Subiect și barem BAC 2026 Matematică M2 (științe ale naturii)
2026
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Matematică M2 (științe ale naturii) — Model oficial

Rezolvarea completă a modelului oficial de subiect pentru Bacalaureat 2026 la Matematică M_șt-nat (filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Numere complexe: arătați că z1+3iz2=10z_1 + 3iz_2 = 10, pentru z1=4−3iz_1 = 4 - 3i, z2=1−2iz_2 = 1 - 2i

Calculăm întâi produsul: 3iz2=3i(1−2i)=3i−6i2=3i+63iz_2 = 3i(1 - 2i) = 3i - 6i^2 = 3i + 6 (pentru că i2=−1i^2 = -1).

z1+3iz2=4−3i+3i+6=10.z_1 + 3iz_2 = 4 - 3i + 3i + 6 = 10.

Părțile imaginare −3i-3i și +3i+3i se reduc, deci rezultatul este real. Barem: 2p calculul lui 3iz23iz_2, 3p finalizarea.

2. f(x)=3−xf(x) = 3 - x, g(x)=2x+1g(x) = 2x + 1: determinați aa cu f(a)=3a+g(3)f(a) = 3a + g(3)

g(3)=2⋅3+1=7g(3) = 2\cdot 3 + 1 = 7 și f(a)=3−af(a) = 3 - a. Ecuația devine:

3−a=3a+7  ⟺  −4a=4  ⟺  a=−1.3 - a = 3a + 7 \iff -4a = 4 \iff a = -1.

Verificare: f(−1)=4f(-1) = 4 și 3⋅(−1)+7=43\cdot(-1) + 7 = 4 ✔.

Răspuns: a=−1a = -1. Barem: 2p valorile g(3)g(3) și f(a)f(a), 3p rezolvarea ecuației.

3. Ecuație logaritmică: log⁡4(x2+4)=log⁡4x+log⁡45\log_4(x^2 + 4) = \log_4 x + \log_4 5

Condiții de existență: x>0x > 0 (argumentul lui log⁡4x\log_4 x); x2+4>0x^2 + 4 > 0 este mereu adevărat.

Folosim log⁡4x+log⁡45=log⁡4(5x)\log_4 x + \log_4 5 = \log_4(5x). Logaritmul fiind injectiv:

x2+4=5x  ⟺  x2−5x+4=0  ⟺  (x−1)(x−4)=0,x^2 + 4 = 5x \iff x^2 - 5x + 4 = 0 \iff (x - 1)(x - 4) = 0,

deci x1=1x_1 = 1, x2=4x_2 = 4. Ambele sunt strict pozitive, deci convin.

Verificare: x=1x = 1: log⁡45=0+log⁡45\log_4 5 = 0 + \log_4 5 ✔; x=4x = 4: log⁡420=1+log⁡45=log⁡420\log_4 20 = 1 + \log_4 5 = \log_4 20 ✔.

Răspuns: x∈{1,4}x \in \{1, 4\}. Barem: 3p obținerea ecuației x2−5x+4=0x^2 - 5x + 4 = 0, 2p soluțiile care convin.

4. Probabilitatea ca un număr de două cifre să aibă produsul cifrelor egal cu 4

Cazuri posibile: numerele de două cifre sunt 10,11,…,9910, 11, \dots, 99, adică 99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90 numere.

Cazuri favorabile: căutăm ab‾\overline{ab} cu a≠0a \ne 0 și a⋅b=4a \cdot b = 4. Scriem 4 ca produs de două cifre: 1⋅41\cdot 4, 2⋅22\cdot 2, 4⋅14 \cdot 1. Obținem numerele 1414, 2222, 4141 — deci 3 cazuri favorabile. (Cifra 0 nu poate apărea, deoarece produsul ar fi 0.)

p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=390=130.p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{3}{90} = \frac{1}{30}.

Răspuns: p=130p = \dfrac{1}{30}. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.

5. A(2,8)A(2, 8), B(0,4)B(0, 4), C(a,b)C(a, b); segmentele OAOA și BCBC au același mijloc

Mijlocul lui OAOA, cu O(0,0)O(0,0): M(0+22,0+82)=M(1,4)M\left(\dfrac{0 + 2}{2}, \dfrac{0 + 8}{2}\right) = M(1, 4).

MM trebuie să fie și mijlocul lui BCBC:

0+a2=1⇒a=2,4+b2=4⇒b=4.\frac{0 + a}{2} = 1 \Rightarrow a = 2, \qquad \frac{4 + b}{2} = 4 \Rightarrow b = 4.

Răspuns: a=2a = 2, b=4b = 4. Barem: 2p mijlocul lui OAOA, 3p determinarea lui aa și bb.

6. Triunghi dreptunghic în AA, C=π6C = \dfrac{\pi}{6}, R=4R = 4: arătați că AB=4AB = 4

Într-un triunghi dreptunghic, ipotenuza este diametru al cercului circumscris (unghiul drept este înscris într-un semicerc). Ipotenuza este BCBC, deci

BC=2R=8.BC = 2R = 8.

ABAB este cateta opusă unghiului C=30∘C = 30^\circ, deci este jumătate din ipotenuză (teorema unghiului de 30∘30^\circ, sau AB=BCsin⁡C=8⋅12AB = BC \sin C = 8 \cdot \tfrac12):

AB=BC2=4.AB = \frac{BC}{2} = 4.

Barem: 2p BC=2R=8BC = 2R = 8, 3p calculul lui ABAB.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Matricele I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} și A(x)=(x−111−xx−5)A(x) = \begin{pmatrix}x - 1 & 1\\ 1 - x & x - 5\end{pmatrix}

a) Arătați că det⁡(A(6))=10\det(A(6)) = 10.

Înlocuim x=6x = 6: A(6)=(51−51)A(6) = \begin{pmatrix}5 & 1\\ -5 & 1\end{pmatrix}.

det⁡(A(6))=∣51−51∣=5⋅1−1⋅(−5)=5+5=10.\det(A(6)) = \begin{vmatrix}5 & 1\\ -5 & 1\end{vmatrix} = 5 \cdot 1 - 1 \cdot (-5) = 5 + 5 = 10.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

b) Determinați aa pentru care A(3)⋅A(3)=aI2A(3) \cdot A(3) = aI_2.

A(3)=(21−2−2)A(3) = \begin{pmatrix}2 & 1\\ -2 & -2\end{pmatrix}. Înmulțim linie cu coloană:

A(3)⋅A(3)=(2⋅2+1⋅(−2)2⋅1+1⋅(−2)−2⋅2+(−2)(−2)−2⋅1+(−2)(−2))=(2002)=2I2.A(3)\cdot A(3) = \begin{pmatrix}2\cdot 2 + 1\cdot(-2) & 2\cdot 1 + 1\cdot(-2)\\ -2\cdot 2 + (-2)(-2) & -2\cdot 1 + (-2)(-2)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & 0\\ 0 & 2\end{pmatrix} = 2I_2.

Din 2I2=aI22I_2 = aI_2 obținem a=2a = 2.

Răspuns: a=2a = 2. Barem: 3p calculul produsului, 2p valoarea lui aa.

c) Demonstrați că N=det⁡(A(m)⋅A(2)−A(m−1))N = \det\big(A(m)\cdot A(2) - A(m - 1)\big) este natural, pentru orice mm întreg.

Avem A(2)=(11−1−3)A(2) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ -1 & -3\end{pmatrix} și A(m−1)=(m−212−mm−6)A(m-1) = \begin{pmatrix}m - 2 & 1\\ 2 - m & m - 6\end{pmatrix}.

A(m)⋅A(2)=(m−111−mm−5)(11−1−3)=(m−2m−46−2m16−4m).A(m)\cdot A(2) = \begin{pmatrix}m-1 & 1\\ 1-m & m-5\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & 1\\ -1 & -3\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}m - 2 & m - 4\\ 6 - 2m & 16 - 4m\end{pmatrix}.

(De exemplu, elementul din colțul dreapta-jos: (1−m)⋅1+(m−5)(−3)=1−m−3m+15=16−4m(1-m)\cdot 1 + (m-5)(-3) = 1 - m - 3m + 15 = 16 - 4m.)

Scădem A(m−1)A(m-1):

A(m)⋅A(2)−A(m−1)=(0m−54−m22−5m).A(m)\cdot A(2) - A(m-1) = \begin{pmatrix}0 & m - 5\\ 4 - m & 22 - 5m\end{pmatrix}.

N=0⋅(22−5m)−(m−5)(4−m)=(m−4)(m−5).N = 0\cdot(22 - 5m) - (m - 5)(4 - m) = (m - 4)(m - 5).

m−5m - 5 și m−4m - 4 sunt două numere întregi consecutive. Produsul a două întregi consecutive este mereu ≥0\ge 0: dacă ambii sunt nenegativi sau ambii nepozitivi produsul e ≥0\ge 0, iar „unul strict negativ și celălalt strict pozitiv” e imposibil, căci între ele nu există niciun întreg (ar trebui să „sară” peste 0). Deci N∈ZN \in \mathbb Z și N≥0N \ge 0, adică N∈NN \in \mathbb N.

Barem: 3p calculul matricei și N=(m−4)(m−5)N = (m-4)(m-5), 2p justificarea că NN e natural.

2. Polinomul f=X3+aX2−2X+2f = X^3 + aX^2 - 2X + 2

a) Arătați că f(0)=2f(0) = 2 pentru orice aa.

f(0)=03+a⋅02−2⋅0+2=2,f(0) = 0^3 + a \cdot 0^2 - 2\cdot 0 + 2 = 2,

indiferent de valoarea lui aa (termenul cu aa se anulează). Barem: 3p înlocuirea, 2p finalizarea.

b) Determinați aa pentru care x1x2x3(1+x1+x2+x3)=4x_1x_2x_3(1 + x_1 + x_2 + x_3) = 4.

Relațiile lui Viète pentru X3+aX2−2X+2X^3 + aX^2 - 2X + 2 (coeficient dominant 1):

x1+x2+x3=−a,x1x2x3=−2.x_1 + x_2 + x_3 = -a, \qquad x_1x_2x_3 = -2.

Atenție la semn: produsul rădăcinilor la gradul 3 este −da3=−2-\dfrac{d}{a_3} = -2. Atunci:

x1x2x3(1+x1+x2+x3)=−2(1−a)=4  ⟺  1−a=−2  ⟺  a=3.x_1x_2x_3(1 + x_1 + x_2 + x_3) = -2(1 - a) = 4 \iff 1 - a = -2 \iff a = 3.

Răspuns: a=3a = 3. Barem: 3p relațiile lui Viète și expresia −2(1−a)-2(1-a), 2p valoarea lui aa.

c) Știind că X+1∣fX + 1 \mid f, determinați restul împărțirii lui ff la X2−2X^2 - 2.

X+1X + 1 divide ff   ⟺  \iff f(−1)=0f(-1) = 0 (teorema lui Bézout):

f(−1)=−1+a+2+2=a+3=0⇒a=−3.f(-1) = -1 + a + 2 + 2 = a + 3 = 0 \Rightarrow a = -3.

Deci f=X3−3X2−2X+2f = X^3 - 3X^2 - 2X + 2. Împărțim la X2−2X^2 - 2, scriind ff astfel încât să apară X2−2X^2 - 2:

f=X(X2−2)−3(X2−2)−4=(X2−2)(X−3)−4.f = X(X^2 - 2) - 3(X^2 - 2) - 4 = (X^2 - 2)(X - 3) - 4.

(Verificare: X3−2X−3X2+6−4=X3−3X2−2X+2X^3 - 2X - 3X^2 + 6 - 4 = X^3 - 3X^2 - 2X + 2 ✔.) Gradul lui −4-4 este mai mic decât 2, deci acesta este restul.

Răspuns: restul este −4-4. Barem: 2p a=−3a = -3, 3p restul.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=ex(x2+x−1)f(x) = e^x(x^2 + x - 1)

a) Arătați că f′(x)=ex(x2+3x)f'(x) = e^x(x^2 + 3x).

Regula produsului (uv)′=u′v+uv′(uv)' = u'v + uv', cu u=exu = e^x, v=x2+x−1v = x^2 + x - 1:

f′(x)=ex(x2+x−1)+ex(2x+1)=ex(x2+x−1+2x+1)=ex(x2+3x).f'(x) = e^x(x^2 + x - 1) + e^x(2x + 1) = e^x(x^2 + x - 1 + 2x + 1) = e^x(x^2 + 3x).

Barem: 3p derivarea, 2p forma finală.

b) Arătați că lim⁡x→0ex+f(x)f′(x)=13\displaystyle\lim_{x\to 0}\frac{e^x + f(x)}{f'(x)} = \frac13.

Numărătorul: ex+ex(x2+x−1)=ex(x2+x)e^x + e^x(x^2 + x - 1) = e^x(x^2 + x). Pentru x→0x \to 0 numărătorul și numitorul tind la 0 (nedeterminare 00\frac00), dar putem simplifica:

lim⁡x→0ex(x2+x)ex(x2+3x)=lim⁡x→0x(x+1)x(x+3)=lim⁡x→0x+1x+3=13.\lim_{x\to0}\frac{e^x(x^2 + x)}{e^x(x^2 + 3x)} = \lim_{x\to0}\frac{x(x + 1)}{x(x + 3)} = \lim_{x\to0}\frac{x + 1}{x + 3} = \frac13.

Barem: 3p simplificarea, 2p calculul limitei.

c) Demonstrați că ex+3(x2+x−1)≤5e^{x+3}(x^2 + x - 1) \le 5, pentru orice x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0].

Observăm că ex+3(x2+x−1)=e3f(x)e^{x+3}(x^2 + x - 1) = e^3 f(x), deci inegalitatea e echivalentă cu f(x)≤5e−3f(x) \le 5e^{-3}.

Din a): f′(x)=ex x(x+3)f'(x) = e^x\,x(x + 3), iar ex>0e^x > 0. Semnul lui f′f' pe (−∞,0](-\infty, 0]:

xx−∞-\infty−3-300
f′(x)f'(x)++00−-00
f(x)f(x)↗5e−35e^{-3}↘−1-1

ff este crescătoare pe (−∞,−3](-\infty, -3] și descrescătoare pe [−3,0][-3, 0], deci x=−3x = -3 este punct de maxim pe (−∞,0](-\infty, 0]:

f(x)≤f(−3)=e−3(9−3−1)=5e3,∀x∈(−∞,0].f(x) \le f(-3) = e^{-3}(9 - 3 - 1) = \frac{5}{e^3}, \quad \forall x \in (-\infty, 0].

Înmulțind cu e3>0e^3 > 0: ex+3(x2+x−1)≤5e^{x+3}(x^2 + x - 1) \le 5. ■\blacksquare

Barem: 3p monotonia, 2p maximul și concluzia.

2. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=x+2x2+1f(x) = x + \sqrt{2x^2 + 1}

a) Arătați că ∫35(f(x)−2x2+1)dx=8\displaystyle\int_3^5\left(f(x) - \sqrt{2x^2 + 1}\right)dx = 8.

f(x)−2x2+1=xf(x) - \sqrt{2x^2 + 1} = x, deci

∫35x dx=x22∣35=252−92=8.\int_3^5 x\,dx = \frac{x^2}{2}\Big|_3^5 = \frac{25}{2} - \frac92 = 8.

Barem: 3p simplificarea și primitiva, 2p calculul.

b) Arătați că ∫12x(f(x)−x)2dx=ln⁡34\displaystyle\int_1^2\frac{x}{(f(x) - x)^2}dx = \frac{\ln 3}{4}.

(f(x)−x)2=(2x2+1)2=2x2+1(f(x) - x)^2 = \left(\sqrt{2x^2 + 1}\right)^2 = 2x^2 + 1. Observăm că (2x2+1)′=4x(2x^2 + 1)' = 4x, deci x=14(2x2+1)′x = \tfrac14(2x^2+1)':

∫12x2x2+1dx=14∫12(2x2+1)′2x2+1dx=14ln⁡(2x2+1)∣12=ln⁡9−ln⁡34=ln⁡34.\int_1^2\frac{x}{2x^2 + 1}dx = \frac14\int_1^2\frac{(2x^2 + 1)'}{2x^2 + 1}dx = \frac14\ln(2x^2 + 1)\Big|_1^2 = \frac{\ln 9 - \ln 3}{4} = \frac{\ln 3}{4}.

(Am folosit ln⁡9−ln⁡3=ln⁡93=ln⁡3\ln 9 - \ln 3 = \ln\frac93 = \ln 3.) Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

c) Determinați aa pentru care volumul corpului obținut prin rotația graficului lui g:[0,2]→Rg:[0, 2]\to\mathbb R, g(x)=f(x)g(x) = f(x), în jurul axei OxOx este aπ3\dfrac{a\pi}{3}.

Formula volumului: V=π∫02g2(x) dxV = \pi\displaystyle\int_0^2 g^2(x)\,dx. Ridicăm la pătrat:

g2(x)=x2+2x2x2+1+2x2+1=3x2+1+2x2x2+1.g^2(x) = x^2 + 2x\sqrt{2x^2 + 1} + 2x^2 + 1 = 3x^2 + 1 + 2x\sqrt{2x^2 + 1}.

Prima parte: ∫02(3x2+1) dx=(x3+x)∣02=10\displaystyle\int_0^2 (3x^2 + 1)\,dx = (x^3 + x)\Big|_0^2 = 10.

A doua parte, cu substituția t=2x2+1t = 2x^2 + 1, dt=4x dxdt = 4x\,dx (deci 2x dx=12dt2x\,dx = \tfrac12 dt); pentru x=0x = 0, t=1t = 1, iar pentru x=2x = 2, t=9t = 9:

∫022x2x2+1 dx=12∫19t dt=12⋅23t3/2∣19=13(27−1)=263.\int_0^2 2x\sqrt{2x^2 + 1}\,dx = \frac12\int_1^9\sqrt t\,dt = \frac12\cdot\frac23 t^{3/2}\Big|_1^9 = \frac13(27 - 1) = \frac{26}{3}.

V=π(10+263)=56π3.V = \pi\left(10 + \frac{26}{3}\right) = \frac{56\pi}{3}.

Din aπ3=56π3\dfrac{a\pi}{3} = \dfrac{56\pi}{3} rezultă a=56a = 56.

Răspuns: a=56a = 56. Barem: 2p scrierea volumului ca integrală, 3p calculul și valoarea lui aa.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1z1+3iz2=10z_1 + 3iz_2 = 10
I.2a=−1a = -1
I.3x∈{1,4}x \in \{1, 4\}
I.4p=130p = \tfrac{1}{30}
I.5a=2a = 2, b=4b = 4
I.6AB=4AB = 4
II.1.ba=2a = 2
II.1.cN=(m−4)(m−5)∈NN = (m-4)(m-5) \in \mathbb N
II.2.ba=3a = 3
II.2.crestul −4-4
III.1.b13\tfrac13
III.2.ca=56a = 56

Ce merită reținut din model

  • Relațiile lui Viète la gradul 3: x1x2x3=−dax_1x_2x_3 = -\dfrac{d}{a} — semnul minus e o greșeală frecventă.
  • Restul împărțirii la X2−2X^2 - 2: rescrie polinomul grupând factorul X2−2X^2 - 2 în loc de împărțirea lungă.
  • Inegalități pe un interval: studiază monotonia și compară cu valoarea maximă a funcției.
  • Volume de rotație: V=π∫g2V = \pi\int g^2; termenii cu radical se integrează prin substituție, observând derivata expresiei de sub radical.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă