Subiect și barem BAC 2012 Matematică M1 (mate-info)
2012
Iunie–Iulie
Varianta 5
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2012 Matematică M1 (mate-info) — Iunie–Iulie, varianta 5

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2012 la Matematică M1 (mate-info), sesiunea iunie–iulie, varianta 5. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Modulul numărului complex (1+i)2(1 + i)^2

(1+i)2=1+2i+i2=2i(1+i)^2 = 1 + 2i + i^2 = 2i, deci ∣(1+i)2∣=∣2i∣=2|(1+i)^2| = |2i| = 2.

(Altfel: ∣(1+i)2∣=∣1+i∣2=(2)2=2|(1+i)^2| = |1+i|^2 = (\sqrt2)^2 = 2.)

Răspuns: 22. Barem: 3p ridicarea la pătrat, 2p modulul.

2. Intersecția graficelor f(x)=x2+2xf(x) = x^2 + 2x și g(x)=−x−2g(x) = -x - 2

x2+2x=−x−2  ⟺  x2+3x+2=0  ⟺  x∈{−1,−2}.x^2 + 2x = -x - 2 \iff x^2 + 3x + 2 = 0 \iff x \in \{-1, -2\}.

x=−1⇒y=−1x = -1 \Rightarrow y = -1; x=−2⇒y=0x = -2 \Rightarrow y = 0.

Răspuns: (−1,−1)(-1, -1) și (−2,0)(-2, 0). Barem: 1p ecuația, 2p + 2p punctele.

3. Inecuația 2x+1≤42^{x+1} \le 4

2x+1≤222^{x+1} \le 2^2 și funcția exponențială cu baza 2>12 > 1 este crescătoare: x+1≤2  ⟺  x≤1x + 1 \le 2 \iff x \le 1.

Răspuns: x∈(−∞,1]x \in (-\infty, 1]. Barem: 1p, 2p, 2p.

4. Probabilitatea ca o submulțime cu trei elemente a lui {1,2,3,4,5}\{1,2,3,4,5\} să aibă elementele în progresie aritmetică

  • Cazuri posibile: C53=10C_5^3 = 10.
  • Cazuri favorabile: {1,2,3}\{1,2,3\}, {2,3,4}\{2,3,4\}, {3,4,5}\{3,4,5\}, {1,3,5}\{1,3,5\} — 4.

p=410=25.p = \frac{4}{10} = \frac25.

Barem: 1p formula, 2p favorabile, 1p posibile, 1p probabilitatea.

5. u⃗=i⃗−2j⃗\vec u = \vec i - 2\vec j, v⃗=ai⃗−j⃗\vec v = a\vec i - \vec j; aa cu u⃗⋅v⃗=3\vec u\cdot\vec v = 3

u⃗⋅v⃗=1⋅a+(−2)(−1)=a+2=3  ⟺  a=1.\vec u\cdot\vec v = 1\cdot a + (-2)(-1) = a + 2 = 3 \iff a = 1.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 4p produsul scalar, 1p valoarea.

6. cos⁡A\cos A în triunghiul cu AB=4AB = 4, AC=5AC = 5, BC=7BC = 7

cos⁡A=AB2+AC2−BC22⋅AB⋅AC=16+25−4940=−840=−15.\cos A = \frac{AB^2 + AC^2 - BC^2}{2\cdot AB\cdot AC} = \frac{16 + 25 - 49}{40} = -\frac{8}{40} = -\frac15.

Răspuns: cos⁡A=−15\cos A = -\dfrac15. Barem: 2p formula, 3p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Sistemul {2x+y+3z=0x+2y+3z=0x+y+mz=0\begin{cases}2x + y + 3z = 0\\x + 2y + 3z = 0\\x + y + mz = 0\end{cases}

a) Determinantul matricei sistemului

det⁡A=∣21312311m∣=4m+3+3−6−6−m=3m−6.\det A = \begin{vmatrix}2&1&3\\1&2&3\\1&1&m\end{vmatrix} = 4m + 3 + 3 - 6 - 6 - m = 3m - 6.

Barem: 2p matricea, 3p determinantul.

b) mm pentru care sistemul are soluție unică

Sistem omogen cu soluție unică (cea nulă)   ⟺  det⁡A≠0  ⟺  m≠2\iff \det A \ne 0 \iff m \ne 2.

Răspuns: m∈R∖{2}m \in \mathbb R\setminus\{2\}. Barem: 2p condiția, 3p răspunsul.

c) Pentru m=2m = 2: soluția cu x0>0x_0 > 0 și x02+y02+z02=3x_0^2 + y_0^2 + z_0^2 = 3

det⁡A=0\det A = 0 și ∣2112∣=3≠0\begin{vmatrix}2&1\\1&2\end{vmatrix} = 3 \ne 0, deci rangul este 22. Luăm z=αz = \alpha:

{2x+y=−3αx+2y=−3α⇒x=y=−α.\begin{cases}2x + y = -3\alpha\\x + 2y = -3\alpha\end{cases} \Rightarrow x = y = -\alpha.

x02+y02+z02=3α2=3⇒α=±1x_0^2 + y_0^2 + z_0^2 = 3\alpha^2 = 3 \Rightarrow \alpha = \pm1; condiția x0=−α>0x_0 = -\alpha > 0 dă α=−1\alpha = -1.

Răspuns: (x0,y0,z0)=(1,1,−1)(x_0, y_0, z_0) = (1, 1, -1). Barem: 1p rangul, 2p soluțiile, 1p α\alpha, 1p soluția.

2. A=(3−23−2)A = \begin{pmatrix}3&-2\\3&-2\end{pmatrix}, G={X(p)=I2+pA∣p∈R∖{−1}}G = \{X(p) = I_2 + pA \mid p \in \mathbb R\setminus\{-1\}\}

Observație: A2=(9−6−6+49−6−6+4)=AA^2 = \begin{pmatrix}9 - 6 & -6 + 4\\9 - 6 & -6 + 4\end{pmatrix} = A.

a) X(p)⋅X(q)∈GX(p)\cdot X(q) \in G

X(p)X(q)=I2+pA+qA+pqA2=I2+(p+q+pq)A=X(p+q+pq).X(p)X(q) = I_2 + pA + qA + pqA^2 = I_2 + (p + q + pq)A = X(p + q + pq).

p+q+pq+1=(p+1)(q+1)≠0p + q + pq + 1 = (p+1)(q+1) \ne 0, deci p+q+pq≠−1p + q + pq \ne -1 și X(p+q+pq)∈GX(p + q + pq) \in G. Barem: 3p produsul, 2p apartenența.

b) Inversul lui X(p)X(p)

Căutăm qq cu p+q+pq=0p + q + pq = 0 (neutrul este X(0)X(0)): q=−p1+pq = -\dfrac{p}{1+p}. Avem q≠−1q \ne -1 (altfel −p=−1−p-p = -1 - p, imposibil), deci X(q)∈GX(q) \in G.

Răspuns: (X(p))−1=X(−p1+p)\big(X(p)\big)^{-1} = X\left(-\dfrac{p}{1+p}\right). Barem: 3p inversul, 2p apartenența.

c) Ecuația (X(p))3=I2+7A(X(p))^3 = I_2 + 7A

I2+7A=X(7)I_2 + 7A = X(7). Din a), X(p)X(q)=X((p+1)(q+1)−1)X(p)X(q) = X\big((p+1)(q+1) - 1\big), deci

(X(p))3=X((p+1)3−1).(X(p))^3 = X\big((p+1)^3 - 1\big).

(p+1)3−1=7  ⟺  (p+1)3=8  ⟺  p=1(p+1)^3 - 1 = 7 \iff (p+1)^3 = 8 \iff p = 1.

Răspuns: X(1)X(1). Barem: 1p X(7)X(7), 3p puterea, 1p soluția.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x3−12xf(x) = x^3 - 12x

a) ff este crescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty)

f′(x)=3x2−12=3(x−2)(x+2)≥0f'(x) = 3x^2 - 12 = 3(x-2)(x+2) \ge 0 pentru x≥2x \ge 2. Barem: 3p derivata, 2p semnul.

b) lim⁡x→+∞exf(x)\displaystyle\lim_{x\to+\infty}\frac{e^x}{f(x)}

lim⁡x→+∞f(x)=+∞\lim\limits_{x\to+\infty}f(x) = +\infty; aplicăm de trei ori regula lui l'Hôpital:

lim⁡x→+∞exx3−12x=lim⁡ex3x2−12=lim⁡ex6x=lim⁡ex6=+∞.\lim_{x\to+\infty}\frac{e^x}{x^3 - 12x} = \lim\frac{e^x}{3x^2 - 12} = \lim\frac{e^x}{6x} = \lim\frac{e^x}{6} = +\infty.

Răspuns: +∞+\infty. Barem: 2p limita numitorului, 3p l'Hôpital.

c) aa pentru care f(x)=af(x) = a are trei soluții reale distincte

f′(x)=0  ⟺  x=±2f'(x) = 0 \iff x = \pm2; f(−2)=16f(-2) = 16 (maxim local), f(2)=−16f(2) = -16 (minim local). Șirul lui Rolle pentru g(x)=f(x)−ag(x) = f(x) - a:

xx−∞-\infty−2-222+∞+\infty
g(x)g(x)−∞-\infty16−a16 - a−16−a-16 - a+∞+\infty

Trei schimbări de semn   ⟺  16−a>0\iff 16 - a > 0 și −16−a<0  ⟺  a∈(−16,16)-16 - a < 0 \iff a \in (-16, 16).

Răspuns: a∈(−16,16)a \in (-16, 16). Barem: 3p șirul lui Rolle, 2p concluzia.

2. f:(−1,+∞)→Rf:(-1,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=2x+3x+2f(x) = \dfrac{2x+3}{x+2}

a) Orice primitivă a lui ff este strict crescătoare

F′=fF' = f, iar pentru x>−1x > -1: 2x+3>1>02x + 3 > 1 > 0 și x+2>1>0x + 2 > 1 > 0, deci f(x)>0f(x) > 0 și FF este strict crescătoare. Barem: 2p F′=fF' = f, 1p semnul, 2p concluzia.

b) ∫01f(x)x+1 dx\displaystyle\int_0^1\frac{f(x)}{x+1}\,dx

2x+3(x+1)(x+2)=1x+1+1x+2\dfrac{2x+3}{(x+1)(x+2)} = \dfrac{1}{x+1} + \dfrac{1}{x+2}:

∫01(1x+1+1x+2)dx=ln⁡2+(ln⁡3−ln⁡2)=ln⁡3.\int_0^1\left(\frac1{x+1} + \frac1{x+2}\right)dx = \ln 2 + (\ln 3 - \ln 2) = \ln3.

Răspuns: ln⁡3\ln 3. Barem: 3p descompunerea, 2p calculul.

c) lim⁡x→+∞1x∫x2xf(t) dt\displaystyle\lim_{x\to+\infty}\frac{1}{x}\int_x^{2x}f(t)\,dt

f(t)=2−1t+2f(t) = 2 - \dfrac{1}{t+2}, deci

∫x2xf(t) dt=(2t−ln⁡(t+2))∣x2x=2x−ln⁡2x+2x+2.\int_x^{2x}f(t)\,dt = \big(2t - \ln(t+2)\big)\Big|_x^{2x} = 2x - \ln\frac{2x+2}{x+2}.

lim⁡x→+∞2x−ln⁡2x+2x+2x=2−lim⁡x→+∞ln⁡2x+2x+2x=2−0=2,\lim_{x\to+\infty}\frac{2x - \ln\frac{2x+2}{x+2}}{x} = 2 - \lim_{x\to+\infty}\frac{\ln\frac{2x+2}{x+2}}{x} = 2 - 0 = 2,

pentru că ln⁡2x+2x+2→ln⁡2\ln\dfrac{2x+2}{x+2} \to \ln 2.

Răspuns: 22. Barem: 3p integrala, 2p limita.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.122
I.2(−1,−1)(-1,-1), (−2,0)(-2,0)
I.3(−∞,1](-\infty, 1]
I.4p=25p = \frac25
I.5a=1a = 1
I.6cos⁡A=−15\cos A = -\frac15
II.1.a3m−63m - 6
II.1.c(1,1,−1)(1, 1, -1)
II.2.bX(−p1+p)X\left(-\frac{p}{1+p}\right)
II.2.cX(1)X(1)
III.1.b+∞+\infty
III.1.ca∈(−16,16)a \in (-16, 16)
III.2.bln⁡3\ln3
III.2.c22

Ce merită reținut din varianta 5

  • Matrice idempotente (A2=AA^2 = A): X(p)X(q)=X(p+q+pq)X(p)X(q) = X(p + q + pq), iar p+q+pq=(p+1)(q+1)−1p + q + pq = (p+1)(q+1) - 1.
  • Număr de soluții ale lui f(x)=af(x) = a: șirul lui Rolle cu valorile în punctele critice.
  • Limite cu exe^x la numărător și polinom la numitor: l'Hôpital repetat dă +∞+\infty.
  • Fracții simple: 2x+3(x+1)(x+2)=1x+1+1x+2\frac{2x+3}{(x+1)(x+2)} = \frac{1}{x+1} + \frac{1}{x+2}.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă