Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2013 la Matematică M_mate-info , sesiunea specială, varianta 3 . Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. x x x pentru care 1 1 1 , 2 x + 2 2x + 2 2 x + 2 , 7 7 7 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice
2 x + 2 = 1 + 7 2 = 4 ⟺ x = 1. 2x + 2 = \frac{1 + 7}{2} = 4 \iff x = 1. 2 x + 2 = 2 1 + 7 = 4 ⟺ x = 1.
Răspuns: x = 1 x = 1 x = 1 . Barem: 3p condiția, 2p soluția.
2. Distanța dintre punctele de intersecție ale graficului f ( x ) = x 2 − 4 x + 3 f(x) = x^2 - 4x + 3 f ( x ) = x 2 − 4 x + 3 cu O x Ox O x
f ( x ) = 0 ⟺ x ∈ { 1 , 3 } f(x) = 0 \iff x \in \{1, 3\} f ( x ) = 0 ⟺ x ∈ { 1 , 3 } ; distanța dintre ( 1 , 0 ) (1,0) ( 1 , 0 ) și ( 3 , 0 ) (3,0) ( 3 , 0 ) este 2 2 2 .
Răspuns: 2 2 2 . Barem: 3p rădăcinile, 2p distanța.
3. Ecuația x 2 + 4 = x + 2 \sqrt{x^2 + 4} = x + 2 x 2 + 4 = x + 2
Cu x + 2 ≥ 0 x + 2 \ge 0 x + 2 ≥ 0 , ridicăm la pătrat: x 2 + 4 = x 2 + 4 x + 4 ⟺ x = 0 x^2 + 4 = x^2 + 4x + 4 \iff x = 0 x 2 + 4 = x 2 + 4 x + 4 ⟺ x = 0 , care verifică ecuația (4 = 2 \sqrt4 = 2 4 = 2 ).
Răspuns: x = 0 x = 0 x = 0 . Barem: 3p ecuația, 2p soluția și verificarea.
4. Numere a b ‾ \overline{ab} ab impare cu a , b ∈ { 2 , 3 , 4 , 5 } a, b \in \{2,3,4,5\} a , b ∈ { 2 , 3 , 4 , 5 } , a ≠ b a \ne b a = b
b b b impar: b ∈ { 3 , 5 } b \in \{3, 5\} b ∈ { 3 , 5 } — 2 variante; pentru fiecare, a a a se alege din celelalte 3 cifre.
2 ⋅ 3 = 6. 2\cdot 3 = 6. 2 ⋅ 3 = 6.
Răspuns: 6 6 6 numere. Barem: 2p, 2p, 1p.
5. Dreptunghiul A B C D ABCD A B C D cu A B = 8 AB = 8 A B = 8 , B C = 6 BC = 6 B C = 6 ; lungimea lui v ⃗ = A B → + A O → + A D → \vec v = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AO} + \overrightarrow{AD} v = A B + A O + A D
Regula paralelogramului: A B → + A D → = A C → = 2 A O → \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD} = \overrightarrow{AC} = 2\overrightarrow{AO} A B + A D = A C = 2 A O . Deci v ⃗ = 3 A O → \vec v = 3\overrightarrow{AO} v = 3 A O .
A C = 8 2 + 6 2 = 10 AC = \sqrt{8^2 + 6^2} = 10 A C = 8 2 + 6 2 = 10 , A O = 5 AO = 5 A O = 5 , deci ∣ v ⃗ ∣ = 15 |\vec v| = 15 ∣ v ∣ = 15 .
Răspuns: 15 15 15 . Barem: 3p v ⃗ = 3 A O → \vec v = 3\overrightarrow{AO} v = 3 A O , 2p lungimea.
6. sin A \sin A sin A în triunghiul cu A B = 6 AB = 6 A B = 6 , B C = 10 BC = 10 B C = 10 , sin C = 3 5 \sin C = \frac35 sin C = 5 3
A B sin C = B C sin A ⇒ 6 3 / 5 = 10 sin A ⇒ 10 = 10 sin A ⇒ sin A = 1. \frac{AB}{\sin C} = \frac{BC}{\sin A} \Rightarrow \frac{6}{3/5} = \frac{10}{\sin A} \Rightarrow 10 = \frac{10}{\sin A} \Rightarrow \sin A = 1. s i n C A B = s i n A B C ⇒ 3/5 6 = s i n A 10 ⇒ 10 = s i n A 10 ⇒ sin A = 1.
Răspuns: sin A = 1 \sin A = 1 sin A = 1 (triunghiul este dreptunghic în A A A ). Barem: 2p teorema sinusurilor, 3p rezultatul.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
1. A ( a ) = ( a 1 1 1 a 1 1 1 a ) A(a) = \begin{pmatrix}a&1&1\\1&a&1\\1&1&a\end{pmatrix} A ( a ) = a 1 1 1 a 1 1 1 a
a) det ( A ( 0 ) ) \det(A(0)) det ( A ( 0 ))
det ( 0 1 1 1 0 1 1 1 0 ) = 0 + 1 + 1 − 0 − 0 − 0 = 2. \det\begin{pmatrix}0&1&1\\1&0&1\\1&1&0\end{pmatrix} = 0 + 1 + 1 - 0 - 0 - 0 = 2. det 0 1 1 1 0 1 1 1 0 = 0 + 1 + 1 − 0 − 0 − 0 = 2.
Barem: 2p scrierea, 3p calculul.
b) a a a cu 5 A ( a ) − ( A ( a ) ) 2 = 4 I 3 5A(a) - (A(a))^2 = 4I_3 5 A ( a ) − ( A ( a ) ) 2 = 4 I 3
( A ( a ) ) 2 = ( a 2 + 2 2 a + 1 2 a + 1 2 a + 1 a 2 + 2 2 a + 1 2 a + 1 2 a + 1 a 2 + 2 ) , (A(a))^2 = \begin{pmatrix}a^2 + 2 & 2a + 1 & 2a + 1\\2a+1 & a^2 + 2 & 2a+1\\2a+1 & 2a+1 & a^2+2\end{pmatrix}, ( A ( a ) ) 2 = a 2 + 2 2 a + 1 2 a + 1 2 a + 1 a 2 + 2 2 a + 1 2 a + 1 2 a + 1 a 2 + 2 ,
5 A ( a ) − ( A ( a ) ) 2 = ( 5 a − a 2 − 2 4 − 2 a 4 − 2 a 4 − 2 a 5 a − a 2 − 2 4 − 2 a 4 − 2 a 4 − 2 a 5 a − a 2 − 2 ) . 5A(a) - (A(a))^2 = \begin{pmatrix}5a - a^2 - 2 & 4 - 2a & 4 - 2a\\4 - 2a & 5a - a^2 - 2 & 4 - 2a\\4 - 2a & 4 - 2a & 5a - a^2 - 2\end{pmatrix}. 5 A ( a ) − ( A ( a ) ) 2 = 5 a − a 2 − 2 4 − 2 a 4 − 2 a 4 − 2 a 5 a − a 2 − 2 4 − 2 a 4 − 2 a 4 − 2 a 5 a − a 2 − 2 .
Egalitatea cu 4 I 3 4I_3 4 I 3 cere 4 − 2 a = 0 4 - 2a = 0 4 − 2 a = 0 și 5 a − a 2 − 2 = 4 5a - a^2 - 2 = 4 5 a − a 2 − 2 = 4 : a = 2 a = 2 a = 2 verifică ambele (10 − 4 − 2 = 4 10 - 4 - 2 = 4 10 − 4 − 2 = 4 ).
Răspuns: a = 2 a = 2 a = 2 . Barem: 2p pătratul, 1p diferența, 2p valoarea.
c) Inversa matricei A ( 2 ) A(2) A ( 2 )
Din b): A ( 2 ) ( 5 I 3 − A ( 2 ) ) = 4 I 3 A(2)\big(5I_3 - A(2)\big) = 4I_3 A ( 2 ) ( 5 I 3 − A ( 2 ) ) = 4 I 3 și analog în ordine inversă, deci
( A ( 2 ) ) − 1 = 1 4 ( 5 I 3 − A ( 2 ) ) = 1 4 ( 3 − 1 − 1 − 1 3 − 1 − 1 − 1 3 ) . \big(A(2)\big)^{-1} = \frac14\big(5I_3 - A(2)\big) = \frac14\begin{pmatrix}3&-1&-1\\-1&3&-1\\-1&-1&3\end{pmatrix}. ( A ( 2 ) ) − 1 = 4 1 ( 5 I 3 − A ( 2 ) ) = 4 1 3 − 1 − 1 − 1 3 − 1 − 1 − 1 3 .
Barem: 2p relația, 3p inversa.
2. f = X 3 − m X 2 + 3 X − 1 f = X^3 - mX^2 + 3X - 1 f = X 3 − m X 2 + 3 X − 1
a) f ( 2 ) − f ( − 2 ) f(2) - f(-2) f ( 2 ) − f ( − 2 )
f ( 2 ) = 8 − 4 m + 6 − 1 = 13 − 4 m , f ( − 2 ) = − 8 − 4 m − 6 − 1 = − 15 − 4 m . f(2) = 8 - 4m + 6 - 1 = 13 - 4m, \qquad f(-2) = -8 - 4m - 6 - 1 = -15 - 4m. f ( 2 ) = 8 − 4 m + 6 − 1 = 13 − 4 m , f ( − 2 ) = − 8 − 4 m − 6 − 1 = − 15 − 4 m .
f ( 2 ) − f ( − 2 ) = 28. f(2) - f(-2) = 28. f ( 2 ) − f ( − 2 ) = 28.
Răspuns: 28 28 28 . Barem: 2p f ( 2 ) f(2) f ( 2 ) , 3p diferența.
b) Restul împărțirii la X + 2 X + 2 X + 2 , știind că restul la X − 2 X - 2 X − 2 este 9 9 9
Teorema restului: f ( 2 ) = 9 f(2) = 9 f ( 2 ) = 9 . Din a), f ( − 2 ) = f ( 2 ) − 28 = − 19 f(-2) = f(2) - 28 = -19 f ( − 2 ) = f ( 2 ) − 28 = − 19 , iar restul împărțirii la X + 2 X + 2 X + 2 este f ( − 2 ) f(-2) f ( − 2 ) .
Răspuns: − 19 -19 − 19 . Barem: 2p f ( 2 ) = 9 f(2) = 9 f ( 2 ) = 9 , 3p f ( − 2 ) = − 19 f(-2) = -19 f ( − 2 ) = − 19 .
c) m m m cu x 1 3 + x 2 3 + x 3 3 = 3 x_1^3 + x_2^3 + x_3^3 = 3 x 1 3 + x 2 3 + x 3 3 = 3
Viète: S 1 = m S_1 = m S 1 = m , S 2 = 3 S_2 = 3 S 2 = 3 , S 3 = 1 S_3 = 1 S 3 = 1 . Deci x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 = m 2 − 6 x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = m^2 - 6 x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 = m 2 − 6 .
Fiecare rădăcină verifică x i 3 = m x i 2 − 3 x i + 1 x_i^3 = mx_i^2 - 3x_i + 1 x i 3 = m x i 2 − 3 x i + 1 ; adunând:
x 1 3 + x 2 3 + x 3 3 = m ( m 2 − 6 ) − 3 m + 3 = m 3 − 9 m + 3. x_1^3 + x_2^3 + x_3^3 = m(m^2 - 6) - 3m + 3 = m^3 - 9m + 3. x 1 3 + x 2 3 + x 3 3 = m ( m 2 − 6 ) − 3 m + 3 = m 3 − 9 m + 3.
m 3 − 9 m + 3 = 3 ⟺ m ( m 2 − 9 ) = 0 ⟺ m ∈ { − 3 , 0 , 3 } m^3 - 9m + 3 = 3 \iff m(m^2 - 9) = 0 \iff m \in \{-3, 0, 3\} m 3 − 9 m + 3 = 3 ⟺ m ( m 2 − 9 ) = 0 ⟺ m ∈ { − 3 , 0 , 3 } .
Răspuns: m ∈ { − 3 , 0 , 3 } m \in \{-3, 0, 3\} m ∈ { − 3 , 0 , 3 } . Barem: 2p suma pătratelor, 2p suma cuburilor, 1p soluțiile.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. f : ( − 1 , 1 ) → R f:(-1,1)\to\mathbb R f : ( − 1 , 1 ) → R , f ( x ) = ln 1 − x 1 + x f(x) = \ln\dfrac{1-x}{1+x} f ( x ) = ln 1 + x 1 − x
a) f ′ ( x ) f'(x) f ′ ( x )
f ( x ) = ln ( 1 − x ) − ln ( 1 + x ) f(x) = \ln(1 - x) - \ln(1 + x) f ( x ) = ln ( 1 − x ) − ln ( 1 + x ) , deci
f ′ ( x ) = − 1 1 − x − 1 1 + x = − 2 1 − x 2 = 2 x 2 − 1 . f'(x) = -\frac{1}{1-x} - \frac1{1+x} = -\frac{2}{1 - x^2} = \frac{2}{x^2 - 1}. f ′ ( x ) = − 1 − x 1 − 1 + x 1 = − 1 − x 2 2 = x 2 − 1 2 .
Barem: 3p derivarea, 2p forma finală.
b) f f f este descrescătoare pe ( − 1 , 1 ) (-1, 1) ( − 1 , 1 )
Pentru x ∈ ( − 1 , 1 ) x \in (-1,1) x ∈ ( − 1 , 1 ) , x 2 − 1 < 0 x^2 - 1 < 0 x 2 − 1 < 0 , deci f ′ ( x ) < 0 f'(x) < 0 f ′ ( x ) < 0 și f f f este (strict) descrescătoare.
Răspuns: da. Barem: 2p semnul numitorului, 3p concluzia.
c) Punctele de inflexiune
f ′ ′ ( x ) = − 2 ⋅ 2 x ( x 2 − 1 ) 2 = − 4 x ( x 2 − 1 ) 2 . f''(x) = -\frac{2\cdot 2x}{(x^2 - 1)^2} = -\frac{4x}{(x^2-1)^2}. f ′′ ( x ) = − ( x 2 − 1 ) 2 2 ⋅ 2 x = − ( x 2 − 1 ) 2 4 x .
f ′ ′ ( x ) = 0 ⟺ x = 0 f''(x) = 0 \iff x = 0 f ′′ ( x ) = 0 ⟺ x = 0 ; f ′ ′ ≥ 0 f'' \ge 0 f ′′ ≥ 0 pe ( − 1 , 0 ] (-1, 0] ( − 1 , 0 ] și f ′ ′ ≤ 0 f'' \le 0 f ′′ ≤ 0 pe [ 0 , 1 ) [0, 1) [ 0 , 1 ) , deci schimbă semnul.
Răspuns: x = 0 x = 0 x = 0 . Barem: 2p f ′ ′ f'' f ′′ , 1p rădăcina, 2p concluzia.
2. I n = ∫ 1 2 x n e x d x I_n = \displaystyle\int_1^2 x^ne^x\,dx I n = ∫ 1 2 x n e x d x
a) I 0 I_0 I 0
I 0 = ∫ 1 2 e x d x = e 2 − e . I_0 = \int_1^2 e^x\,dx = e^2 - e. I 0 = ∫ 1 2 e x d x = e 2 − e .
Barem: 2p, 3p.
b) I 1 = e 2 I_1 = e^2 I 1 = e 2
I 1 = x e x ∣ 1 2 − ∫ 1 2 e x d x = ( 2 e 2 − e ) − ( e 2 − e ) = e 2 . I_1 = xe^x\Big|_1^2 - \int_1^2 e^x\,dx = (2e^2 - e) - (e^2 - e) = e^2. I 1 = x e x 1 2 − ∫ 1 2 e x d x = ( 2 e 2 − e ) − ( e 2 − e ) = e 2 .
Barem: 3p integrarea prin părți, 2p calculul.
c) I n + 1 + ( n + 1 ) I n = 2 n + 1 e 2 − e I_{n+1} + (n+1)I_n = 2^{n+1}e^2 - e I n + 1 + ( n + 1 ) I n = 2 n + 1 e 2 − e
Prin părți cu u = x n + 1 u = x^{n+1} u = x n + 1 , v ′ = e x v' = e^x v ′ = e x :
I n + 1 = x n + 1 e x ∣ 1 2 − ( n + 1 ) ∫ 1 2 x n e x d x = 2 n + 1 e 2 − e − ( n + 1 ) I n . ■ I_{n+1} = x^{n+1}e^x\Big|_1^2 - (n+1)\int_1^2x^ne^x\,dx = 2^{n+1}e^2 - e - (n+1)I_n. \ \blacksquare I n + 1 = x n + 1 e x 1 2 − ( n + 1 ) ∫ 1 2 x n e x d x = 2 n + 1 e 2 − e − ( n + 1 ) I n . ■
Barem: 2p scrierea, 3p finalizarea.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.1 x = 1 x = 1 x = 1 I.2 2 2 2 I.3 x = 0 x = 0 x = 0 I.4 6 6 6 I.5 15 15 15 I.6 sin A = 1 \sin A = 1 sin A = 1 II.1.a 2 2 2 II.1.b a = 2 a = 2 a = 2 II.1.c 1 4 ( 3 − 1 − 1 − 1 3 − 1 − 1 − 1 3 ) \frac14\begin{pmatrix}3&-1&-1\\-1&3&-1\\-1&-1&3\end{pmatrix} 4 1 3 − 1 − 1 − 1 3 − 1 − 1 − 1 3 II.2.a 28 28 28 II.2.b − 19 -19 − 19 II.2.c m ∈ { − 3 , 0 , 3 } m \in \{-3, 0, 3\} m ∈ { − 3 , 0 , 3 } III.1.c x = 0 x = 0 x = 0 III.2.a e 2 − e e^2 - e e 2 − e
Ce merită reținut din varianta 3
Inversa dintr-o relație polinomială : A ( 5 I − A ) = 4 I ⇒ A − 1 = 1 4 ( 5 I − A ) A(5I - A) = 4I \Rightarrow A^{-1} = \frac14(5I - A) A ( 5 I − A ) = 4 I ⇒ A − 1 = 4 1 ( 5 I − A ) .
Teorema restului : restul împărțirii la X − a X - a X − a este f ( a ) f(a) f ( a ) .
Suma cuburilor rădăcinilor : înlocuiește x i 3 x_i^3 x i 3 din ecuație și adună.
ln 1 − x 1 + x \ln\frac{1-x}{1+x} ln 1 + x 1 − x : scrie ca diferență de logaritmi înainte de derivare.