Subiect și barem BAC 2013 Matematică M1 (mate-info)
2013
Sesiune specială
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2013 Matematică M1 (mate-info) — Sesiune specială, varianta 3

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2013 la Matematică M_mate-info, sesiunea specială, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. xx pentru care 11, 2x+22x + 2, 77 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice

2x+2=1+72=4  ⟺  x=1.2x + 2 = \frac{1 + 7}{2} = 4 \iff x = 1.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p condiția, 2p soluția.

2. Distanța dintre punctele de intersecție ale graficului f(x)=x2−4x+3f(x) = x^2 - 4x + 3 cu OxOx

f(x)=0  ⟺  x∈{1,3}f(x) = 0 \iff x \in \{1, 3\}; distanța dintre (1,0)(1,0) și (3,0)(3,0) este 22.

Răspuns: 22. Barem: 3p rădăcinile, 2p distanța.

3. Ecuația x2+4=x+2\sqrt{x^2 + 4} = x + 2

Cu x+2≥0x + 2 \ge 0, ridicăm la pătrat: x2+4=x2+4x+4  ⟺  x=0x^2 + 4 = x^2 + 4x + 4 \iff x = 0, care verifică ecuația (4=2\sqrt4 = 2).

Răspuns: x=0x = 0. Barem: 3p ecuația, 2p soluția și verificarea.

4. Numere ab‾\overline{ab} impare cu a,b∈{2,3,4,5}a, b \in \{2,3,4,5\}, a≠ba \ne b

bb impar: b∈{3,5}b \in \{3, 5\} — 2 variante; pentru fiecare, aa se alege din celelalte 3 cifre.

2⋅3=6.2\cdot 3 = 6.

Răspuns: 66 numere. Barem: 2p, 2p, 1p.

5. Dreptunghiul ABCDABCD cu AB=8AB = 8, BC=6BC = 6; lungimea lui v⃗=AB→+AO→+AD→\vec v = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AO} + \overrightarrow{AD}

Regula paralelogramului: AB→+AD→=AC→=2AO→\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD} = \overrightarrow{AC} = 2\overrightarrow{AO}. Deci v⃗=3AO→\vec v = 3\overrightarrow{AO}.

AC=82+62=10AC = \sqrt{8^2 + 6^2} = 10, AO=5AO = 5, deci ∣v⃗∣=15|\vec v| = 15.

Răspuns: 1515. Barem: 3p v⃗=3AO→\vec v = 3\overrightarrow{AO}, 2p lungimea.

6. sin⁡A\sin A în triunghiul cu AB=6AB = 6, BC=10BC = 10, sin⁡C=35\sin C = \frac35

ABsin⁡C=BCsin⁡A⇒63/5=10sin⁡A⇒10=10sin⁡A⇒sin⁡A=1.\frac{AB}{\sin C} = \frac{BC}{\sin A} \Rightarrow \frac{6}{3/5} = \frac{10}{\sin A} \Rightarrow 10 = \frac{10}{\sin A} \Rightarrow \sin A = 1.

Răspuns: sin⁡A=1\sin A = 1 (triunghiul este dreptunghic în AA). Barem: 2p teorema sinusurilor, 3p rezultatul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(a)=(a111a111a)A(a) = \begin{pmatrix}a&1&1\\1&a&1\\1&1&a\end{pmatrix}

a) det⁡(A(0))\det(A(0))

det⁡(011101110)=0+1+1−0−0−0=2.\det\begin{pmatrix}0&1&1\\1&0&1\\1&1&0\end{pmatrix} = 0 + 1 + 1 - 0 - 0 - 0 = 2.

Barem: 2p scrierea, 3p calculul.

b) aa cu 5A(a)−(A(a))2=4I35A(a) - (A(a))^2 = 4I_3

(A(a))2=(a2+22a+12a+12a+1a2+22a+12a+12a+1a2+2),(A(a))^2 = \begin{pmatrix}a^2 + 2 & 2a + 1 & 2a + 1\\2a+1 & a^2 + 2 & 2a+1\\2a+1 & 2a+1 & a^2+2\end{pmatrix},

5A(a)−(A(a))2=(5a−a2−24−2a4−2a4−2a5a−a2−24−2a4−2a4−2a5a−a2−2).5A(a) - (A(a))^2 = \begin{pmatrix}5a - a^2 - 2 & 4 - 2a & 4 - 2a\\4 - 2a & 5a - a^2 - 2 & 4 - 2a\\4 - 2a & 4 - 2a & 5a - a^2 - 2\end{pmatrix}.

Egalitatea cu 4I34I_3 cere 4−2a=04 - 2a = 0 și 5a−a2−2=45a - a^2 - 2 = 4: a=2a = 2 verifică ambele (10−4−2=410 - 4 - 2 = 4).

Răspuns: a=2a = 2. Barem: 2p pătratul, 1p diferența, 2p valoarea.

c) Inversa matricei A(2)A(2)

Din b): A(2)(5I3−A(2))=4I3A(2)\big(5I_3 - A(2)\big) = 4I_3 și analog în ordine inversă, deci

(A(2))−1=14(5I3−A(2))=14(3−1−1−13−1−1−13).\big(A(2)\big)^{-1} = \frac14\big(5I_3 - A(2)\big) = \frac14\begin{pmatrix}3&-1&-1\\-1&3&-1\\-1&-1&3\end{pmatrix}.

Barem: 2p relația, 3p inversa.

2. f=X3−mX2+3X−1f = X^3 - mX^2 + 3X - 1

a) f(2)−f(−2)f(2) - f(-2)

f(2)=8−4m+6−1=13−4m,f(−2)=−8−4m−6−1=−15−4m.f(2) = 8 - 4m + 6 - 1 = 13 - 4m, \qquad f(-2) = -8 - 4m - 6 - 1 = -15 - 4m.

f(2)−f(−2)=28.f(2) - f(-2) = 28.

Răspuns: 2828. Barem: 2p f(2)f(2), 3p diferența.

b) Restul împărțirii la X+2X + 2, știind că restul la X−2X - 2 este 99

Teorema restului: f(2)=9f(2) = 9. Din a), f(−2)=f(2)−28=−19f(-2) = f(2) - 28 = -19, iar restul împărțirii la X+2X + 2 este f(−2)f(-2).

Răspuns: −19-19. Barem: 2p f(2)=9f(2) = 9, 3p f(−2)=−19f(-2) = -19.

c) mm cu x13+x23+x33=3x_1^3 + x_2^3 + x_3^3 = 3

Viète: S1=mS_1 = m, S2=3S_2 = 3, S3=1S_3 = 1. Deci x12+x22+x32=m2−6x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = m^2 - 6.

Fiecare rădăcină verifică xi3=mxi2−3xi+1x_i^3 = mx_i^2 - 3x_i + 1; adunând:

x13+x23+x33=m(m2−6)−3m+3=m3−9m+3.x_1^3 + x_2^3 + x_3^3 = m(m^2 - 6) - 3m + 3 = m^3 - 9m + 3.

m3−9m+3=3  ⟺  m(m2−9)=0  ⟺  m∈{−3,0,3}m^3 - 9m + 3 = 3 \iff m(m^2 - 9) = 0 \iff m \in \{-3, 0, 3\}.

Răspuns: m∈{−3,0,3}m \in \{-3, 0, 3\}. Barem: 2p suma pătratelor, 2p suma cuburilor, 1p soluțiile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(−1,1)→Rf:(-1,1)\to\mathbb R, f(x)=ln⁡1−x1+xf(x) = \ln\dfrac{1-x}{1+x}

a) f′(x)f'(x)

f(x)=ln⁡(1−x)−ln⁡(1+x)f(x) = \ln(1 - x) - \ln(1 + x), deci

f′(x)=−11−x−11+x=−21−x2=2x2−1.f'(x) = -\frac{1}{1-x} - \frac1{1+x} = -\frac{2}{1 - x^2} = \frac{2}{x^2 - 1}.

Barem: 3p derivarea, 2p forma finală.

b) ff este descrescătoare pe (−1,1)(-1, 1)

Pentru x∈(−1,1)x \in (-1,1), x2−1<0x^2 - 1 < 0, deci f′(x)<0f'(x) < 0 și ff este (strict) descrescătoare.

Răspuns: da. Barem: 2p semnul numitorului, 3p concluzia.

c) Punctele de inflexiune

f′′(x)=−2⋅2x(x2−1)2=−4x(x2−1)2.f''(x) = -\frac{2\cdot 2x}{(x^2 - 1)^2} = -\frac{4x}{(x^2-1)^2}.

f′′(x)=0  ⟺  x=0f''(x) = 0 \iff x = 0; f′′≥0f'' \ge 0 pe (−1,0](-1, 0] și f′′≤0f'' \le 0 pe [0,1)[0, 1), deci schimbă semnul.

Răspuns: x=0x = 0. Barem: 2p f′′f'', 1p rădăcina, 2p concluzia.

2. In=∫12xnex dxI_n = \displaystyle\int_1^2 x^ne^x\,dx

a) I0I_0

I0=∫12ex dx=e2−e.I_0 = \int_1^2 e^x\,dx = e^2 - e.

Barem: 2p, 3p.

b) I1=e2I_1 = e^2

I1=xex∣12−∫12ex dx=(2e2−e)−(e2−e)=e2.I_1 = xe^x\Big|_1^2 - \int_1^2 e^x\,dx = (2e^2 - e) - (e^2 - e) = e^2.

Barem: 3p integrarea prin părți, 2p calculul.

c) In+1+(n+1)In=2n+1e2−eI_{n+1} + (n+1)I_n = 2^{n+1}e^2 - e

Prin părți cu u=xn+1u = x^{n+1}, v′=exv' = e^x:

In+1=xn+1ex∣12−(n+1)∫12xnex dx=2n+1e2−e−(n+1)In. ■I_{n+1} = x^{n+1}e^x\Big|_1^2 - (n+1)\int_1^2x^ne^x\,dx = 2^{n+1}e^2 - e - (n+1)I_n. \ \blacksquare

Barem: 2p scrierea, 3p finalizarea.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1x=1x = 1
I.222
I.3x=0x = 0
I.466
I.51515
I.6sin⁡A=1\sin A = 1
II.1.a22
II.1.ba=2a = 2
II.1.c14(3−1−1−13−1−1−13)\frac14\begin{pmatrix}3&-1&-1\\-1&3&-1\\-1&-1&3\end{pmatrix}
II.2.a2828
II.2.b−19-19
II.2.cm∈{−3,0,3}m \in \{-3, 0, 3\}
III.1.cx=0x = 0
III.2.ae2−ee^2 - e

Ce merită reținut din varianta 3

  • Inversa dintr-o relație polinomială: A(5I−A)=4I⇒A−1=14(5I−A)A(5I - A) = 4I \Rightarrow A^{-1} = \frac14(5I - A).
  • Teorema restului: restul împărțirii la X−aX - a este f(a)f(a).
  • Suma cuburilor rădăcinilor: înlocuiește xi3x_i^3 din ecuație și adună.
  • ln⁡1−x1+x\ln\frac{1-x}{1+x}: scrie ca diferență de logaritmi înainte de derivare.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă