Subiect și barem BAC 2021 Matematică M2 (științe ale naturii)
2021
Iunie–Iulie
Varianta 2
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2021 Matematică M2 (științe ale naturii) — Iunie–Iulie, varianta 2

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2021 la Matematică M_șt-nat, sesiunea iunie–iulie, varianta 2. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresia geometrică cu b1=2b_1 = 2, b2=6b_2 = 6; al treilea termen

q=b2b1=3q = \frac{b_2}{b_1} = 3, b3=b1q2=2⋅9=18b_3 = b_1q^2 = 2\cdot9 = 18.

Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=x+7f(x) = x + 7, g(x)=x−7g(x) = x - 7; calculați (f∘g)(7)(f\circ g)(7)

g(7)=0g(7) = 0, (f∘g)(7)=f(0)=7(f\circ g)(7) = f(0) = 7.

Barem: 2p + 3p.

3. Ecuația 2x−1=x−2\sqrt{2x - 1} = x - 2

Condiție x≥2x \ge 2. Ridicăm la pătrat: 2x−1=x2−4x+4  ⟺  x2−6x+5=0  ⟺  x∈{1,5}2x - 1 = x^2 - 4x + 4 \iff x^2 - 6x + 5 = 0 \iff x \in \{1, 5\}.

x=1x = 1 nu convine (1−2<01 - 2 < 0); x=5x = 5: 9=3\sqrt9 = 3 ✔.

Răspuns: x=5x = 5. Barem: 3p + 2p.

4. Probabilitatea ca nn de o cifră să verifice n(n−1)(n−2)(n−3)(n−4)>0n(n-1)(n-2)(n-3)(n-4) > 0

10 cazuri posibile. Pentru n∈{0,1,2,3,4}n \in \{0,1,2,3,4\} produsul e 00; pentru n≥5n \ge 5 toți factorii sunt pozitivi. Favorabile: 5,6,7,8,95, 6, 7, 8, 9.

p=510=12.p = \frac5{10} = \frac12.

Barem: 2p + 2p + 1p.

5. A(1,1)A(1,1), B(−1,0)B(-1,0), C(3,5)C(3,5), D(5,6)D(5,6): BB, DD și mijlocul lui ACAC sunt coliniare

Mijlocul lui ACAC: M(2,3)M(2, 3). mBM=3−02+1=1m_{BM} = \frac{3 - 0}{2 + 1} = 1, mBD=6−05+1=1m_{BD} = \frac{6 - 0}{5 + 1} = 1. Pantele sunt egale (și au punctul BB comun), deci B,D,MB, D, M sunt coliniare. ■\blacksquare

Barem: 3p + 2p.

6. x∈(0,π)x \in (0,\pi) cu (sin⁡x−cos⁡x)2=2(\sin x - \cos x)^2 = 2

sin⁡2x−2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x=2  ⟺  1−sin⁡2x=2  ⟺  sin⁡2x=−1.\sin^2x - 2\sin x\cos x + \cos^2x = 2 \iff 1 - \sin2x = 2 \iff \sin2x = -1.

2x∈(0,2π)2x \in (0, 2\pi), deci 2x=3π22x = \frac{3\pi}2, x=3π4x = \frac{3\pi}4.

Barem: 3p + 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(a)=(1+2a2a−2a1−2a)A(a) = \begin{pmatrix}1 + 2^a & 2^a\\ -2^a & 1 - 2^a\end{pmatrix}

Observație utilă: A(a)=I2+2aNA(a) = I_2 + 2^aN, cu N=(11−1−1)N = \begin{pmatrix}1&1\\-1&-1\end{pmatrix} și N2=O2N^2 = O_2.

a) det⁡A(0)=1\det A(0) = 1

A(0)=(21−10),det⁡=0+1=1.A(0) = \begin{pmatrix}2&1\\-1&0\end{pmatrix},\quad \det = 0 + 1 = 1.

Barem: 3p + 2p.

b) A(1)+A(2)−A(1)A(2)=I2A(1) + A(2) - A(1)A(2) = I_2

A(1)=(32−2−1), A(2)=(54−4−3), A(1)A(2)=(76−6−5),A(1) = \begin{pmatrix}3&2\\-2&-1\end{pmatrix},\ A(2) = \begin{pmatrix}5&4\\-4&-3\end{pmatrix},\ A(1)A(2) = \begin{pmatrix}7&6\\-6&-5\end{pmatrix},

A(1)+A(2)−A(1)A(2)=(3+5−72+4−6−2−4+6−1−3+5)=I2.A(1) + A(2) - A(1)A(2) = \begin{pmatrix}3 + 5 - 7 & 2 + 4 - 6\\ -2 - 4 + 6 & -1 - 3 + 5\end{pmatrix} = I_2.

Barem: 3p + 2p.

c) m,nm, n naturale cu A(m)A(n)=A(m+n)A(m)A(n) = A(m+n) ⇒m=n=1\Rightarrow m = n = 1

A(m)A(n)=(I2+2mN)(I2+2nN)=I2+(2m+2n)NA(m)A(n) = (I_2 + 2^mN)(I_2 + 2^nN) = I_2 + (2^m + 2^n)N (pentru că N2=O2N^2 = O_2), iar A(m+n)=I2+2m+nNA(m+n) = I_2 + 2^{m+n}N.

2m+n=2m+2n  ⟺  2m2n−2m−2n+1=1  ⟺  (2m−1)(2n−1)=1.2^{m+n} = 2^m + 2^n \iff 2^m2^n - 2^m - 2^n + 1 = 1 \iff (2^m - 1)(2^n - 1) = 1.

Factorii sunt naturali, deci 2m−1=2n−1=12^m - 1 = 2^n - 1 = 1, adică m=n=1m = n = 1. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

2. Legea x∗y=x2+y2+x+yx * y = x^2 + y^2 + x + y

a) (−1)∗(−1)=0(-1) * (-1) = 0

1+1−1−1=0.1 + 1 - 1 - 1 = 0.

Barem: 3p + 2p.

b) x∗y=(x+12)2+(y+12)2−12x * y = \left(x + \frac12\right)^2 + \left(y + \frac12\right)^2 - \frac12

(x+12)2+(y+12)2−12=x2+x+14+y2+y+14−12=x∗y.\left(x + \tfrac12\right)^2 + \left(y + \tfrac12\right)^2 - \tfrac12 = x^2 + x + \tfrac14 + y^2 + y + \tfrac14 - \tfrac12 = x * y.

Barem: 3p + 2p.

c) xx real cu x2∗x2≤4x^2 * x^2 \le 4

2(x2+12)2−12≤4  ⟺  (x2+12)2≤94  ⟺  x2+12≤32  ⟺  x2≤12\left(x^2 + \tfrac12\right)^2 - \tfrac12 \le 4 \iff \left(x^2 + \tfrac12\right)^2 \le \tfrac94 \iff x^2 + \tfrac12 \le \tfrac32 \iff x^2 \le 1

(am folosit x2+12>0x^2 + \frac12 > 0).

Răspuns: x∈[−1,1]x \in [-1, 1]. Barem: 3p + 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(−2,∞)→Rf:(-2,\infty)\to\mathbb R, f(x)=x2+4x−12ln⁡(x+2)f(x) = x^2 + 4x - \frac12\ln(x + 2)

a) f′(x)=(2x+3)(2x+5)2(x+2)f'(x) = \dfrac{(2x+3)(2x+5)}{2(x+2)}

f′(x)=2(x+2)−12(x+2)=4(x+2)2−12(x+2)=(2x+3)(2x+5)2(x+2).f'(x) = 2(x + 2) - \frac1{2(x+2)} = \frac{4(x+2)^2 - 1}{2(x+2)} = \frac{(2x + 3)(2x + 5)}{2(x+2)}.

Barem: 3p + 2p.

b) lim⁡x→+∞x2+4x−f(x)x\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{x^2 + 4x - f(x)}{x}

lim⁡x→∞12ln⁡(x+2)x=l’Hlim⁡x→∞12(x+2)1=0.\lim_{x\to\infty}\frac{\frac12\ln(x+2)}{x} \overset{\text{l'H}}{=} \lim_{x\to\infty}\frac{\frac1{2(x+2)}}{1} = 0.

Răspuns: 00. Barem: 2p + 3p.

c) x2+4x+154≥12ln⁡(2x+4)x^2 + 4x + \frac{15}4 \ge \frac12\ln(2x + 4) pe (−2,∞)(-2,\infty)

Pe (−2,∞)(-2,\infty): 2x+5>02x + 5 > 0, x+2>0x + 2 > 0, deci semnul lui f′f' este al lui 2x+32x + 3. ff descrește pe (−2,−32]\left(-2, -\frac32\right] și crește pe [−32,∞)\left[-\frac32, \infty\right), cu minimul

f(−32)=94−6−12ln⁡12=−154+12ln⁡2.f\left(-\tfrac32\right) = \tfrac94 - 6 - \tfrac12\ln\tfrac12 = -\tfrac{15}4 + \tfrac12\ln2.

Din f(x)≥f(−32)f(x) \ge f\left(-\frac32\right): x2+4x+154≥12ln⁡(x+2)+12ln⁡2=12ln⁡(2x+4)x^2 + 4x + \frac{15}4 \ge \frac12\ln(x + 2) + \frac12\ln2 = \frac12\ln(2x + 4). ■\blacksquare Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=1+2x2+1f(x) = 1 + \dfrac2{x^2 + 1}

a) ∫03(x2+1)f(x)dx=18\displaystyle\int_0^3(x^2+1)f(x)dx = 18

∫03(x2+3)dx=(x33+3x)∣03=9+9=18.\int_0^3(x^2 + 3)dx = \left(\frac{x^3}3 + 3x\right)\Big|_0^3 = 9 + 9 = 18.

Barem: 3p + 2p.

b) ∫13xf(x)dx=4+ln⁡5\displaystyle\int_1^3xf(x)dx = 4 + \ln5

∫13(x+2xx2+1)dx=(x22+ln⁡(x2+1))∣13=9−12+ln⁡10−ln⁡2=4+ln⁡5.\int_1^3\left(x + \frac{2x}{x^2+1}\right)dx = \left(\frac{x^2}2 + \ln(x^2+1)\right)\Big|_1^3 = \frac{9 - 1}{2} + \ln10 - \ln2 = 4 + \ln5.

Barem: 3p + 2p.

c) F(x+1)≥F(x)+1F(x + 1) \ge F(x) + 1

F(x+1)−F(x)=∫xx+1f(t)dtF(x + 1) - F(x) = \displaystyle\int_x^{x+1}f(t)dt. Cum f(t)=1+2t2+1>1f(t) = 1 + \frac2{t^2+1} > 1,

∫xx+1f(t)dt≥∫xx+11 dt=1,\int_x^{x+1}f(t)dt \ge \int_x^{x+1}1\,dt = 1,

deci F(x+1)≥F(x)+1F(x+1) \ge F(x) + 1. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1b3=18b_3 = 18
I.277
I.3x=5x = 5
I.4p=12p = \frac12
I.6x=3π4x = \frac{3\pi}4
II.2.cx∈[−1,1]x \in [-1,1]
III.1.b00

Ce merită reținut din varianta 2

  • Matrice de forma I2+tNI_2 + tN cu N2=O2N^2 = O_2: produsul adună parametrii, (I+aN)(I+bN)=I+(a+b)N(I + aN)(I + bN) = I + (a+b)N.
  • (2m−1)(2n−1)=1(2^m - 1)(2^n - 1) = 1 — artificiul de factorizare pentru ecuații exponențiale în naturale.
  • Diferența de primitive F(x+1)−F(x)=∫xx+1fF(x+1) - F(x) = \int_x^{x+1}f.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă