Subiect și barem BAC 2021 Matematică M2 (științe ale naturii)
2021
August–Septembrie
Varianta 4
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2021 Matematică M2 (științe ale naturii) — August–Septembrie, varianta 4

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2021 la Matematică M_șt-nat, sesiunea august–septembrie, varianta 4. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 3(4−i)+3i(1+i)=93(4 - i) + 3i(1 + i) = 9

12−3i+3i+3i2=12−3=9.12 - 3i + 3i + 3i^2 = 12 - 3 = 9.

Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=x2−4f(x) = x^2 - 4; calculați (f∘f)(2)(f\circ f)(2)

f(2)=0f(2) = 0, deci (f∘f)(2)=f(0)=−4(f\circ f)(2) = f(0) = -4.

Barem: 2p + 3p.

3. Ecuația log⁡3(x2−2x+4)=1\log_3(x^2 - 2x + 4) = 1

x2−2x+4=3  ⟺  (x−1)2=0  ⟺  x=1x^2 - 2x + 4 = 3 \iff (x - 1)^2 = 0 \iff x = 1 (convine: 1−2+4=3>01 - 2 + 4 = 3 > 0).

Barem: 3p + 2p.

4. Probabilitatea ca un număr de două cifre să fie divizibil cu 10

90 cazuri posibile; 10,20,…,9010, 20, \dots, 90 — 9 favorabile.

p=990=110.p = \frac9{90} = \frac1{10}.

Barem: 2p + 2p + 1p.

5. A(2,4)A(2,4), B(3,a)B(3,a); OO, AA, BB coliniare

mOA=42=2m_{OA} = \frac42 = 2, mOB=a3m_{OB} = \frac a3. Coliniare   ⟺  a3=2  ⟺  a=6\iff \frac a3 = 2 \iff a = 6.

Barem: 2p + 3p.

6. E(x)=cos⁡x+cos⁡2x+cos⁡3xE(x) = \cos x + \cos2x + \cos3x; arătați că E(π4)=0E\left(\frac\pi4\right) = 0

E(π4)=cos⁡π4+cos⁡π2+cos⁡3π4=22+0−22=0.E\left(\tfrac\pi4\right) = \cos\tfrac\pi4 + \cos\tfrac\pi2 + \cos\tfrac{3\pi}4 = \tfrac{\sqrt2}2 + 0 - \tfrac{\sqrt2}2 = 0.

Barem: 2p + 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x,y)=(x+3y4y−2yx−3y)A(x,y) = \begin{pmatrix}x + 3y & 4y\\ -2y & x - 3y\end{pmatrix}

a) det⁡A(1,1)=0\det A(1,1) = 0

A(1,1)=(44−2−2),det⁡=−8+8=0.A(1,1) = \begin{pmatrix}4&4\\-2&-2\end{pmatrix},\quad \det = -8 + 8 = 0.

Barem: 2p + 3p.

b) Dacă A(x,y)A(x,y) e inversabilă, atunci ∣x∣≠∣y∣|x| \ne |y|

det⁡A(x,y)=(x+3y)(x−3y)+8y2=x2−9y2+8y2=x2−y2.\det A(x,y) = (x + 3y)(x - 3y) + 8y^2 = x^2 - 9y^2 + 8y^2 = x^2 - y^2.

Inversabilă   ⟺  x2−y2≠0  ⟺  ∣x∣≠∣y∣\iff x^2 - y^2 \ne 0 \iff |x| \ne |y|. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

c) Perechile de întregi (m,n)(m,n) cu A(m,n)⋅A(−m,n)=I2A(m,n)\cdot A(-m,n) = I_2

A(m,n)A(−m,n)=(m+3n4n−2nm−3n)(−m+3n4n−2n−m−3n)=(n2−m200n2−m2).A(m,n)A(-m,n) = \begin{pmatrix}m + 3n & 4n\\ -2n & m - 3n\end{pmatrix}\begin{pmatrix}-m + 3n & 4n\\ -2n & -m - 3n\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}n^2 - m^2 & 0\\ 0 & n^2 - m^2\end{pmatrix}.

(De ex. elementul (1,1)(1,1): 9n2−m2−8n29n^2 - m^2 - 8n^2.) Condiția: (n−m)(n+m)=1(n - m)(n + m) = 1. În întregi: n−m=n+m=±1n - m = n + m = \pm1, deci m=0m = 0, n=±1n = \pm1.

Răspuns: (0,1)(0, 1) și (0,−1)(0, -1). Barem: 3p + 2p.

2. Pe A=[0,∞)A = [0,\infty): x∘y=4xy−(1−x−y)x\circ y = 4^{xy} - (1 - x - y)

a) 2∘0=22\circ0 = 2

2∘0=40−(1−2−0)=1+1=2.2\circ0 = 4^0 - (1 - 2 - 0) = 1 + 1 = 2.

Barem: 3p + 2p.

b) x∘1x≥5x\circ\frac1x \ge 5 pentru x>0x > 0

x∘1x=41−1+x+1x=x+1x+3=(x−1)2x+5≥5.x\circ\tfrac1x = 4^1 - 1 + x + \tfrac1x = x + \tfrac1x + 3 = \frac{(x - 1)^2}{x} + 5 \ge 5.

Barem: 2p + 3p.

c) Dacă m,nm, n sunt naturale impare, m∘nm\circ n e natural impar

m∘n=4mn+(m+n−1)m\circ n = 4^{mn} + (m + n - 1). Cum m,n≥1m, n \ge 1, mn≥1mn \ge 1 și 4mn4^{mn} este natural par; m+nm + n e par (sumă de impare), deci m+n−1m + n - 1 e natural impar. Suma par + impar este impară. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,∞)→Rf:(0,\infty)\to\mathbb R, f(x)=x3−3ln⁡xf(x) = x^3 - 3\ln x

a) f′(x)=3(x−1)(x2+x+1)xf'(x) = \dfrac{3(x-1)(x^2+x+1)}{x}

f′(x)=3x2−3x=3(x3−1)x=3(x−1)(x2+x+1)x.f'(x) = 3x^2 - \frac3x = \frac{3(x^3 - 1)}{x} = \frac{3(x - 1)(x^2 + x + 1)}{x}.

Barem: 3p + 2p.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=1x = 1

f(1)=1f(1) = 1, f′(1)=0f'(1) = 0, deci tangenta: y−1=0y - 1 = 0, adică y=1y = 1. Barem: 2p + 3p.

c) x3≥3ln⁡x+1x^3 \ge 3\ln x + 1 pentru x>0x > 0

x2+x+1>0x^2 + x + 1 > 0, deci semnul lui f′f' este al lui x−1x - 1: ff descrescătoare pe (0,1](0,1], crescătoare pe [1,∞)[1, \infty). Minimul: f(1)=1f(1) = 1.

f(x)≥1  ⟺  x3−3ln⁡x≥1  ⟺  x3≥3ln⁡x+1f(x) \ge 1 \iff x^3 - 3\ln x \ge 1 \iff x^3 \ge 3\ln x + 1. ■\blacksquare Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=xexf(x) = xe^x

a) ∫02f(x)exdx=2\displaystyle\int_0^2\frac{f(x)}{e^x}dx = 2

∫02x dx=x22∣02=2.\int_0^2x\,dx = \frac{x^2}{2}\Big|_0^2 = 2.

Barem: 3p + 2p.

b) ∫−11(f(x)+ex)dx=e2+1e\displaystyle\int_{-1}^1\left(f(x) + e^x\right)dx = \frac{e^2 + 1}{e}

xex+ex=(xex)′xe^x + e^x = (xe^x)', deci

∫−11(xex)′dx=xex∣−11=e−(−1e)=e+1e=e2+1e.\int_{-1}^1(xe^x)'dx = xe^x\Big|_{-1}^1 = e - \left(-\frac1e\right) = e + \frac1e = \frac{e^2 + 1}{e}.

Barem: 3p + 2p.

c) ∫−1−a−1+af(x)dx≥−2ae\displaystyle\int_{-1-a}^{-1+a}f(x)dx \ge -\frac{2a}{e}, a>0a > 0

f′(x)=(x+1)exf'(x) = (x + 1)e^x: ff descrescătoare pe (−∞,−1](-\infty, -1], crescătoare pe [−1,∞)[-1, \infty), deci f(x)≥f(−1)=−1ef(x) \ge f(-1) = -\frac1e pentru orice xx.

∫−1−a−1+af(x)dx≥∫−1−a−1+a(−1e)dx=−1e⋅2a=−2ae. ■\int_{-1-a}^{-1+a}f(x)dx \ge \int_{-1-a}^{-1+a}\left(-\frac1e\right)dx = -\frac1e\cdot2a = -\frac{2a}{e}.\ \blacksquare

Barem: 2p + 3p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2−4-4
I.3x=1x = 1
I.4p=110p = \frac1{10}
I.5a=6a = 6
II.1.c(0,1),(0,−1)(0,1), (0,-1)
III.1.by=1y = 1

Ce merită reținut din varianta 4

  • Minorarea unei integrale: dacă f≥mf \ge m pe [a,b][a,b], atunci ∫abf≥m(b−a)\int_a^b f \ge m(b - a).
  • (xex)′=xex+ex(xe^x)' = xe^x + e^x — recunoaște derivata unui produs.
  • Paritate: 4k4^k (k≥1k \ge 1) e par; suma a două impare e pară.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă