Subiect și barem BAC 2020 Matematică M1 (mate-info)
2020
Iunie–Iulie
Varianta 6
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2020 Matematică M1 (mate-info) — Iunie–Iulie, varianta 6

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2020 la Matematică M_mate-info, sesiunea iunie–iulie, varianta 6. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. z=(1−i2)(1+i2)z = (1 - i\sqrt2)(1 + i\sqrt2) este natural

z=12−(i2)2=1−2i2=1+2=3∈N.z = 1^2 - (i\sqrt2)^2 = 1 - 2i^2 = 1 + 2 = 3 \in \mathbb N.

Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=3x+af(x) = 3x + a; aa cu f(x)+f(1−x)=7f(x) + f(1 - x) = 7 pentru orice xx

3x+a+3(1−x)+a=2a+3=7  ⟺  a=2.3x + a + 3(1 - x) + a = 2a + 3 = 7 \iff a = 2.

Barem: 3p + 2p.

3. Ecuația 5x+5−x=25^x + 5^{-x} = 2

Înmulțind cu 5x>05^x > 0: 52x−2⋅5x+1=0  ⟺  (5x−1)2=0  ⟺  5x=1  ⟺  x=05^{2x} - 2\cdot5^x + 1 = 0 \iff (5^x - 1)^2 = 0 \iff 5^x = 1 \iff x = 0.

Barem: 3p + 2p.

4. A={1,2,3,4,5}A = \{1,2,3,4,5\}; numărul submulțimilor cu 3 elemente care îl conțin pe 1

Pe lângă 11 alegem încă 2 elemente din {2,3,4,5}\{2,3,4,5\}: C42=4!2! 2!=6C_4^2 = \dfrac{4!}{2!\,2!} = 6.

Răspuns: 66. Barem: 3p + 2p.

5. M(−4,4)M(-4,4); dreapta dd prin MM, perpendiculară pe OMOM

mOM=4−4=−1m_{OM} = \frac{4}{-4} = -1, deci md=1m_d = 1:

d: y−4=x+4  ⟺  y=x+8.d:\ y - 4 = x + 4 \iff y = x + 8.

Barem: 2p + 3p.

6. △ABC\triangle ABC dreptunghic în AA cu sin⁡B=cos⁡B\sin B = \cos B este isoscel

sin⁡B=ACBC\sin B = \dfrac{AC}{BC}, cos⁡B=ABBC\cos B = \dfrac{AB}{BC}. Egalitatea dă AC=ABAC = AB: triunghiul e isoscel. ■\blacksquare

Barem: 2p + 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(a)=(aa+1a+2a2+1a2+2a2+3124)A(a) = \begin{pmatrix}a & a+1 & a+2\\ a^2+1 & a^2+2 & a^2+3\\ 1&2&4\end{pmatrix}

a) det⁡A(0)=−1\det A(0) = -1

det⁡(012123124)=0+3+4−4−0−4=−1.\det\begin{pmatrix}0&1&2\\1&2&3\\1&2&4\end{pmatrix} = 0 + 3 + 4 - 4 - 0 - 4 = -1.

Barem: 2p + 3p.

b) A(a)A(a) este inversabilă pentru orice aa

Scădem coloana 1 din coloanele 2 și 3:

det⁡A(a)=∣a12a2+112113∣=a(3−2)−(3(a2+1)−2)+2((a2+1)−1)=−(a2−a+1).\det A(a) = \begin{vmatrix}a&1&2\\a^2+1&1&2\\1&1&3\end{vmatrix} = a(3 - 2) - \big(3(a^2+1) - 2\big) + 2\big((a^2+1) - 1\big) = -(a^2 - a + 1).

a2−a+1=(a−12)2+34>0a^2 - a + 1 = \left(a - \frac12\right)^2 + \frac34 > 0, deci det⁡A(a)≠0\det A(a) \ne 0. ■\blacksquare Barem: 3p + 2p.

c) aa întreg pentru care A(a)−1A(a)^{-1} are elemente întregi

Pentru aa întreg, A(a)A(a) are elemente întregi. Dacă A(a)−1A(a)^{-1} are elemente întregi, atunci det⁡A(a)⋅det⁡A(a)−1=1\det A(a)\cdot\det A(a)^{-1} = 1 cu ambii factori întregi, deci det⁡A(a)=±1\det A(a) = \pm1; reciproc, dacă det⁡A(a)=±1\det A(a) = \pm1, inversa =±A∗= \pm A^* are elemente întregi.

Cum det⁡A(a)<0\det A(a) < 0: −(a2−a+1)=−1  ⟺  a(a−1)=0-(a^2 - a + 1) = -1 \iff a(a - 1) = 0.

Răspuns: a∈{0,1}a \in \{0, 1\}. Barem: 3p + 2p.

2. Pe A=[1,∞)A = [1,\infty): x∗y=12x3y3−x3−y3+93x * y = \frac12\sqrt[3]{x^3y^3 - x^3 - y^3 + 9}

a) 1∗2020=11 * 2020 = 1

1∗2020=1220203−1−20203+93=1283=1.1 * 2020 = \tfrac12\sqrt[3]{2020^3 - 1 - 2020^3 + 9} = \tfrac12\sqrt[3]8 = 1.

Barem: 3p + 2p.

b) x∗y=18(x3−1)(y3−1)+13x * y = \sqrt[3]{\frac18(x^3-1)(y^3-1) + 1}

x3y3−x3−y3+9=(x3−1)(y3−1)+8x^3y^3 - x^3 - y^3 + 9 = (x^3 - 1)(y^3 - 1) + 8, iar 12u3=u83\frac12\sqrt[3]{u} = \sqrt[3]{\frac u8}:

x∗y=(x3−1)(y3−1)+883=18(x3−1)(y3−1)+13.x * y = \sqrt[3]{\frac{(x^3-1)(y^3-1) + 8}{8}} = \sqrt[3]{\tfrac18(x^3-1)(y^3-1) + 1}.

Barem: 3p + 2p.

c) x∈Ax \in A cu x∗x=xx * x = x

18(x3−1)2+1=x3  ⟺  (x3−1)2=8(x3−1)  ⟺  (x3−1)(x3−9)=0.\tfrac18(x^3 - 1)^2 + 1 = x^3 \iff (x^3 - 1)^2 = 8(x^3 - 1) \iff (x^3 - 1)(x^3 - 9) = 0.

Răspuns: x∈{1,93}x \in \{1, \sqrt[3]9\} (ambele în AA). Barem: 2p + 3p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(2,∞)→Rf:(2,\infty)\to\mathbb R, f(x)=1x−2+ln⁡x−1xf(x) = \dfrac1{x-2} + \ln\dfrac{x-1}{x}

a) f′(x)=−3x+4x(x−1)(x−2)2f'(x) = \dfrac{-3x + 4}{x(x-1)(x-2)^2}

ln⁡x−1x=ln⁡(x−1)−ln⁡x\ln\frac{x-1}x = \ln(x - 1) - \ln x, deci

f′(x)=−1(x−2)2+1x−1−1x=−1(x−2)2+1x(x−1)=−x(x−1)+(x−2)2x(x−1)(x−2)2=−3x+4x(x−1)(x−2)2.f'(x) = -\frac1{(x-2)^2} + \frac1{x - 1} - \frac1x = -\frac1{(x-2)^2} + \frac1{x(x-1)} = \frac{-x(x-1) + (x-2)^2}{x(x-1)(x-2)^2} = \frac{-3x + 4}{x(x-1)(x-2)^2}.

Barem: 3p + 2p.

b) Asimptota orizontală spre +∞+\infty

lim⁡x→∞f(x)=lim⁡x→∞(1x−2+ln⁡(1−1x))=0+ln⁡1=0.\lim_{x\to\infty}f(x) = \lim_{x\to\infty}\left(\frac1{x-2} + \ln\left(1 - \frac1x\right)\right) = 0 + \ln1 = 0.

Răspuns: y=0y = 0. Barem: 3p + 2p.

c) 1x−2>ln⁡xx−1\dfrac1{x-2} > \ln\dfrac x{x-1} pe (2,∞)(2,\infty)

Pentru x>2x > 2: −3x+4<0-3x + 4 < 0, deci f′<0f' < 0 și ff e strict descrescătoare. Cum lim⁡x→∞f(x)=0\lim\limits_{x\to\infty}f(x) = 0, rezultă f(x)>0f(x) > 0 pe (2,∞)(2,\infty):

1x−2>−ln⁡x−1x=ln⁡xx−1. ■\frac1{x-2} > -\ln\frac{x-1}x = \ln\frac x{x-1}.\ \blacksquare

Barem: 3p + 2p.

2. f:(−1,∞)→Rf:(-1,\infty)\to\mathbb R, f(x)=xx3+1f(x) = \dfrac{x}{\sqrt{x^3+1}}

a) ∫01(x3+1)f2(x)dx=13\displaystyle\int_0^1(x^3+1)f^2(x)dx = \frac13

∫01x2dx=x33∣01=13.\int_0^1x^2dx = \frac{x^3}3\Big|_0^1 = \frac13.

Barem: 3p + 2p.

b) ∫01f2(x)dx=13ln⁡2\displaystyle\int_0^1f^2(x)dx = \frac13\ln2

∫01x2x3+1dx=13∫01(x3+1)′x3+1dx=13ln⁡(x3+1)∣01=13ln⁡2.\int_0^1\frac{x^2}{x^3+1}dx = \frac13\int_0^1\frac{(x^3+1)'}{x^3+1}dx = \frac13\ln(x^3+1)\Big|_0^1 = \frac13\ln2.

Barem: 3p + 2p.

c) In=∫01f(xn)dxI_n = \displaystyle\int_0^1f(x^n)dx; lim⁡In=0\lim I_n = 0

f(xn)=xnx3n+1f(x^n) = \dfrac{x^n}{\sqrt{x^{3n} + 1}} și, pentru x∈[0,1]x \in [0,1], 0≤f(xn)≤xn0 \le f(x^n) \le x^n (numitorul ≥1\ge 1). Deci

0≤In≤∫01xndx=1n+1→0,0 \le I_n \le \int_0^1x^ndx = \frac1{n+1} \to 0,

și lim⁡n→∞In=0\lim\limits_{n\to\infty}I_n = 0. ■\blacksquare Barem: 3p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1z=3z = 3
I.2a=2a = 2
I.3x=0x = 0
I.466
I.5y=x+8y = x + 8
II.1.ca∈{0,1}a \in \{0,1\}
II.2.cx∈{1,93}x \in \{1, \sqrt[3]9\}
III.1.by=0y = 0

Ce merită reținut din varianta 6

  • Inversa cu elemente întregi   ⟺  det⁡=±1\iff \det = \pm1 (pentru matrice întregi).
  • Semn din monotonie + limită: strict descrescătoare cu limita 00 la +∞+\infty ⇒\Rightarrow pozitivă.
  • 5x+5−x≥25^x + 5^{-x} \ge 2, cu egalitate doar în x=0x = 0.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă