Subiect și barem Evaluarea Națională 2022 Matematică
2022
Examen iunie
Varianta 2
Rezolvare pas cu pas

Rezolvare Evaluarea Națională 2022 Matematică — Examen iunie, varianta 2

Rezolvarea completă a subiectului de Matematică de la Evaluarea Națională 2022 (examenul din 16 iunie 2022, varianta 2, clasa a VIII-a). Pentru fiecare exercițiu găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul și punctajul din baremul oficial. Timp de lucru: două ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. La Subiectul I și al II-lea se punctează doar litera încercuită (5p sau 0p). La Subiectul al III-lea orice soluție corectă primește punctajul întreg.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Rezultatul calculului 10+10:1010 + 10 : 10

Întâi împărțirea: 10:10=110 : 10 = 1, apoi 10+1=1110 + 1 = 11.

Răspuns: d) 11. Varianta a) 2 apare dacă aduni întâi: (10+10):10(10 + 10) : 10.

2. Dacă b≠0b \ne 0 și a2=10b\dfrac{a}{2} = \dfrac{10}{b}, cât este a⋅ba\cdot b?

Produsul extremilor este egal cu produsul mezilor: a⋅b=2⋅10=20a\cdot b = 2\cdot 10 = 20.

Răspuns: d) 20.

3. Opusul numărului 5

Opusul unui număr are același modul și semn schimbat: opusul lui 5 este −5-5.

Răspuns: a) −5-5. Varianta c) 15\dfrac15 este inversul lui 5.

4. Numărul 1,31{,}3 scris ca fracție ordinară

O zecimală după virgulă înseamnă numitorul 10: 1,3=13101{,}3 = \dfrac{13}{10}.

Răspuns: b) 1310\dfrac{13}{10}. Varianta c) 43\dfrac43 ar fi 1,(3)1{,}(3), cu perioadă — aici numărul nu are perioadă.

5. Produsul numerelor x=22x = 2\sqrt2 și y=122y = \dfrac{1}{2\sqrt2}

x⋅y=22⋅122=1.x\cdot y = 2\sqrt2\cdot\frac{1}{2\sqrt2} = 1.

Numerele sunt inverse unul altuia, deci produsul lor este 1, rezultatul lui Radu.

Răspuns: c) Radu.

6. Andrei are 28 de ani, Cătălina are 13 ani. „Peste doi ani voi avea dublul vârstei Cătălinei”

Peste doi ani: Andrei are 30 de ani, Cătălina 15 ani, iar 30=2⋅1530 = 2\cdot 15.

Răspuns: a) adevărată.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. AB=10AB = 10 cm, AA mijlocul lui CBCB, BB mijlocul lui CDCD. Lungimea lui CDCD

AA mijlocul lui CBCB: CB=2⋅AB=20CB = 2\cdot AB = 20 cm. BB mijlocul lui CDCD: CD=2⋅CB=40CD = 2\cdot CB = 40 cm.

Răspuns: d) 40 cm.

2. Unghiurile opuse la vârf AOCAOC și BODBOD, ∢AOC=60∘\sphericalangle AOC = 60^\circ

Unghiurile opuse la vârf sunt congruente: ∢BOD=60∘\sphericalangle BOD = 60^\circ.

Răspuns: b) 60∘60^\circ.

3. Rombul ABCDABCD cu AB=BD=12AB = BD = 12 cm; MM mijlocul lui CDCD, BM∩AC={G}BM \cap AC = \{G\}. Lungimea lui AGAG

  • AB=AD=BDAB = AD = BD, deci triunghiurile ABDABD și BCDBCD sunt echilaterale cu latura 12 cm. Fie OO centrul rombului: AO=CO=1232=63AO = CO = \dfrac{12\sqrt3}{2} = 6\sqrt3 cm (înălțimi în triunghiuri echilaterale).
  • În triunghiul BCDBCD, BMBM și COCO sunt mediane, deci GG este centrul de greutate: CG=23CO=43CG = \dfrac23 CO = 4\sqrt3 cm.

AG=AC−CG=123−43=83 cm.AG = AC - CG = 12\sqrt3 - 4\sqrt3 = 8\sqrt3\ \text{cm}.

Răspuns: d) 838\sqrt3 cm.

4. Trapezul ABCDABCD cu ∢BAD=90∘\sphericalangle BAD = 90^\circ, AD=DC=5AD = DC = 5 cm, AB=10AB = 10 cm. Măsura unghiului ABCABC

Ducem CE⊥ABCE \perp AB, E∈ABE \in AB. AECDAECD este pătrat, deci CE=5CE = 5 cm și EB=10−5=5EB = 10 - 5 = 5 cm. Triunghiul CEBCEB este dreptunghic isoscel, deci ∢ABC=45∘\sphericalangle ABC = 45^\circ.

Răspuns: b) 45∘45^\circ.

5. Cerc cu diametrul BC=10BC = 10 cm, arcul mic ACAC de 120∘120^\circ. Lungimea lui ABAB

  • Unghiul înscris ABCABC cuprinde arcul ACAC: ∢ABC=60∘\sphericalangle ABC = 60^\circ.
  • BCBC este diametru, deci triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA și ∢ACB=30∘\sphericalangle ACB = 30^\circ.
  • Cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză: AB=BC2=5AB = \dfrac{BC}{2} = 5 cm.

Răspuns: a) 5 cm.

6. Paralelipipedul dreptunghic cu AB=4AB = 4 cm, BC=3BC = 3 cm, AE=12AE = 12 cm. Diagonala AGAG

AG=AB2+BC2+AE2=16+9+144=169=13 cm.AG = \sqrt{AB^2 + BC^2 + AE^2} = \sqrt{16 + 9 + 144} = \sqrt{169} = 13\ \text{cm}.

Răspuns: b) 13 cm.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. Ana, Maria și Vlad au împreună 396 de timbre

Ana are cu 25 de timbre mai multe decât Maria și cu 16 mai puține decât Vlad.

a) Poate avea Ana 132 de timbre? Atunci Maria ar avea 132−25=107132 - 25 = 107, iar Vlad 132+16=148132 + 16 = 148. Suma: 132+107+148=387≠396132 + 107 + 148 = 387 \ne 396. Nu este posibil. Barem: 1p + 1p.

b) Numărul de timbre ale lui Vlad. Notăm cu xx timbrele lui Vlad. Ana are x−16x - 16, iar Maria x−16−25=x−41x - 16 - 25 = x - 41:

x+(x−16)+(x−41)=396  ⟺  3x=453  ⟺  x=151.x + (x - 16) + (x - 41) = 396 \iff 3x = 453 \iff x = 151.

Răspuns: Vlad are 151 de timbre (Ana 135, Maria 110; verificare: 151+135+110=396151 + 135 + 110 = 396). Barem: 1p notațiile, 1p ecuația, 1p rezultatul.

2. E(x)=(x+1)2+2(x−1)2−3(x2−1)E(x) = (x+1)^2 + 2(x-1)^2 - 3\left(x^2 - 1\right)

a) Folosim formulele (a±b)2=a2±2ab+b2(a \pm b)^2 = a^2 \pm 2ab + b^2:

E(x)=x2+2x+1+2(x2−2x+1)−3x2+3=x2+2x+1+2x2−4x+2−3x2+3=6−2x.E(x) = x^2 + 2x + 1 + 2\left(x^2 - 2x + 1\right) - 3x^2 + 3 = x^2 + 2x + 1 + 2x^2 - 4x + 2 - 3x^2 + 3 = 6 - 2x.

Barem: 1p dezvoltarea pătratelor, 1p reducerea termenilor.

b) E(x)<x  ⟺  6−2x<x  ⟺  6<3x  ⟺  x>2E(x) < x \iff 6 - 2x < x \iff 6 < 3x \iff x > 2.

Răspuns: x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty). Barem: 1p inecuația, 1p 3x>63x > 6, 1p intervalul.

3. Funcția f:R→Rf:\mathbb R\to\mathbb R, f(x)=x−1f(x) = x - 1

a) f(0)=−1f(0) = -1 și f(1)=0f(1) = 0, deci f(0)+f(1)=−1f(0) + f(1) = -1. Barem: 1p + 1p.

b) A(1,0)A(1, 0) și B(0,−1)B(0, -1). Triunghiul AOBAOB este dreptunghic în OO, cu OA=OB=1OA = OB = 1:

AAOB=OA⋅OB2=12.\mathcal A_{AOB} = \frac{OA\cdot OB}{2} = \frac12.

CC este mijlocul lui ABAB, deci OCOC este mediană și împarte triunghiul AOBAOB în două triunghiuri cu arii egale:

AOBC=AAOB2=14.\mathcal A_{OBC} = \frac{\mathcal A_{AOB}}{2} = \frac14.

Barem: 1p punctele, 1p aria lui AOBAOB, 1p aria lui OBCOBC.

4. AB=4AB = 4 cm, AC=8AC = 8 cm, AD=10AD = 10 cm, AE=20AE = 20 cm; ∢BAC=∢DAE\sphericalangle BAC = \sphericalangle DAE, ∢CAD=30∘\sphericalangle CAD = 30^\circ

a) Aria triunghiului CADCAD. Înălțimea din CC pe ADAD se opune unghiului de 30∘30^\circ într-un triunghi dreptunghic cu ipotenuza ACAC: d(C,AD)=AC2=4d(C, AD) = \dfrac{AC}{2} = 4 cm.

ACAD=AD⋅d(C,AD)2=10⋅42=20 cm2.\mathcal A_{CAD} = \frac{AD\cdot d(C, AD)}{2} = \frac{10\cdot 4}{2} = 20\ \text{cm}^2.

Barem: 1p înălțimea, 1p aria.

b) CE=2⋅BDCE = 2\cdot BD. ∢BAD=∢BAC+∢CAD\sphericalangle BAD = \sphericalangle BAC + \sphericalangle CAD și ∢CAE=∢CAD+∢DAE\sphericalangle CAE = \sphericalangle CAD + \sphericalangle DAE; cum ∢BAC=∢DAE\sphericalangle BAC = \sphericalangle DAE, rezultă ∢BAD=∢CAE\sphericalangle BAD = \sphericalangle CAE.

În plus, ABAC=48=12\dfrac{AB}{AC} = \dfrac48 = \dfrac12 și ADAE=1020=12\dfrac{AD}{AE} = \dfrac{10}{20} = \dfrac12. Deci △BAD∼△CAE\triangle BAD \sim \triangle CAE (L.U.L.), cu raportul 12\dfrac12:

BDCE=12 ⇒ CE=2⋅BD.\frac{BD}{CE} = \frac12 \ \Rightarrow\ CE = 2\cdot BD.

Barem: 1p unghiurile egale, 1p asemănarea, 1p concluzia.

5. Trapezul dreptunghic ABCDABCD, AB∥CDAB \parallel CD, ∢ABC=45∘\sphericalangle ABC = 45^\circ, AD=CD=10AD = CD = 10 cm; DR∥BCDR \parallel BC, R∈ABR \in AB; AD∩BC={T}AD \cap BC = \{T\}, TR∩AC={O}TR \cap AC = \{O\}

a) RR este mijlocul lui ABAB. CD∥BRCD \parallel BR și DR∥CBDR \parallel CB, deci BCDRBCDR este paralelogram: BR=CD=10BR = CD = 10 cm. Unghiurile ARDARD și ABCABC sunt corespondente, deci ∢ARD=45∘\sphericalangle ARD = 45^\circ; triunghiul ADRADR este dreptunghic isoscel și AR=AD=10AR = AD = 10 cm. Cum AR=RBAR = RB, punctul RR este mijlocul lui ABAB. Barem: 1p paralelogramul, 1p concluzia.

b) Lungimea lui TOTO. AB=20AB = 20 cm, iar CD∥ABCD \parallel AB și CD=AB2CD = \dfrac{AB}{2}, deci CDCD este linie mijlocie în triunghiul TABTAB: DD este mijlocul lui TATA și CC este mijlocul lui TBTB. Atunci TA=20TA = 20 cm.

În triunghiul TARTAR, dreptunghic în AA:

TR=TA2+AR2=400+100=105 cm.TR = \sqrt{TA^2 + AR^2} = \sqrt{400 + 100} = 10\sqrt5\ \text{cm}.

TRTR și ACAC sunt mediane în triunghiul TABTAB, deci OO este centrul de greutate:

TO=23⋅TR=2053 cm.TO = \frac23\cdot TR = \frac{20\sqrt5}{3}\ \text{cm}.

Barem: 1p linia mijlocie, 1p TRTR, 1p TOTO.

6. Prisma dreaptă ABCDEFABCDEF cu baza triunghiul echilateral ABCABC, AB=AD=10AB = AD = 10 cm; MM mijlocul lui ABAB

a) Volumul. AABC=10234=253\mathcal A_{ABC} = \dfrac{10^2\sqrt3}{4} = 25\sqrt3 cm², iar înălțimea prismei este AD=10AD = 10 cm:

V=253⋅10=2503 cm3.V = 25\sqrt3\cdot 10 = 250\sqrt3\ \text{cm}^3.

Barem: 1p aria bazei, 1p volumul.

b) Distanța de la BB la planul (EMC)(EMC) este 252\sqrt5 cm.

Pasul 1. CM⊥ABCM \perp AB (mediană în triunghiul echilateral) și CM⊥ADCM \perp AD (muchia laterală este perpendiculară pe bază), deci CM⊥(ABD)CM \perp (ABD), planul feței ABEDABED.

Pasul 2. Ducem BP⊥EMBP \perp EM, P∈EMP \in EM. BPBP este în planul (ABD)(ABD), deci BP⊥CMBP \perp CM. Fiind perpendiculară pe dreptele concurente EMEM și CMCM, avem BP⊥(EMC)BP \perp (EMC): distanța căutată este BPBP.

Pasul 3. Triunghiul MBEMBE este dreptunghic în BB: MB=5MB = 5 cm, BE=10BE = 10 cm, EM=25+100=55EM = \sqrt{25 + 100} = 5\sqrt5 cm. BPBP este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei:

BP=MB⋅BEEM=5⋅1055=105=25 cm.BP = \frac{MB\cdot BE}{EM} = \frac{5\cdot 10}{5\sqrt5} = \frac{10}{\sqrt5} = 2\sqrt5\ \text{cm}.

Barem: 1p construcția, 1p BP⊥(EMC)BP \perp (EMC), 1p calculul.

Cum a fost subiectul din 2022

Itemul cel mai greu de la grile a fost II.3 (centrul de greutate în romb), iar la Subiectul al III-lea problemele 5 b) și 6 b). Continuă cu subiectul din 2023.

Alte subiecte de Matematică rezolvate