Subiect și barem BAC 2021 Matematică M2 (științe ale naturii)
2021
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2021 Matematică M2 (științe ale naturii) — Simulare națională

Rezolvarea completă a simulării pentru Bacalaureat 2021 la Matematică M_șt-nat (clasa a XII-a). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. z=3+2iz = 3 + 2i; arătați că z+13z=6z + \frac{13}z = 6

133+2i=13(3−2i)9+4=3−2i⇒z+13z=3+2i+3−2i=6.\frac{13}{3 + 2i} = \frac{13(3 - 2i)}{9 + 4} = 3 - 2i \Rightarrow z + \frac{13}z = 3 + 2i + 3 - 2i = 6.

Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=3x−5f(x) = 3x - 5, g(x)=x2+xg(x) = x^2 + x; aa cu (f∘g)(a)=(f∘g)(−a)(f\circ g)(a) = (f\circ g)(-a)

ff e injectivă, deci condiția devine g(a)=g(−a)g(a) = g(-a): a2+a=a2−a  ⟺  a=0a^2 + a = a^2 - a \iff a = 0.

Barem: 3p + 2p.

3. Ecuația 33x+5=9⋅3x+13^{3x+5} = 9\cdot3^{x+1}

9⋅3x+1=3x+39\cdot3^{x+1} = 3^{x+3}, deci 3x+5=x+3  ⟺  x=−13x + 5 = x + 3 \iff x = -1.

Barem: 3p + 2p.

4. AA cu 4 elemente; probabilitatea ca o submulțime să aibă număr impar de elemente

Cazuri posibile: 24=162^4 = 16 submulțimi. Favorabile: C41+C43=4+4=8C_4^1 + C_4^3 = 4 + 4 = 8.

p=816=12.p = \frac8{16} = \frac12.

Barem: 2p + 2p + 1p.

5. A(1,3)A(1,3), B(3,5)B(3,5), C(0,6)C(0,6); dreapta prin AA paralelă cu mediana din CC

Mijlocul lui ABAB: M(2,4)M(2,4); mCM=4−62−0=−1m_{CM} = \frac{4 - 6}{2 - 0} = -1. Deci md=−1m_d = -1:

d: y−3=−(x−1)  ⟺  y=−x+4.d:\ y - 3 = -(x - 1) \iff y = -x + 4.

Barem: 2p + 3p.

6. AB=2AB = 2, AC=23AC = 2\sqrt3, B=π3B = \frac\pi3; lungimea lui BCBC

Teorema cosinusului: AC2=AB2+BC2−2AB⋅BCcos⁡BAC^2 = AB^2 + BC^2 - 2AB\cdot BC\cos B:

12=4+BC2−2BC  ⟺  BC2−2BC−8=0  ⟺  (BC−4)(BC+2)=0.12 = 4 + BC^2 - 2BC \iff BC^2 - 2BC - 8 = 0 \iff (BC - 4)(BC + 2) = 0.

Răspuns: BC=4BC = 4. Barem: 3p + 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(1+2x0−4x0a0x01−2x)A(x) = \begin{pmatrix}1 + 2x & 0 & -4x\\ 0 & a & 0\\ x & 0 & 1 - 2x\end{pmatrix}, a≠0a \ne 0

a) det⁡A(x)=a\det A(x) = a

Dezvoltând după linia a doua:

det⁡A(x)=a[(1+2x)(1−2x)+4x2]=a(1−4x2+4x2)=a.\det A(x) = a\big[(1 + 2x)(1 - 2x) + 4x^2\big] = a(1 - 4x^2 + 4x^2) = a.

Barem: 3p + 2p.

b) aa cu A(x)A(y)=A(x+y)A(x)A(y) = A(x + y) pentru orice x,yx, y

Calculând produsul: (1+2x)(1+2y)−4xy=1+2(x+y)(1+2x)(1+2y) - 4xy = 1 + 2(x+y); −4y(1+2x)−4x(1−2y)=−4(x+y)-4y(1+2x) - 4x(1-2y) = -4(x+y); x(1+2y)+y(1−2x)=x+yx(1+2y) + y(1-2x) = x + y; −4xy+(1−2x)(1−2y)=1−2(x+y)-4xy + (1-2x)(1-2y) = 1 - 2(x+y), iar elementul central este a2a^2:

A(x)A(y)=(1+2(x+y)0−4(x+y)0a20x+y01−2(x+y)).A(x)A(y) = \begin{pmatrix}1 + 2(x+y) & 0 & -4(x+y)\\ 0 & a^2 & 0\\ x + y & 0 & 1 - 2(x+y)\end{pmatrix}.

Egalitatea cu A(x+y)A(x+y) cere a2=aa^2 = a, și cum a≠0a \ne 0, a=1a = 1. Barem: 3p + 2p.

c) Pentru a=1a = 1, XX cu A(2)⋅X=A(3)A(2)\cdot X = A(3)

A(−2)A(2)=A(0)=I3A(-2)A(2) = A(0) = I_3, deci A(2)−1=A(−2)A(2)^{-1} = A(-2) și

X=A(−2)A(3)=A(1)=(30−401010−1).X = A(-2)A(3) = A(1) = \begin{pmatrix}3&0&-4\\0&1&0\\1&0&-1\end{pmatrix}.

Barem: 2p + 3p.

2. Pe M=[0,∞)M = [0,\infty): x∗y=log⁡2(2x+2y−1)x * y = \log_2\left(2^x + 2^y - 1\right)

a) 0∗2021=20210 * 2021 = 2021

0∗2021=log⁡2(1+22021−1)=log⁡222021=2021.0 * 2021 = \log_2(1 + 2^{2021} - 1) = \log_22^{2021} = 2021.

Barem: 3p + 2p.

b) Elementul neutru

x∗e=x  ⟺  2x+2e−1=2x  ⟺  2e=1  ⟺  e=0∈Mx * e = x \iff 2^x + 2^e - 1 = 2^x \iff 2^e = 1 \iff e = 0 \in M. Verificare: 0∗x=log⁡2(1+2x−1)=x0 * x = \log_2(1 + 2^x - 1) = x.

Răspuns: e=0e = 0. Barem: 3p + 2p.

c) x∈Mx \in M cu x∗(x+1)∗(x+2)=log⁡254x * (x+1) * (x+2) = \log_254

Din asociativitate: x∗y∗z=log⁡2(2x+2y+2z−2)x * y * z = \log_2(2^x + 2^y + 2^z - 2). Atunci

2x+2⋅2x+4⋅2x−2=54  ⟺  7⋅2x=56  ⟺  2x=8  ⟺  x=3∈M.2^x + 2\cdot2^x + 4\cdot2^x - 2 = 54 \iff 7\cdot2^x = 56 \iff 2^x = 8 \iff x = 3 \in M.

Răspuns: x=3x = 3. Barem: 3p + 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x2+x+1x2+1f(x) = \sqrt{\dfrac{x^2 + x + 1}{x^2 + 1}}

a) f′(x)=1−x22(x2+1)(x2+x+1)(x2+1)f'(x) = \dfrac{1 - x^2}{2(x^2+1)\sqrt{(x^2+x+1)(x^2+1)}}

Cu u=x2+x+1x2+1u = \frac{x^2+x+1}{x^2+1}: u′=(2x+1)(x2+1)−2x(x2+x+1)(x2+1)2=1−x2(x2+1)2u' = \dfrac{(2x+1)(x^2+1) - 2x(x^2+x+1)}{(x^2+1)^2} = \dfrac{1 - x^2}{(x^2+1)^2}.

f′(x)=u′2u=1−x2(x2+1)2⋅x2+12x2+x+1=1−x22(x2+1)(x2+x+1)(x2+1).f'(x) = \frac{u'}{2\sqrt u} = \frac{1 - x^2}{(x^2+1)^2}\cdot\frac{\sqrt{x^2+1}}{2\sqrt{x^2+x+1}} = \frac{1 - x^2}{2(x^2+1)\sqrt{(x^2+x+1)(x^2+1)}}.

Barem: 2p + 3p.

b) Asimptota orizontală spre −∞-\infty

lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞1+1x+1x21+1x2=1.\lim_{x\to-\infty}f(x) = \lim_{x\to-\infty}\sqrt{\frac{1 + \frac1x + \frac1{x^2}}{1 + \frac1{x^2}}} = 1.

Răspuns: y=1y = 1. Barem: 3p + 2p.

c) 2≤x2+x+1x2+1+x2−x+1x2+1≤6\sqrt2 \le \sqrt{\dfrac{x^2+x+1}{x^2+1}} + \sqrt{\dfrac{x^2-x+1}{x^2+1}} \le \sqrt6

Semnul lui f′f' este al lui 1−x21 - x^2: ff descrescătoare pe (−∞,−1](-\infty,-1], crescătoare pe [−1,1][-1,1], descrescătoare pe [1,∞)[1,\infty), cu lim⁡x→±∞f=1\lim\limits_{x\to\pm\infty}f = 1.

f(−1)=12=22f(-1) = \sqrt{\frac12} = \frac{\sqrt2}2 (minim global), f(1)=32=62f(1) = \sqrt{\frac32} = \frac{\sqrt6}2 (maxim global). Deci 22≤f(x)≤62\frac{\sqrt2}2 \le f(x) \le \frac{\sqrt6}2 pentru orice xx.

Al doilea radical este f(−x)f(-x), deci adunând inegalitățile pentru xx și −x-x: 2≤f(x)+f(−x)≤6\sqrt2 \le f(x) + f(-x) \le \sqrt6. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

2. f:(0,∞)→Rf:(0,\infty)\to\mathbb R, f(x)=2x+3−2ln⁡xf(x) = 2x + 3 - 2\ln x

a) ∫13(f(x)+2ln⁡x)dx=14\displaystyle\int_1^3\left(f(x) + 2\ln x\right)dx = 14

∫13(2x+3)dx=(x2+3x)∣13=18−4=14.\int_1^3(2x + 3)dx = (x^2 + 3x)\Big|_1^3 = 18 - 4 = 14.

Barem: 3p + 2p.

b) Calculați ∫1e(2x+3−f(x))dx\displaystyle\int_1^e\left(2x + 3 - f(x)\right)dx

∫1e2ln⁡x dx=2(xln⁡x−x)∣1e=2[(e−e)−(0−1)]=2.\int_1^e2\ln x\,dx = 2(x\ln x - x)\Big|_1^e = 2\big[(e - e) - (0 - 1)\big] = 2.

Răspuns: 22. Barem: 3p + 2p.

c) ∫01x2f(x3+1)dx=4(2−ln⁡2)3\displaystyle\int_0^1x^2f(x^3 + 1)dx = \frac{4(2 - \ln2)}3

Cu t=x3+1t = x^3 + 1, dt=3x2dxdt = 3x^2dx:

13∫12f(t)dt=13[t2+3t−2(tln⁡t−t)]12=13[(4+6−4ln⁡2+4)−(1+3+2)]=8−4ln⁡23=4(2−ln⁡2)3.\frac13\int_1^2f(t)dt = \frac13\Big[t^2 + 3t - 2(t\ln t - t)\Big]_1^2 = \frac13\big[(4 + 6 - 4\ln2 + 4) - (1 + 3 + 2)\big] = \frac{8 - 4\ln2}{3} = \frac{4(2 - \ln2)}{3}.

Barem: 3p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=0a = 0
I.3x=−1x = -1
I.4p=12p = \frac12
I.5y=−x+4y = -x + 4
I.6BC=4BC = 4
II.1.ba=1a = 1
II.1.cX=A(1)X = A(1)
II.2.be=0e = 0
II.2.cx=3x = 3
III.1.by=1y = 1
III.2.b22

Ce merită reținut din simulare

  • Familii de matrice cu A(x)A(y)=A(x+y)A(x)A(y) = A(x+y): inversa lui A(x)A(x) este A(−x)A(-x).
  • Legea log⁡2(2x+2y−1)\log_2(2^x + 2^y - 1) se extinde natural: x∗y∗z=log⁡2(2x+2y+2z−2)x*y*z = \log_2(2^x + 2^y + 2^z - 2).
  • ∫ln⁡x dx=xln⁡x−x\int\ln x\,dx = x\ln x - x.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă