lim f(x) (l'Hôpital).
  • a+1a≥2a + \frac1a \ge 2 pentru a>0a > 0.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă