Subiect și barem BAC 2022 Matematică M2 (științe ale naturii)
2022
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2022 Matematică M2 (științe ale naturii) — Model oficial

Rezolvarea completă a modelului de subiect pentru Bacalaureat 2022 la Matematică M_șt-nat. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. N=log⁡224−log⁡212+3N = \log_2 24 - \log_2 12 + 3 este pătratul unui număr natural

N=log⁡22412+3=log⁡22+3=1+3=4=22.N = \log_2\frac{24}{12} + 3 = \log_2 2 + 3 = 1 + 3 = 4 = 2^2.

Barem: 3p + 2p.

2. aa real cu A(a,a2)∈GfA(a, a^2) \in G_f, f(x)=2x−1f(x) = 2x - 1

f(a)=a2  ⟺  2a−1=a2  ⟺  (a−1)2=0  ⟺  a=1.f(a) = a^2 \iff 2a - 1 = a^2 \iff (a - 1)^2 = 0 \iff a = 1.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 3p + 2p.

3. Ecuația x2−2x−2=x−2\sqrt{x^2 - 2x - 2} = x - 2

Condiție: x−2≥0x - 2 \ge 0. Ridicăm la pătrat:

x2−2x−2=x2−4x+4  ⟺  2x=6  ⟺  x=3.x^2 - 2x - 2 = x^2 - 4x + 4 \iff 2x = 6 \iff x = 3.

Verificare: 9−6−2=1=3−2\sqrt{9 - 6 - 2} = 1 = 3 - 2 ✔.

Răspuns: x=3x = 3. Barem: 3p + 2p.

4. Probabilitatea ca un element din A={1!,2!,…,10!}A = \{1!, 2!, \dots, 10!\} să fie divizibil cu 9

10 cazuri posibile. n!n! e divizibil cu 99 dacă conține factorul 33 de două ori, adică n≥6n \ge 6 (6!=720=9⋅806! = 720 = 9\cdot80; 5!=1205! = 120 nu e divizibil cu 9). Favorabile: 6!,7!,8!,9!,10!6!, 7!, 8!, 9!, 10! — 5 cazuri.

p=510=12.p = \frac{5}{10} = \frac12.

Barem: 2p + 2p + 1p.

5. DD mijlocul lui BCBC, AE→=FD→\overrightarrow{AE} = \overrightarrow{FD}; arătați că 2(EB→+FC→)=AB→+AC→2\left(\overrightarrow{EB} + \overrightarrow{FC}\right) = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC}

EB→+FC→=EA→+AB→+FD→+DC→=AB→+DC→,\overrightarrow{EB} + \overrightarrow{FC} = \overrightarrow{EA} + \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{FD} + \overrightarrow{DC} = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{DC},

deoarece EA→+FD→=−AE→+FD→=0⃗\overrightarrow{EA} + \overrightarrow{FD} = -\overrightarrow{AE} + \overrightarrow{FD} = \vec 0. Cum DD e mijlocul lui BCBC, 2DC→=BC→2\overrightarrow{DC} = \overrightarrow{BC}:

2(EB→+FC→)=2AB→+BC→=AB→+AC→. ■2\left(\overrightarrow{EB} + \overrightarrow{FC}\right) = 2\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{BC} = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC}.\ \blacksquare

Barem: 2p + 3p.

6. (sin⁡x+cos⁡x)2−(sin⁡x−cos⁡x)2=2cos⁡(π2−2x)(\sin x + \cos x)^2 - (\sin x - \cos x)^2 = 2\cos\left(\frac\pi2 - 2x\right)

Diferența de pătrate (sau dezvoltare directă) dă 4sin⁡xcos⁡x=2sin⁡2x4\sin x\cos x = 2\sin 2x, iar sin⁡2x=cos⁡(π2−2x)\sin 2x = \cos\left(\frac\pi2 - 2x\right). ■\blacksquare

Barem: 2p + 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(x21x−11)A(x) = \begin{pmatrix}x^2 & 1\\ x - 1 & 1\end{pmatrix}

a) det⁡A(−1)=3\det A(-1) = 3

A(−1)=(11−21),det⁡A(−1)=1+2=3.A(-1) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ -2 & 1\end{pmatrix},\quad \det A(-1) = 1 + 2 = 3.

Barem: 2p + 3p.

b) A(x)A(x) este inversabilă pentru orice xx real

det⁡A(x)=x2−(x−1)=x2−x+1=(x−12)2+34>0.\det A(x) = x^2 - (x - 1) = x^2 - x + 1 = \left(x - \tfrac12\right)^2 + \tfrac34 > 0.

Determinantul este nenul, deci A(x)A(x) e inversabilă. Barem: 3p + 2p.

c) XX cu A(1)⋅X⋅A(1)=A(2)A(1)\cdot X\cdot A(1) = A(2)

A(1)=(1101)A(1) = \begin{pmatrix}1&1\\0&1\end{pmatrix}, A(1)−1=(1−101)A(1)^{-1} = \begin{pmatrix}1&-1\\0&1\end{pmatrix}, A(2)=(4111)A(2) = \begin{pmatrix}4&1\\1&1\end{pmatrix}.

X=A(1)−1A(2)A(1)−1=(3011)(1−101)=(3−310).X = A(1)^{-1}A(2)A(1)^{-1} = \begin{pmatrix}3&0\\1&1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1&-1\\0&1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}3&-3\\1&0\end{pmatrix}.

Barem: 2p inversa, 3p matricea XX.

2. Legea asociativă x∘y=xy−2(x+y−1)+2x\circ y = xy - \sqrt2(x + y - 1) + 2, cu element neutru

a) 2∘0=2\sqrt2\circ0 = \sqrt2

2∘0=0−2(2−1)+2=−2+2+2=2.\sqrt2\circ0 = 0 - \sqrt2(\sqrt2 - 1) + 2 = -2 + \sqrt2 + 2 = \sqrt2.

Barem: 3p + 2p.

b) xx cu (x−2)∘(x+2)=x(x - \sqrt2)\circ(x + \sqrt2) = x

x2−2−2(2x−1)+2=x  ⟺  x2−(22+1)x+2=0.x^2 - 2 - \sqrt2(2x - 1) + 2 = x \iff x^2 - (2\sqrt2 + 1)x + \sqrt2 = 0.

Δ=(22+1)2−42=9\Delta = (2\sqrt2 + 1)^2 - 4\sqrt2 = 9, deci x=22+1±32x = \dfrac{2\sqrt2 + 1 \pm 3}{2}.

Răspuns: x∈{2−1, 2+2}x \in \{\sqrt2 - 1,\ \sqrt2 + 2\}. Barem: 3p + 2p.

c) Numerele raționale al căror simetric este rațional

Legea se scrie x∘y=(x−2)(y−2)+2x\circ y = (x - \sqrt2)(y - \sqrt2) + \sqrt2, deci neutrul este e=2+1e = \sqrt2 + 1. a′a' este simetricul lui aa dacă

aa′−2(a+a′−1)+2=2+1  ⟺  (aa′+1)−2(a+a′)=0.aa' - \sqrt2(a + a' - 1) + 2 = \sqrt2 + 1 \iff (aa' + 1) - \sqrt2(a + a') = 0.

Cu a,a′∈Qa, a' \in \mathbb Q și 2\sqrt2 irațional, trebuie a+a′=0a + a' = 0 și aa′=−1aa' = -1, deci −a2=−1-a^2 = -1, a=±1a = \pm1 (cu a′=∓1a' = \mp1, raționale).

Răspuns: a∈{−1,1}a \in \{-1, 1\}. Barem: 2p neutrul, 3p finalizarea.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,∞)→(0,∞)f:(0,\infty)\to(0,\infty), f(x)=x(1−1xln⁡(x2+1))=x−ln⁡(x2+1)f(x) = x\left(1 - \frac1x\ln(x^2+1)\right) = x - \ln(x^2+1)

a) f′(x)=(x−1)2x2+1f'(x) = \dfrac{(x-1)^2}{x^2+1}

f′(x)=1−2xx2+1=x2−2x+1x2+1=(x−1)2x2+1.f'(x) = 1 - \frac{2x}{x^2+1} = \frac{x^2 - 2x + 1}{x^2+1} = \frac{(x-1)^2}{x^2+1}.

Barem: 3p + 2p.

b) n∈N∗n \in \mathbb N^* cu tangenta în A(n,f(n))A(n, f(n)) paralelă cu y=15x+1y = \frac15x + 1

Condiția: f′(n)=15f'(n) = \frac15:

5(n−1)2=n2+1  ⟺  2n2−5n+2=0  ⟺  n∈{12,2}.5(n-1)^2 = n^2 + 1 \iff 2n^2 - 5n + 2 = 0 \iff n \in \left\{\tfrac12, 2\right\}.

Răspuns: n=2n = 2. Barem: 3p + 2p.

c) ff este bijectivă

f′(x)>0f'(x) > 0 pe (0,1)(0,1) și pe (1,∞)(1,\infty), f′(1)=0f'(1) = 0 și ff continuă, deci ff este strict crescătoare pe (0,∞)(0,\infty) — injectivă.

lim⁡x→0f(x)=0−ln⁡1=0\lim\limits_{x\to0} f(x) = 0 - \ln 1 = 0, lim⁡x→∞f(x)=lim⁡x(1−ln⁡(x2+1)x)=+∞\lim\limits_{x\to\infty}f(x) = \lim x\left(1 - \frac{\ln(x^2+1)}{x}\right) = +\infty. Fiind continuă și strict crescătoare, f((0,∞))=(0,∞)f\big((0,\infty)\big) = (0, \infty) — surjectivă. Deci ff este bijectivă. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

2. f(x)=1x3−2ln⁡xx3f(x) = \frac1{x^3} - \frac{2\ln x}{x^3}, cu primitiva F(x)=ln⁡xx2F(x) = \frac{\ln x}{x^2}

a) ∫1ex2(f(x)+2ln⁡xx3)dx=1\displaystyle\int_1^e x^2\left(f(x) + \frac{2\ln x}{x^3}\right)dx = 1

∫1ex2⋅1x3dx=∫1e1xdx=ln⁡x∣1e=1.\int_1^e x^2\cdot\frac1{x^3}dx = \int_1^e\frac1x dx = \ln x\Big|_1^e = 1.

Barem: 3p + 2p.

b) ∫15xf(x2+3) dx=−5ln⁡2128\displaystyle\int_1^{\sqrt5} x f(x^2+3)\,dx = -\frac{5\ln2}{128}

Cu (x2+3)′=2x(x^2 + 3)' = 2x:

∫15xf(x2+3)dx=12F(x2+3)∣15=12(F(8)−F(4))=12(3ln⁡264−2ln⁡216)=12⋅−5ln⁡264=−5ln⁡2128.\int_1^{\sqrt5}xf(x^2+3)dx = \frac12F(x^2+3)\Big|_1^{\sqrt5} = \frac12\big(F(8) - F(4)\big) = \frac12\left(\frac{3\ln2}{64} - \frac{2\ln 2}{16}\right) = \frac12\cdot\frac{-5\ln2}{64} = -\frac{5\ln2}{128}.

Barem: 3p + 2p.

c) aa cu ∫ee2xF(x) dx=a2−12\displaystyle\int_e^{e^2}xF(x)\,dx = \frac{a^2 - 1}{2}

∫ee2ln⁡xxdx=ln⁡2x2∣ee2=4−12=32.\int_e^{e^2}\frac{\ln x}{x}dx = \frac{\ln^2x}{2}\Big|_e^{e^2} = \frac{4 - 1}{2} = \frac32.

a2−12=32  ⟺  a2=4\dfrac{a^2-1}{2} = \dfrac32 \iff a^2 = 4.

Răspuns: a∈{−2,2}a \in \{-2, 2\}. Barem: 3p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=1a = 1
I.3x=3x = 3
I.4p=12p = \frac12
II.1.cX=(3−310)X = \begin{pmatrix}3&-3\\1&0\end{pmatrix}
II.2.bx∈{2−1,2+2}x \in \{\sqrt2-1, \sqrt2+2\}
II.2.ca∈{−1,1}a \in \{-1,1\}
III.1.bn=2n = 2
III.2.ca∈{−2,2}a \in \{-2, 2\}

Ce merită reținut din model

  • Ecuații iraționale: pune condiția x−2≥0x - 2 \ge 0 și verifică soluția la final.
  • Egalitatea p+q2=0p + q\sqrt2 = 0 cu p,qp, q raționale impune p=q=0p = q = 0.
  • Integrale cu f(x2+3)f(x^2+3): recunoaște 2x2x ca derivata argumentului și folosește primitiva dată.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă