Subiect și barem BAC 2021 Matematică M1 (mate-info)
2021
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2021 Matematică M1 (mate-info) — Simulare națională

Rezolvarea completă a simulării pentru Bacalaureat 2021 la Matematică M_mate-info (clasa a XII-a). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresia geometrică cu b2=2b_2 = 2, b4=4b_4 = 4; determinați b6b_6

Într-o progresie geometrică, b42=b2⋅b6b_4^2 = b_2\cdot b_6 (termenul din mijloc e media geometrică): 16=2b6⇒b6=816 = 2b_6 \Rightarrow b_6 = 8.

Răspuns: b6=8b_6 = 8. Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=x2−2x+mf(x) = x^2 - 2x + m; vârful parabolei pe dreapta y=3xy = 3x

xV=−b2a=1x_V = -\frac{b}{2a} = 1, yV=f(1)=m−1y_V = f(1) = m - 1. Condiția: m−1=3⋅1  ⟺  m=4m - 1 = 3\cdot1 \iff m = 4.

Răspuns: m=4m = 4. Barem: 2p + 3p.

3. Ecuația 4x−2x+1−3=04^x - 2^{x+1} - 3 = 0

Cu t=2x>0t = 2^x > 0: t2−2t−3=0  ⟺  (t+1)(t−3)=0t^2 - 2t - 3 = 0 \iff (t + 1)(t - 3) = 0. Cum t>0t > 0, t=3t = 3, deci x=log⁡23x = \log_23.

Răspuns: x=log⁡23x = \log_23. Barem: 3p + 2p.

4. Câte numere de trei cifre au exact două cifre egale?

Formele posibile: aab‾\overline{aab}, aba‾\overline{aba}, baa‾\overline{baa} cu a≠ba \ne b.

  • aab‾\overline{aab}: a∈{1..9}a \in \{1..9\} (9 moduri), b≠ab \ne a (9 moduri) — 81;
  • aba‾\overline{aba}: analog — 81;
  • baa‾\overline{baa}: b≠0b \ne 0, b≠ab \ne a; aa oarecare. Dacă a=0a = 0, bb are 9 variante; dacă a≠0a \ne 0 (9 valori), bb are 8 variante: 9+72=819 + 72 = 81.

Răspuns: 3⋅81=2433\cdot81 = 243. Barem: 2p + 3p.

5. ABAB și A′B′A'B' au același mijloc; arătați că AB′→+BA′→=0⃗\overrightarrow{AB'} + \overrightarrow{BA'} = \vec0

Fie MM mijlocul comun: AM→=MB→\overrightarrow{AM} = \overrightarrow{MB}, A′M→=MB′→\overrightarrow{A'M} = \overrightarrow{MB'}.

AB′→+BA′→=(AM→+BM→)+(MB′→+MA′→)=0⃗+0⃗=0⃗. ■\overrightarrow{AB'} + \overrightarrow{BA'} = \left(\overrightarrow{AM} + \overrightarrow{BM}\right) + \left(\overrightarrow{MB'} + \overrightarrow{MA'}\right) = \vec0 + \vec0 = \vec0.\ \blacksquare

Barem: 2p + 3p.

6. AB+AC+BC=2R(sin⁡A+sin⁡B+sin⁡C)AB + AC + BC = 2R(\sin A + \sin B + \sin C)

Teorema sinusurilor: BCsin⁡A=ACsin⁡B=ABsin⁡C=2R\dfrac{BC}{\sin A} = \dfrac{AC}{\sin B} = \dfrac{AB}{\sin C} = 2R, deci BC=2Rsin⁡ABC = 2R\sin A, AC=2Rsin⁡BAC = 2R\sin B, AB=2Rsin⁡CAB = 2R\sin C. Adunând se obține relația. ■\blacksquare

Barem: 2p + 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Sistemul {ax+(a+1)y+(a+2)z=abx+(b+1)y+(b+2)z=by+z=1\begin{cases}ax + (a+1)y + (a+2)z = a\\bx + (b+1)y + (b+2)z = b\\y + z = 1\end{cases}, X(a,b)=(aa+1a+2bb+1b+2011)X(a,b) = \begin{pmatrix}a&a+1&a+2\\b&b+1&b+2\\0&1&1\end{pmatrix}

a) det⁡X(0,1)=1\det X(0,1) = 1

det⁡(012123011)=0+0+2−0−0−1=1.\det\begin{pmatrix}0&1&2\\1&2&3\\0&1&1\end{pmatrix} = 0 + 0 + 2 - 0 - 0 - 1 = 1.

Barem: 2p + 3p.

b) Pentru a≠ba \ne b sistemul are soluție unică

Scădem coloana 1 din coloanele 2 și 3:

det⁡X(a,b)=∣a12b12011∣=a(1−2)−1⋅b+2b=b−a.\det X(a,b) = \begin{vmatrix}a&1&2\\b&1&2\\0&1&1\end{vmatrix} = a(1 - 2) - 1\cdot b + 2b = b - a.

Pentru a≠ba \ne b, det⁡≠0\det \ne 0: sistem Cramer, soluție unică. ■\blacksquare Barem: 3p + 2p.

c) Pentru orice soluție (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0): y02−z02−2ax0=3y_0^2 - z_0^2 - 2ax_0 = 3

Cazul a≠ba \ne b: (0,2,−1)(0, 2, -1) verifică sistemul (2(a+1)−(a+2)=a2(a+1) - (a+2) = a, la fel pentru bb, și 2−1=12 - 1 = 1), deci e soluția unică: 4−1−0=34 - 1 - 0 = 3.

Cazul a=ba = b: primele două ecuații coincid. Cu x=αx = \alpha și z=1−yz = 1 - y: aα+(a+1)y+(a+2)(1−y)=a⇒y=2+aαa\alpha + (a+1)y + (a+2)(1 - y) = a \Rightarrow y = 2 + a\alpha, z=−1−aαz = -1 - a\alpha.

y02−z02−2ax0=(y0−z0)(y0+z0)−2aα=(3+2aα)⋅1−2aα=3. ■y_0^2 - z_0^2 - 2ax_0 = (y_0 - z_0)(y_0 + z_0) - 2a\alpha = (3 + 2a\alpha)\cdot1 - 2a\alpha = 3.\ \blacksquare

Barem: 2p + 3p.

2. Pe M=(2,∞)M = (2,\infty): x∗y=(x−1)log⁡3(y−1)+1x * y = (x - 1)^{\log_3(y-1)} + 1 (asociativă)

a) 5∗10=175 * 10 = 17

5∗10=4log⁡39+1=42+1=17.5 * 10 = 4^{\log_39} + 1 = 4^2 + 1 = 17.

Barem: 3p + 2p.

b) Elementul neutru

x∗e=x  ⟺  (x−1)log⁡3(e−1)=x−1x * e = x \iff (x - 1)^{\log_3(e-1)} = x - 1 pentru orice x>2x > 2, deci log⁡3(e−1)=1\log_3(e - 1) = 1, e=4∈Me = 4 \in M. Verificare: 4∗x=3log⁡3(x−1)+1=x4 * x = 3^{\log_3(x-1)} + 1 = x.

Răspuns: e=4e = 4. Barem: 3p + 2p.

c) x∈Mx \in M cu x∗x∗x=x∗xx * x * x = x * x

x∗x=(x−1)log⁡3(x−1)+1x * x = (x-1)^{\log_3(x-1)} + 1, iar x∗x∗x=(x∗x)∗x=((x−1)log⁡3(x−1))log⁡3(x−1)+1=(x−1)log⁡32(x−1)+1x * x * x = (x * x) * x = \left((x-1)^{\log_3(x-1)}\right)^{\log_3(x-1)} + 1 = (x-1)^{\log_3^2(x-1)} + 1.

Cum x−1>1x - 1 > 1 (bază diferită de 1), egalitatea exponenților: log⁡32(x−1)=log⁡3(x−1)\log_3^2(x-1) = \log_3(x-1), deci log⁡3(x−1)∈{0,1}\log_3(x-1) \in \{0, 1\}, adică x∈{2,4}x \in \{2, 4\}. Doar x=4∈Mx = 4 \in M.

Răspuns: x=4x = 4. Barem: 2p + 3p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=e2x+x4+2f(x) = \sqrt{e^{2x} + x^4 + 2}

a) f′(x)=e2x+2x3e2x+x4+2f'(x) = \dfrac{e^{2x} + 2x^3}{\sqrt{e^{2x} + x^4 + 2}}

f′(x)=2e2x+4x32e2x+x4+2=e2x+2x3e2x+x4+2.f'(x) = \frac{2e^{2x} + 4x^3}{2\sqrt{e^{2x} + x^4 + 2}} = \frac{e^{2x} + 2x^3}{\sqrt{e^{2x} + x^4 + 2}}.

Barem: 3p + 2p.

b) Tangenta în x=0x = 0 este paralelă cu x−3y=0x - \sqrt3y = 0

f′(0)=13f'(0) = \dfrac{1}{\sqrt3}. Dreapta y=x3y = \dfrac{x}{\sqrt3} are panta 13\dfrac1{\sqrt3}. Pantele sunt egale, iar tangenta trece prin (0,3)(0, \sqrt3), care nu e pe dreaptă — deci sunt paralele. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

c) ff are un unic punct de extrem

Semnul lui f′f' este semnul lui g(x)=e2x+2x3g(x) = e^{2x} + 2x^3. g′(x)=2e2x+6x2>0g'(x) = 2e^{2x} + 6x^2 > 0, deci gg strict crescătoare, continuă, cu limitele −∞-\infty și +∞+\infty: există un unic cc cu g(c)=0g(c) = 0, g<0g < 0 pe (−∞,c)(-\infty, c), g>0g > 0 pe (c,∞)(c, \infty).

Deci ff e strict descrescătoare pe (−∞,c](-\infty, c] și strict crescătoare pe [c,∞)[c, \infty): unic punct de extrem (minim) în cc. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

2. f(x)=12(1x2+1−1x2+3)f(x) = \dfrac12\left(\dfrac1{x^2+1} - \dfrac1{x^2+3}\right)

a) ∫01(2f(x)+1x2+3)dx=π4\displaystyle\int_0^1\left(2f(x) + \frac1{x^2+3}\right)dx = \frac\pi4

∫011x2+1dx=arctg⁡x∣01=π4.\int_0^1\frac{1}{x^2+1}dx = \operatorname{arctg}x\Big|_0^1 = \frac\pi4.

Barem: 3p + 2p.

b) Orice primitivă FF a lui ff este strict crescătoare

F′(x)=f(x)=12⋅(x2+3)−(x2+1)(x2+1)(x2+3)=1(x2+1)(x2+3)>0.F'(x) = f(x) = \frac12\cdot\frac{(x^2 + 3) - (x^2 + 1)}{(x^2+1)(x^2+3)} = \frac{1}{(x^2+1)(x^2+3)} > 0.

Deci FF e strict crescătoare. ■\blacksquare Barem: 3p + 2p.

c) ∫abf(x)F2(x)dx>0\displaystyle\int_a^bf(x)F^2(x)dx > 0 pentru a<ba < b

∫abF2(x)F′(x)dx=F3(x)3∣ab=13(F3(b)−F3(a)).\int_a^bF^2(x)F'(x)dx = \frac{F^3(x)}{3}\Big|_a^b = \frac13\left(F^3(b) - F^3(a)\right).

FF strict crescătoare ⇒F(a)<F(b)\Rightarrow F(a) < F(b), iar t↦t3t\mapsto t^3 e strict crescătoare ⇒F3(a)<F3(b)\Rightarrow F^3(a) < F^3(b). Integrala e strict pozitivă. ■\blacksquare Barem: 3p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1b6=8b_6 = 8
I.2m=4m = 4
I.3x=log⁡23x = \log_23
I.4243243
II.2.be=4e = 4
II.2.cx=4x = 4

Ce merită reținut din simulare

  • Progresii geometrice: bk2=bk−p⋅bk+pb_k^2 = b_{k-p}\cdot b_{k+p}.
  • Sistem cu parametri: tratează separat cazul determinant nenul și cazul nedeterminat.
  • ∫F2F′dx=F33\int F^2F'dx = \frac{F^3}{3} — cheia la c).
  • Unicitatea extremului: studiază o funcție auxiliară care dă semnul derivatei.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă