Subiect și barem BAC 2021 Matematică M1 (mate-info)
2021
Sesiune specială
Varianta 7
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2021 Matematică M1 (mate-info) — Sesiune specială, varianta 7

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2021 la Matematică M_mate-info, sesiunea specială, varianta 7. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Modulul lui z=(2+3i)(2−3i)−(9−3i)z = (2 + 3i)(2 - 3i) - (9 - 3i)

(2+3i)(2−3i)=4−9i2=13(2 + 3i)(2 - 3i) = 4 - 9i^2 = 13, deci z=13−9+3i=4+3iz = 13 - 9 + 3i = 4 + 3i.

∣z∣=42+32=5.|z| = \sqrt{4^2 + 3^2} = 5.

Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=x−2f(x) = x - 2, g(x)=5x+20g(x) = 5x + 20; calculați (g∘f)(2)(g\circ f)(2)

f(2)=0f(2) = 0, deci (g∘f)(2)=g(0)=20(g\circ f)(2) = g(0) = 20.

Barem: 2p + 3p.

3. Ecuația 4x−5=1164^{x-5} = \frac1{16}

116=4−2\frac1{16} = 4^{-2}, deci x−5=−2  ⟺  x=3x - 5 = -2 \iff x = 3.

Barem: 3p + 2p.

4. Probabilitatea ca un număr de trei cifre să aibă produsul cifrelor 8

900 de cazuri posibile. Cifrele (nenule) cu produsul 8: {1,1,8}\{1,1,8\} — 3 numere (118,181,811118, 181, 811); {1,2,4}\{1,2,4\} — 6 numere; {2,2,2}\{2,2,2\} — 1 număr (222222). Total 10 cazuri favorabile.

p=10900=190.p = \frac{10}{900} = \frac1{90}.

Barem: 2p + 2p + 1p.

5. Paralelogramul ABCDABCD cu AB=4AB = 4, BC=6BC = 6, ∠ABC=120∘\angle ABC = 120^\circ; ∣AM→∣|\overrightarrow{AM}|, MM mijlocul lui BDBD

Diagonalele paralelogramului se înjumătățesc, deci MM e și mijlocul lui ACAC: AM=AC2AM = \frac{AC}2.

Teorema cosinusului în △ABC\triangle ABC:

AC2=16+36−2⋅4⋅6⋅cos⁡120∘=52+24=76⇒AC=219.AC^2 = 16 + 36 - 2\cdot4\cdot6\cdot\cos120^\circ = 52 + 24 = 76 \Rightarrow AC = 2\sqrt{19}.

Răspuns: ∣AM→∣=19|\overrightarrow{AM}| = \sqrt{19}. Barem: 2p + 3p.

6. AB=12AB = 12, AC=16AC = 16, BC=20BC = 20: arătați că rR=25\frac rR = \frac25

122+162=400=20212^2 + 16^2 = 400 = 20^2, deci triunghiul e dreptunghic în AA și R=BC2=10R = \frac{BC}{2} = 10.

Aria: A=12⋅162=96\mathcal A = \frac{12\cdot16}{2} = 96, semiperimetrul p=24p = 24, deci r=Ap=4r = \frac{\mathcal A}{p} = 4 și rR=410=25\frac rR = \frac4{10} = \frac25. ■\blacksquare

Barem: 2p + 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(a)=(a1−22132a−121)A(a) = \begin{pmatrix}a&1&-2\\2&1&3\\2a-1&2&1\end{pmatrix} și sistemul {ax+y−2z=22x+y+3z=1(2a−1)x+2y+z=a\begin{cases}ax + y - 2z = 2\\2x + y + 3z = 1\\(2a-1)x + 2y + z = a\end{cases}

a) det⁡A(4)=5\det A(4) = 5

det⁡(41−2213721)=4+21−8+14−2−24=5.\det\begin{pmatrix}4&1&-2\\2&1&3\\7&2&1\end{pmatrix} = 4 + 21 - 8 + 14 - 2 - 24 = 5.

Barem: 2p + 3p.

b) aa pentru care A(a)A(a) nu este inversabilă

Dezvoltând după prima linie:

det⁡A(a)=a(1−6)−1(2−3(2a−1))−2(4−(2a−1))=−5a+6a−5−10+4a=5a−15.\det A(a) = a(1 - 6) - 1\big(2 - 3(2a-1)\big) - 2\big(4 - (2a - 1)\big) = -5a + 6a - 5 - 10 + 4a = 5a - 15.

det⁡A(a)=0  ⟺  a=3\det A(a) = 0 \iff a = 3. Barem: 2p + 3p.

c) Pentru a=3a = 3, soluțiile cu z02=x0+y0z_0^2 = x_0 + y_0

Sistemul: 3x+y−2z=23x + y - 2z = 2, 2x+y+3z=12x + y + 3z = 1, 5x+2y+z=35x + 2y + z = 3. A treia ecuație este suma primelor două, deci sistemul e compatibil nedeterminat. Fie z=αz = \alpha. Scăzând primele două: x−5α=1⇒x=1+5αx - 5\alpha = 1 \Rightarrow x = 1 + 5\alpha; apoi y=1−2x−3α=−1−13αy = 1 - 2x - 3\alpha = -1 - 13\alpha.

Condiția: α2=(1+5α)+(−1−13α)=−8α  ⟺  α(α+8)=0\alpha^2 = (1 + 5\alpha) + (-1 - 13\alpha) = -8\alpha \iff \alpha(\alpha + 8) = 0.

Răspuns: (1,−1,0)(1, -1, 0) și (−39,103,−8)(-39, 103, -8). Barem: 3p + 2p.

2. Pe G=(1,∞)G = (1,\infty): x∗y=xlog⁡3yx * y = \sqrt{x^{\log_3y}} (lege asociativă)

a) 4∗3=24 * 3 = 2

4∗3=4log⁡33=4=2.4 * 3 = \sqrt{4^{\log_33}} = \sqrt4 = 2.

Barem: 3p + 2p.

b) e=9e = 9 este elementul neutru

x∗9=xlog⁡39=x2=xx * 9 = \sqrt{x^{\log_39}} = \sqrt{x^2} = x (căci x>0x > 0). Iar 9∗x=9log⁡3x=(3log⁡3x)2=x2=x9 * x = \sqrt{9^{\log_3x}} = \sqrt{\left(3^{\log_3x}\right)^2} = \sqrt{x^2} = x. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

c) x∈Gx \in G egal cu simetricul său

xx e propriul simetric   ⟺  x∗x=9  ⟺  x12log⁡3x=9\iff x * x = 9 \iff x^{\frac12\log_3x} = 9. Logaritmând în baza 3:

12log⁡32x=2  ⟺  log⁡32x=4  ⟺  log⁡3x=±2.\tfrac12\log_3^2x = 2 \iff \log_3^2x = 4 \iff \log_3x = \pm2.

x=19∉Gx = \frac19 \notin G; x=9∈Gx = 9 \in G.

Răspuns: x=9x = 9. Barem: 3p + 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=(x2−9)(x2−4)+3f(x) = (x^2 - 9)(x^2 - 4) + 3

a) f′(x)=2x(2x2−13)f'(x) = 2x(2x^2 - 13)

f′(x)=2x(x2−4)+(x2−9)⋅2x=2x(2x2−13).f'(x) = 2x(x^2 - 4) + (x^2 - 9)\cdot2x = 2x(2x^2 - 13).

Barem: 3p + 2p.

b) lim⁡x→3sin⁡(x−3)f(x)−3=130\lim\limits_{x\to3}\dfrac{\sin(x-3)}{f(x) - 3} = \dfrac1{30}

lim⁡x→3sin⁡(x−3)(x−3)(x+3)(x2−4)=1⋅16⋅5=130,\lim_{x\to3}\frac{\sin(x - 3)}{(x - 3)(x + 3)(x^2 - 4)} = 1\cdot\frac{1}{6\cdot5} = \frac1{30},

folosind lim⁡t→0sin⁡tt=1\lim\limits_{t\to0}\frac{\sin t}{t} = 1. Barem: 2p + 3p.

c) Valorile lui mm pentru care f(x)=mf(x) = m are exact patru soluții reale

f′(x)=0  ⟺  x∈{−132,0,132}f'(x) = 0 \iff x \in \left\{-\sqrt{\tfrac{13}2}, 0, \sqrt{\tfrac{13}2}\right\}. Tabel de variație:

  • ff strict descrescătoare pe (−∞,−132]\left(-\infty, -\sqrt{\frac{13}{2}}\right] și pe [0,132]\left[0, \sqrt{\frac{13}{2}}\right];
  • ff strict crescătoare pe [−132,0]\left[-\sqrt{\frac{13}{2}}, 0\right] și pe [132,∞)\left[\sqrt{\frac{13}{2}}, \infty\right).

Valori: f(±132)=(−52)⋅52+3=−134f\left(\pm\sqrt{\frac{13}2}\right) = \left(-\frac52\right)\cdot\frac52 + 3 = -\frac{13}4 (minime), f(0)=36+3=39f(0) = 36 + 3 = 39 (maxim local), lim⁡x→±∞f(x)=+∞\lim\limits_{x\to\pm\infty}f(x) = +\infty.

Graficul are forma „W”: dreapta y=my = m taie fiecare dintre cele patru ramuri de monotonie exact o dată dacă și numai dacă −134<m<39-\frac{13}4 < m < 39.

Răspuns: m∈(−134,39)m \in \left(-\frac{13}4, 39\right). Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=2xarctg⁡xf(x) = 2x\operatorname{arctg}x

a) ∫12f(x)arctg⁡xdx=3\displaystyle\int_1^2\frac{f(x)}{\operatorname{arctg}x}dx = 3

∫122x dx=x2∣12=4−1=3.\int_1^2 2x\,dx = x^2\Big|_1^2 = 4 - 1 = 3.

Barem: 3p + 2p.

b) a≠0a \ne 0 cu ∫03f(x)dx=πa−3\displaystyle\int_0^{\sqrt3}f(x)dx = \frac\pi a - \sqrt3

Prin părți, cu (x2+1)′=2x(x^2 + 1)' = 2x:

∫03(x2+1)′arctg⁡x dx=(x2+1)arctg⁡x∣03−∫03(x2+1)⋅1x2+1dx=4⋅π3−3.\int_0^{\sqrt3}(x^2+1)'\operatorname{arctg}x\,dx = (x^2+1)\operatorname{arctg}x\Big|_0^{\sqrt3} - \int_0^{\sqrt3}(x^2+1)\cdot\frac1{x^2+1}dx = 4\cdot\frac\pi3 - \sqrt3.

πa=4π3  ⟺  a=34\frac\pi a = \frac{4\pi}3 \iff a = \frac34.

Răspuns: a=34a = \dfrac34. Barem: 3p + 2p.

c) ∫−11xf(x)dx=0\displaystyle\int_{-1}^1xf(x)dx = 0

h(x)=xf(x)=2x2arctg⁡xh(x) = xf(x) = 2x^2\operatorname{arctg}x este impară: h(−x)=2x2arctg⁡(−x)=−h(x)h(-x) = 2x^2\operatorname{arctg}(-x) = -h(x). Cu substituția x=−tx = -t:

I=∫−11h(x)dx=∫−11h(−t)dt=−I⇒2I=0⇒I=0. ■I = \int_{-1}^1h(x)dx = \int_{-1}^1h(-t)dt = -I \Rightarrow 2I = 0 \Rightarrow I = 0.\ \blacksquare

Barem: 3p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1∣z∣=5\lvert z\rvert = 5
I.22020
I.3x=3x = 3
I.4p=190p = \frac1{90}
I.519\sqrt{19}
II.1.ba=3a = 3
II.1.c(1,−1,0)(1,-1,0), (−39,103,−8)(-39,103,-8)
II.2.cx=9x = 9
III.1.cm∈(−134,39)m \in (-\frac{13}{4}, 39)
III.2.ba=34a = \frac34

Ce merită reținut din varianta 7

  • Sistem cu determinant nul: caută o relație între ecuații și parametrizează soluția.
  • Funcție bipătratică: graficul „W” are patru intersecții cu orizontala între minim și maximul local.
  • Integrala unei funcții impare pe [−a,a][-a,a] este 0.
  • r=Apr = \frac{\mathcal A}{p}, iar la triunghiul dreptunghic R=ipotenuza2R = \frac{\text{ipotenuza}}{2}.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă