Subiect și barem BAC 2012 Matematică M1 (mate-info)
2012
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2012 Matematică M1 (mate-info) — Model oficial

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2012 la Matematică M1 (mate-info), modelul oficial publicat de minister. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Numărul elementelor mulțimii A={x∈Z∣∣x+1∣≤24}A = \{x \in \mathbb Z \mid |x + 1| \le 24\}

∣x+1∣≤24  ⟺  −24≤x+1≤24  ⟺  −25≤x≤23.|x + 1| \le 24 \iff -24 \le x + 1 \le 24 \iff -25 \le x \le 23.

Numărul întregilor din [−25,23][-25, 23] este 23−(−25)+1=4923 - (-25) + 1 = 49.

Răspuns: 4949. Barem: 2p, 1p intervalul, 2p numărarea.

2. Intersecția dreptei y=2x−1y = 2x - 1 cu parabola y=2x2−3x+1y = 2x^2 - 3x + 1

2x−1=2x2−3x+1  ⟺  2x2−5x+2=0  ⟺  x∈{2,12}.2x - 1 = 2x^2 - 3x + 1 \iff 2x^2 - 5x + 2 = 0 \iff x \in \left\{2, \tfrac12\right\}.

x=2⇒y=3x = 2 \Rightarrow y = 3; x=12⇒y=0x = \frac12 \Rightarrow y = 0.

Răspuns: (2,3)(2, 3) și (12,0)\left(\frac12, 0\right). Barem: 1p ecuația, 2p rădăcinile, 2p punctele.

3. Ecuația 1+7x3=1+x\sqrt[3]{1 + 7x} = 1 + x

Ridicăm la cub (echivalent pentru radicalul de ordin impar):

1+7x=1+3x+3x2+x3  ⟺  x3+3x2−4x=0  ⟺  x(x−1)(x+4)=0.1 + 7x = 1 + 3x + 3x^2 + x^3 \iff x^3 + 3x^2 - 4x = 0 \iff x(x - 1)(x + 4) = 0.

Răspuns: x∈{−4,0,1}x \in \{-4, 0, 1\}. Barem: 1p ridicarea la cub, 1p factorizarea, 3p soluțiile.

4. Submulțimi cu 3 elemente ale lui {1,…,10}\{1, \dots, 10\} care conțin exact 2 numere impare

Alegem 2 numere impare din cele 5: C52=10C_5^2 = 10 moduri; apoi un număr par din cele 5: 55 moduri.

10⋅5=50.10\cdot 5 = 50.

Răspuns: 5050. Barem: 2p, 1p, 2p.

5. Mediatoarea segmentului [AB][AB], A(1,−2)A(1,-2), B(3,4)B(3,4)

Mijlocul: M(2,1)M(2, 1). mAB=4+23−1=3m_{AB} = \dfrac{4 + 2}{3 - 1} = 3, deci mediatoarea are panta −13-\dfrac13:

y−1=−13(x−2)  ⟺  y=−13x+53.y - 1 = -\frac13(x - 2) \iff y = -\frac13x + \frac53.

Răspuns: y=−13x+53y = -\dfrac13x + \dfrac53 (sau x+3y−5=0x + 3y - 5 = 0). Barem: 1p mijlocul, 2p panta, 2p ecuația.

6. sin⁡x\sin x, știind x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac\pi2\right) și cos⁡2x=13\cos 2x = \frac13

cos⁡2x=1−2sin⁡2x=13⇒sin⁡2x=13⇒sin⁡x=±13.\cos 2x = 1 - 2\sin^2 x = \frac13 \Rightarrow \sin^2 x = \frac13 \Rightarrow \sin x = \pm\frac{1}{\sqrt3}.

În cadranul I, sin⁡x>0\sin x > 0: sin⁡x=13=33\sin x = \dfrac{1}{\sqrt3} = \dfrac{\sqrt3}{3}. Barem: 2p formula, 2p valorile, 1p semnul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Sistemul {x+my+m2z=0mx+m2y+z=0m2x+y+mz=0\begin{cases}x + my + m^2z = 0\\mx + m^2y + z = 0\\m^2x + y + mz = 0\end{cases}

a) mm pentru care determinantul este nul

Cu regula lui Sarrus:

Δ=∣1mm2mm21m21m∣=m3+m3+m3−m6−1−m3=−(m6−2m3+1)=−(m3−1)2.\Delta = \begin{vmatrix}1 & m & m^2\\m & m^2 & 1\\m^2 & 1 & m\end{vmatrix} = m^3 + m^3 + m^3 - m^6 - 1 - m^3 = -(m^6 - 2m^3 + 1) = -(m^3 - 1)^2.

Δ=0  ⟺  m3=1  ⟺  m=1\Delta = 0 \iff m^3 = 1 \iff m = 1 (singura rădăcină reală).

Răspuns: m=1m = 1. Barem: 3p determinantul, 2p valoarea.

b) Sistemul nu are soluții cu toate componentele strict pozitive

Sistemul este omogen. Dacă m≠1m \ne 1, Δ≠0\Delta \ne 0 și singura soluție este (0,0,0)(0,0,0). Dacă m=1m = 1, toate ecuațiile devin x+y+z=0x + y + z = 0, care nu are soluții cu x,y,z>0x, y, z > 0 (suma ar fi pozitivă). ■\blacksquare Barem: 2p Δ=0\Delta = 0, 1p reducerea, 2p concluzia.

c) Rangul matricei este diferit de 2

  • m=1m = 1: toate liniile sunt (1,1,1)(1, 1, 1), rangul este 11;
  • m≠1m \ne 1: Δ≠0\Delta \ne 0, rangul este 33.

Deci rangul nu este niciodată 22. ■\blacksquare Barem: 2p cazul m=1m = 1, 3p cazul m≠1m \ne 1.

2. x∗y=12(x+y−xy+1)x * y = \dfrac12(x + y - xy + 1)

Forma utilă: x∗y=1−12(x−1)(y−1)x * y = 1 - \dfrac12(x-1)(y-1) (verificare: 1−12(xy−x−y+1)=12(x+y−xy+1)1 - \frac12(xy - x - y + 1) = \frac12(x + y - xy + 1) ✔).

a) Asociativitatea

(x∗y)∗z=1−12((x∗y)−1)(z−1)=1+14(x−1)(y−1)(z−1),(x*y)*z = 1 - \frac12\big((x*y) - 1\big)(z - 1) = 1 + \frac14(x-1)(y-1)(z-1),

x∗(y∗z)=1−12(x−1)((y∗z)−1)=1+14(x−1)(y−1)(z−1).x*(y*z) = 1 - \frac12(x-1)\big((y*z) - 1\big) = 1 + \frac14(x-1)(y-1)(z-1).

Cele două coincid, deci legea este asociativă. Barem: 4p calculele, 1p concluzia.

b) Elementul neutru

x∗e=x  ⟺  x+e−xe+1=2x  ⟺  (e+1)(1−x)=0x * e = x \iff x + e - xe + 1 = 2x \iff (e + 1)(1 - x) = 0 pentru orice xx, deci e=−1e = -1. Verificare: (−1)∗x=12(−1+x+x+1)=x(-1) * x = \frac12(-1 + x + x + 1) = x ✔.

Răspuns: e=−1e = -1. Barem: 1p definiția, 3p calculul, 1p verificarea.

c) Ecuația x∗x∗x=3x * x * x = 3

Din a): x∗x∗x=1+14(x−1)3x * x * x = 1 + \dfrac14(x-1)^3.

1+14(x−1)3=3  ⟺  (x−1)3=8  ⟺  x−1=2  ⟺  x=3.1 + \frac14(x-1)^3 = 3 \iff (x - 1)^3 = 8 \iff x - 1 = 2 \iff x = 3.

Răspuns: x=3x = 3. Barem: 2p expresia, 3p soluția.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x3−3x+2f(x) = x^3 - 3x + 2

a) lim⁡x→+∞f(x)f(−x)\displaystyle\lim_{x\to+\infty}\frac{f(x)}{f(-x)}

f(−x)=−x3+3x+2f(-x) = -x^3 + 3x + 2, deci

lim⁡x→+∞x3−3x+2−x3+3x+2=1−1=−1.\lim_{x\to+\infty}\frac{x^3 - 3x + 2}{-x^3 + 3x + 2} = \frac{1}{-1} = -1.

Răspuns: −1-1. Barem: 2p f(−x)f(-x), 3p limita.

b) ff este descrescătoare pe [−1,1][-1, 1]

f′(x)=3x2−3=3(x−1)(x+1)≤0f'(x) = 3x^2 - 3 = 3(x-1)(x+1) \le 0 pentru x∈[−1,1]x \in [-1, 1]. Barem: 2p derivata, 3p semnul.

c) mm pentru care f(x)=mf(x) = m are trei soluții reale distincte

ff crește pe (−∞,−1](-\infty, -1], scade pe [−1,1][-1, 1], crește pe [1,+∞)[1, +\infty); f(−1)=4f(-1) = 4 (maxim local), f(1)=0f(1) = 0 (minim local), limitele la ∓∞\mp\infty sunt ∓∞\mp\infty.

Dreapta y=my = m intersectează graficul în trei puncte   ⟺  0<m<4\iff 0 < m < 4.

Răspuns: m∈(0,4)m \in (0, 4). Barem: 2p valorile și limitele, 3p concluzia.

2. In=∫01(1−x2)n dxI_n = \displaystyle\int_0^1(1 - x^2)^n\,dx

a) I2I_2

I2=∫01(1−2x2+x4) dx=(x−2x33+x55)∣01=1−23+15=815.I_2 = \int_0^1(1 - 2x^2 + x^4)\,dx = \left(x - \frac{2x^3}{3} + \frac{x^5}{5}\right)\Big|_0^1 = 1 - \frac23 + \frac15 = \frac{8}{15}.

Răspuns: 815\dfrac{8}{15}. Barem: 1p dezvoltarea, 3p primitiva, 1p rezultatul.

b) (In)(I_n) este convergent

In−In+1=∫01(1−x2)n(1−(1−x2)) dx=∫01x2(1−x2)n dx≥0,I_n - I_{n+1} = \int_0^1(1-x^2)^n\big(1 - (1 - x^2)\big)\,dx = \int_0^1 x^2(1 - x^2)^n\,dx \ge 0,

deci șirul este descrescător; In≥0I_n \ge 0 (integrand nenegativ), deci este mărginit inferior. Fiind monoton și mărginit, este convergent. ■\blacksquare Barem: 3p monotonia, 1p mărginirea, 1p concluzia.

c) (2n+1)In=2nIn−1(2n + 1)I_n = 2nI_{n-1} pentru n≥2n \ge 2

Integrăm prin părți cu u=(1−x2)nu = (1 - x^2)^n, v′=1v' = 1 (v=xv = x):

In=x(1−x2)n∣01−∫01x⋅n(1−x2)n−1(−2x) dx=2n∫01x2(1−x2)n−1 dx.I_n = x(1 - x^2)^n\Big|_0^1 - \int_0^1 x\cdot n(1-x^2)^{n-1}(-2x)\,dx = 2n\int_0^1 x^2(1 - x^2)^{n-1}\,dx.

Scriem x2=1−(1−x2)x^2 = 1 - (1 - x^2):

In=2n∫01(1−x2)n−1 dx−2n∫01(1−x2)n dx=2nIn−1−2nIn.I_n = 2n\int_0^1(1-x^2)^{n-1}\,dx - 2n\int_0^1(1-x^2)^n\,dx = 2nI_{n-1} - 2nI_n.

Deci (2n+1)In=2nIn−1(2n + 1)I_n = 2nI_{n-1}. ■\blacksquare Barem: 2p integrarea prin părți, 1p rescrierea, 2p finalizarea.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.14949
I.2(2,3)(2,3), (12,0)\left(\frac12, 0\right)
I.3x∈{−4,0,1}x \in \{-4, 0, 1\}
I.45050
I.5y=−13x+53y = -\frac13x + \frac53
I.6sin⁡x=33\sin x = \frac{\sqrt3}{3}
II.1.am=1m = 1
II.1.crangul 11 sau 33
II.2.be=−1e = -1
II.2.cx=3x = 3
III.1.a−1-1
III.1.cm∈(0,4)m \in (0, 4)
III.2.a815\frac8{15}

Ce merită reținut din model

  • Ecuații cu radical de ordin 3: ridicarea la cub este o transformare echivalentă (fără condiții).
  • Sisteme omogene: au soluții nenule doar când determinantul este nul.
  • Legea 1−12(x−1)(y−1)1 - \frac12(x-1)(y-1): compunerea a trei elemente dă 1+14∏(xi−1)1 + \frac14\prod(x_i - 1).
  • Recurențe pentru ∫(1−x2)n\int(1-x^2)^n: integrare prin părți și x2=1−(1−x2)x^2 = 1 - (1 - x^2).

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă